E al doilea 29 februarie pe care il prind de cand am inceput blogul. E o zi atat de rara ca imi doresc sa scriu cateva randuri. E un cadou pe care il traieste fiecare o data la patru ani, o zi de viata in plus. Stiu ca nu voi apuca prea multe astfel de zile asa ca ma bucur acum. E si normal, din moment ce se intampla o data la patru ani, le numeri pe degete intr-o viata. Si le sarbatoresc in felul meu. Imi place sa gasesc motive de bucurie. Se spune ca trebuie sa fii recunoscator pentru toate lucrurile bune dar mai ales pentru cele mai putin bune din viata ta. Ele te modeleaza si daca nu m-au omorat, dovada e ca respir. Ar trebui sa fiu mai puternica. Nu cred ca sunt. Dar sper ca sunt mai inteleapta. I learn the hard way.
Azi sarbatoresc si ma bucur pentru toate lucrurile mai putin bune din viata mea. Incerc sa nu ma limitez doar la 29 februarie dar simteam nevoia sa o marchez cumva si cred ca e o zi buna. Draga zi speciala din februarie, sper sa ma bucur de tine si peste alti patru ani. Poate atunci voi sarbatori cu totul altceva. Dar toate la timpul lor.
Sweet Nothings 