Down Under: Gold Coast (IX) (Peace, Love and Ice cream)


Australia se lauda, pe buna dreptate, cu unele din cele mai frumoase si mai lungi plaje din lume, la cei 60.000 km de plaja pe care ii detine. De jur imprejur, muuuulta plaja, asa, sa te saturi.😉 Iar una din statiunile celebre ale Australiei, si ale lumii, se afla aici, in statul Queensland, aproape de Brisbane, statiune care nu poate fi ratata nici daca nu vrei. Uita Coasta de Azur, uita Nisipurile Galbene, uita plaja romaneasca si multe altele. Glumesc, insa este impresionant ce am vazut. Iata deci Gold Coast.

Mi-a placut enorm cum pastreaza si intretin plajele australienii. Din cauza rechinilor au pus plase undeva departe in ocean si survoleaza constant pentru a verifica integritatea plasei si prezenta vre-unui rechin in zona de inot. Saracutii! Nu mai au voie domnule, nicaieri. Au venit oamenii astia cu civiliatia si le-au luat jucariile. Deci stress free pentru oameni. Poti sa faci surfing, permit valurile si multe alte lucruri si mai ales te poti bucura de o plaja intinsa, curata, fara alte cladiri de care sa te lovesti, fara muzica din toate partile, asa, ca sa fie doulby sorround. Langa plaja este o zona verde, unde cresc diverse plante, din loc in loc sunt si aparate de sport pentru ca ei sunt chiar impatimiti, mai ai si dusuri, pentru cei mari si mici, turnuri de paza pentru salvamari, banci de diverse marimi si forme, ca niste paturi duble cu perne in care sa stai sa admiri oceanul, tasnitori de apa potabila, toalete, gratare si mese cu banci, pentru amatorii de mancare. Totul din cativa metri in cativa metri, ca sa nu obosesti. Plus ca in zona mai centrala, drumul pentru plimbareti, promenada, este luminata din asfalt cu dungi luminoase. Dragut, nu? Gold Coast nu este doar statiune, este si oras si mai are si soseaua de coasta. Si se extindeeeeeeeee….

Il au si pe Dracula, dupa cum vezi in poze, au locuri de parcat pentru motociclisti (ceva ce nu am vazut pana acum), scaune foarte simpatice de care sa iti agati geanta, centru de cumparaturi imens, care se extindeeee si el, tonomate de slapi (da :))) ), cazinouri si varaaaaaaaaaaaaaa tot timpul anului. NVIOUS, eh? :))

 img_4268

Down Under: Steve Irwin’s Australia Zoo (VIII)


Cine nu a auzit de Steve Irwin? Cel care se juca cu crocodilii de parca erau jucarii, ca sa moara apoi stupid, intepat de o pisica de mare. Dumnezeu sa il ierte! Era un om plin de culoare si pasiune, care iubea natura pana la sacrificiu si pentru care acum ii aduc eu acest mic omagiu prin articolul de mai jos. De ar fi mai multi “nebuni” ca el, lumea ar fi mai frumoasa. A lasat in urma marea lui iubire de animale si o familie frumoasa care ii impartaseste pasiunea si ii duce mai departe visul. Visul sub forma unei gradini zoologice, Australia Zoo, care e musai sa fie vizitata cand ajungi acolo.

Ai parte de multe aventuri, toate la un cost, ca doar nu credeai ca e gratis. Toata munca si toti oamenii si toate animalele acelea trebuiesc intretinute si nu oricum. Din fericire vezi unde se duc banii. E si mult marketing, ceva foarte american in felul lor de a-si face reclama. Dar e impresionant. Si m-am bucurat ca am avut sansa pentru prima data in viata mea, sa vad animale pe care nu as avea unde sa le vad altfel si mai ales sa vad daruirea oamenilor pentru a pastra ceea ce am primit pe acest pamant.

E ceva sa hranesti cangurii cu mana proprie, sa vezi crocodili la greu, sa admiri ursuletii aia lenesi, fericiti mai sunt!!! :)) Si sa vezi cu cata grija au replicat natura din locurile de origine ale animalelor existente. Cand am vazut gradina cu girafe si zebre si hipopotami, am crezut ca vad savana africana si mai ales stanca din The Lion King. Era replica ei acolo pusa si nu stiam de unde s-o iau, ca parea asa familiara. :)) Mi-a placut mult si spectacolul cu crocodili, si faptul ca in imensa gradina unde puteai hrani si mangaia cangurii, era o zona mai retrasa, special pentru ei, unde oamenii erau rugati printr-o plancarta sa ii lase in pace si chiar se conformau oamenii, mi-a mai placut si ca in anumite locuri erau puse dispozitive cu servetele umede pentru a te sterge pe maini dupa ce ai atins animalele, adica vorbesc de detaliile acestea mici care fac diferenta.🙂 Chiar conteaza, te fac sa te simti ca si cum cuiva chiar ii pasa si face tot posibilul sa iti fie bine si sa revii. Vorba lui papu, Dumnezeu sa il ierte: iu ti vor, duti, iu nu, fudz. (Unde te vrea cineva, du-te, unde nu, fugi) You feel very welcomed there!

E o experienta de neuitat pe care o recomand din toata inima. Daca tot s-au inventat gradinile zoologice, apoi cam asa ar trebui sa arate. Nu prea imi place mie ideea de a priva animalele de libertate, de a fi luate din mediul lor natural pentru placerea oamenilor dar pentru ca tot oamenii le-au vanat pana la extinctie pe multe din ele, atunci gradinile zoologice sunt un rau necesar, sunt singurul loc unde animalele pot fi in siguranta. Ce ciudat spus, ca numai siguranta nu este dar intelegi tu. ;)) Si Australia Zoo este la exemplu de ASA DA!

Bucura-te acum de o plimbare prin gradina zoologica australiana!

A, si admira aloe vera! E imensa!

Down Under: Povesti cu lame, eucalipti si hobbiti (VII)


Azi mergem iar la munte. Au australienii o groaza de zone muntoase si toate tare frumoase. Uite in poze ce frumoase sunt. Nu-i asa ca unele iti sunt familiare? Intr-o zi frumoasa de iarna (ca la ei e pe invers) am pornit pe un drum minunat spre muntii care dau si denumirea unui desert specific australian (ma rog, mie nu mi se pare ca ar fi ceva specific, e doar un chec reinterpretat dar trebuie sa aiba si ei ceva cu care sa se laude): Lamington. E un parc national superb, care adaposteste o flora si o fauna deosebite, endemice in cea mai mare parte, ramase de milioane de ani neschimbate. Au si ei grija sa nu strice. E plin de eucalipti si palmieri si liane. Aici am vazut un copac vechi de cateva sute de ani, care era efectiv gol in interior si permitea sa intri. Da, am facut-o si pe asta si parca eram un hobbit. ;)) Peekaboo!!!

Un lucru m-a uimit in padurile australiene: datorita umiditatii am vazut ferigi imense. Eu care sunt obisnuita cu ale noastre, micute si fragede, aici eram in fata unor uriasi. Arata si frumos, ca niste umbrele imense, cu frunzele dispuse in cerc,  dar te uimesc prin inaltimea lor, adevarati copaci. Le-am admirat in toate padurile de acolo.

In drum am trecut pe langa o ferma de lame, haioase daca nu te scuipa, bine-nteles. :)) Deci, nu le enervez. Ferma are si magazin cu vanzare asa ca am avut ocazia sa simt in mana una din cele mai moi si mai placute lane pe care mi-a fost dat sa le simt vreodata. Mi-am dorit asa mult ceva de acolo dar preturile sunt cam mari. Nu-i nimic, chiar si faptul ca am vazut conteaza, ramane ca in viitor, poate, sa am … o lama :))) Pai nu e mai eficient? Lana direct de la furnizor.

Ceea ce e deosebit in aceasta excursie este prezenta unui roman. El a ajuns pana in Australia, acum multi zeci de ani, si atat de mult a iubit natura si locurile de acolo, incat a facut ceva extraordinar si unic la acea vreme, ceva ce a dat startul si in alte parti ale lumii. El a facut un pod suspendat prin padurea tropicala, in engleza Tree Top Walk, pe o portiune destul de mare. Este ceva de vis sa vezi de la inaltime totul. Si cireasa de pe tort, la unul din copaci s-a montat o scara metalica ce duce suuuuuuus, sus de tot, in varful copacului si de unde ai o vedere care iti taie respiratia. Te simti ca o pasare dar in acelasi timp asa de mic, in fata frumusetii naturii. In completare, s-a amenajat un pic deasupra pamantului, intr-un circuit care conduce la podul suspendat, o poteca din scanduri, asa ca sa nu te murdaresti.🙂 E foarte frumos si vezi din poze. Drumetia aceasta prin padure e asa bibilita, cumva ii lipseste aerul natural pe care il au muntii nostri, in acelasi timp, au si ei zone asa de salbatice, ca pana la urma, e de toate pentru toti. Si pentru profesionisti, si pentru cei normali si pentru cei cu dizabilitati, si pentru copii, natura e pentru toti.

La inceputul drumetiei, sus, exista si o zona cu parcare, o bisericuta, un hotel si restaurant si magazin, toalete si gratar, sa nu le uit pe astea ca ar insemna ca nu suntem in Australia. Poti servi un pranz tare gustos, cu gratar, branza cheddar (preferata mea) si o sticla de vin, pentru ca zona apartine unei vechi familii, care da denumirea: O’Reilly’s Rainforest Retreat. Pentru mai multe amanunte, ai aici detalii. Daca ajungi acolo, nu poti rata asta.

Ei, si acum te las sa admiri si sa te plimbi prin padurea tropicala australiana. Iar!!!

Down Under: King Island QLD, Cleveland and wine (VI)


De la munte mergem la mare azi, sa vedem o insula care face parte din Marea Bariera de Corali a Australiei, o insula la care se ajunge pe jos atunci cand se retrage marea. Si se retrage, nu gluma.🙂 De acolo am cules primii mei corali, imprastiati peste tot si scoici de forme foarte interesante, am vazut gauri mici-mici in nisip de la racusori pe care aproape ca nu ii vezi cand mergi. Dar nu te musca, sunt draguti. Doar fug repede-repede, sa se ascunda.

E o experienta deosebita sa mergi pe o fasie destul de larga de nisip, prin mijlocul marii, pentru ca e reflux si se retrage marea. Si sa vezi totusi ca mai incolo e intinderea de apa. Insula e destul de mica, a fost adapost pentru o familie pentru o scurta perioada iar acum e rezervatie naturala pe care merita sa o vizitezi daca ajungi in Brisbane. Am avut parte de pescarusi care au incercat sa ne fure mancarea, rautaciosii, am vizitat si Cleveland, la intoarcere am vazut si o podgorie, Sirromet Winery, asa de intinsa ca ma intrebam totusi unde sunt viile, ca nu prea am vazut :)). In schimb e locul ideal pentru copii, sa zburde pe dealuri cat e ziua de lunga si sa se joace cu wallabies, o specie de cangur pitic, care e peste tot pe acolo. Am numarat pana la 7 pe o pajiste. Locul in sine e foarte prietenos si o placere sa te relaxezi toata ziua acolo. Dar punctul de atractie a ramas totusi King Island, loc din care am venit acasa cu jumatate de kg de scoici cred.😉

Distractie placuta la mare!

 

 Pentru mai multe info, gasesti aici link-uri utile:

Vezi ca mai e King Island dar e langa Tasmania, aceasta pe care am vizita-o e in Queensland. Dar daca stau si ma gandesc bine, e plin de insule in Australia. Vezi-le pe toate daca ai timp. Si vezi ca mai sunt in Romania. Iti doresc sa ai propria ta insula!!! Daca nu, atunci propria ta zona de confort, ca o insula!🙂

Down Under: Scenic Rim (V)


Regiunea aceasta pe care australienii o numesc Scenic Rim, parca e desprinsa din povesti, Este o zona ce nu trebuie ratata daca locuiesti in Australia sau daca esti in zona ca vizitator. De multe ori am crezut ca sunt in tara, peisajele sunt asa de familiare ca nu imi vine sa cred. Vorba “parca sunt in Romania” am tot zis-o.🙂 Plus WOW!!!

Uite aici detalii:

1.Scenic Rim, site-ul mai mult decat oficial😉

2. Scenic Rim

3. Scenic Rim Tourism

Am aflat si eu, ca nu stiam, plus ca la doar o ora dinstanta de Brisbane, trebuie. Deci, peste 30 000 ha de pamant, parcuri nationale, declarate patrimoniu Unesco si alte parcuri in grija consiliilor locale, pe intinderea a doua state: Queensland si New South Wales, 3 baraje,  cascade superbe, drumuri de placere sa mergi pe ele, dar luuuuuuuuuuuungi, cat o zi de post, nume aborigene foarte simpatice in toata zona (de fapt toata Australia), de exemplu Boonah, Canungra, Moogerah, ca sa numesc cateva si multe altele. Am avut o zi inceputa dis de dimineata si terminata noaptea tarziu. Am vazut multe caderi de apa, am mers pe carari de munte, bibilite pentru siguranta drumetului, am admirat munti si vai si formatiuni stancoase deosebite, ferme si case raspandite pe unde nu te astepti, gratare mai vechi, aprovizionate cu lemne si locuri de luat masa frumos amenajate pentru toti doritorii de natura, curatenie si mult verdeeeeeeeeeeeeeeeeee. Mi-e greu sa descriu in cuvinte tot ce am vazut asa ca las imaginile sa vorbeasca de la sine. Enjoy!🙂

Down Under: Whale Watching (IV)


Privitul balenelor, ce activitate interesanta! Ca si privitul pasarilor si a altor vietuitoare, cu sau fara picioare. Au englezii astia o atractie spre privit animalele, ceva nemaipomenit, domnule.🙂 Adevarul e ca si eu stau sa privesc… cum trec masinile pe langa mine, blocurile, oamenii si natura, cand ajung in mijlocul ei. Dar asa au ei activitate de sine statatoare, sa te duci sa privesti balene. Cum as privi eu delfinii la Marea Neagra, cu toate ca inca nu am vazut unul. Si doar sunt nascuta la malul marii (nici chiar pe plaja dar intelegi tu) si uite ca in atatia ani de trait in Constanta nu am vazut unul macar. Exceptand Delfinariul dar acolo nu se pune pentru ca delfinii aceia nu sunt liberi. De fapt as putea privi ursi, daca mai gasesc ceva prin munti. Bare watching? Anyone? … No? Bear watching?… No? Your choice…not. :))

Sa revin. O asemenea activitate nu trebuie ratata. Si cum in Gold Coast se face asta si era si sezonul, am zis hai s-o facem si pe asta. Sa nu regret ca nu am vazut ceva atat de frumos. Pentru acest lucru a trebuit sa ma scol devreme pentru ca balenele au si ele programul lor. La pranz trag un pui de somn si nu le mai vezi.😉 Imbracata bine pentru vant si frig, ca in largul Oceanului Pacific e destul de frig, am purces la drum cu  ai mei. Aveam noi un voucher de reducere (sa stii ca privitul balenelor costa si inca destul de mult) si am zis sa incercam sa vedem un pestisor. Ajungem noi undeva in Gold Coast la unul din locurile de imbarcare, plin de iachturi si intrebam. Neah, astia nu primeau voucherul nostru dar ce-a fi daca am lua ceva mi scump si sa intram si la Sea World. Nope, thank you. Noi vrem doar balene, da? Atat.

Incercam in alta parte, tot asa plin de iachturi care mai de care, asa frumoase si albe si curate. Chiar si apa era curata la mal. :)) Nici macar un fir de matasea broastei, ceva acolo. sau un pahar de plastic. M-am uitat special, sa vad daca gasesc ceva. Era atat de curat incat umblau pestii la suprafata. Asta e un indiciu de nepoluare. Apa era asa limpede ca pe pontoane vedeai pestii cum se plimba. La intoarcere chiar am asistat la hranirea lor, o familie cu copil a facut asta si era chiar dragut sa vezi asa ceva, cum se ingramadesc pestii si ce vanzoleala fac. ;))

Sa revin, ajungem noi la alta statie, sa zic asa, si ii arat doamnei voucherul. Si cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, ea ne spune: dar am ceva mai bun pentru voi. Si ne arata o contra-oferta mai buna si cu informatia ca vaporasul pleaca imediat, daca ne hotaram. Mai incape vorba. Ne-am hoatarat pe loc, doamna a sunat la vapor sa ne astepte si pe noi un pic si gata, dusi am fost. Ce incantata am fost! Totul s-a intamplat asa repede dar asa de frumos si bine, de nici nu imi venea sa cred. Domnule, cand e sa se intample, se intampla, asa deodata, si se intampla minunat de bine.🙂

Asa incepe marea noastra aventura pe ocean la cautat balene. Sa fiu sincera, cand ma gandesc la cat e oceanul de mare, deodata balenele chiar devin greu de gasit. Si e ceva de cautat, nu gluma. Dar plimbarea cu totul e superba. Merge vaporasul asta tot inainte si lasam in spate orasul, celelalte vapoare, iachturi si barcute, admiram insulele si plajele pe langa care trecem pana deodata totul se micsoreaza si ma trezesc mica,mica pe un vapor care pare si el mic si oceaaaaaaaaaaaaaaaaaaanul. Wow! Admir niste nuante de albastru atat de frumoase ca imi taie respiratia. By the way, ti-am zis ca acum sunt blue? Noua mea culoare preferata e albastrul, cu toate ca acum cativa ani nici nu as bagat-o in seama. Nu o placeam ca de, aveam alte preferinte. Imi placea turcoazul insa, ca nuanta de albastru. Imi va placea intotdeauna turcoazul oricum dar si albastrul. Pai la cat albastru vezi, in cate nuante il vezi, nu ai cum sa nu il iubesti. Si oceanul are niste culori splendide. Uite in poze ce frumos e si zi-mi daca nu iti place! Si stai linistit/a ca nu se stie ce culoare imi va placea peste o vreme, nu raman la albastru. Doar sunt atatea culori, le iau pe toate la rand. :))

Avem si ghid pe vapor, care ne spune unde e o balena si alte info. Ei cica au un elicopter care surfoleaza zona si ii anunta unde sunt balene ca sa ne putem ghida mai usor. Si uite asa vedem intai o mamica cu puiul ei, pe care o lasam la un moment dat in pace, ca asa e frumos, apoi mergem mai in larg sa cautam. Am senzatia ca e mai usor sa gasesti acul in carul cu fan decat o balena in ocean. :)) Si in cele cca 4 ore reusim totusi sa vedem vreo 5-7, nici eu nu mai stiu ca nu le-am numarat. Ceea ce inseamna ca e o zi buna, pentru ca e posibil sa mergi in larg si sa nu vezi nici una. Cel mai mult imi placea nu neaparat cand aparea ci mai ales jetul acela de aer pe care il expira si e ca si cum ai vedea un fel de geyser (hai, cauta repede pe google daca nu stii ce e ala, rusinica😉 ). Spre final, o balena ne-a facut cinstea si onoarea cu giumbuslucuri prin apa, ceea e iar o vedere mai rara, si de cate ori vroiam sa o prind in filmare sau poze, se intampla la final, cand mare lucru nu mai era, doar o coada si un jet mai mare de apa.😦 Lasa ca ramane in amintire, cuvintele sunt putine pentru a descrie senzatiile, mai ales in scris. Oricand la o sueta povestea va fi reluata si impodobita si uite-asa o sa vezi cu ochii mintii ce o sa tot povestesc eu. Daca nu cumva adormi intre timp. :))

Acum las pozele sa vorbeasca si tie sper ca ti-a placut plimbarea pe ocean si balenele.

Va urma!

This entry was posted on October 20, 2016, in Uncategorized. Leave a comment