Down Under: Sydney <3 (XII)


In sfarsit, am ajuns si aici. Cred ca asteptai de mult asta dar sa stii ca merita. Am lasat ce e mai bun si frumos la final (nu ca restul nu au fost la fel de bune si frumoase, dar vezi tu, toti avem cumva o scala interioara cu care masuram diverse in viata noastra. Unele fiinte/lucruri/evenimente, etc, prin impactul pe care il au asupra noastra, valoreaza pentru noi mai mult ca altele, in aceeasi masura in care pentru altii, altele sunt importante.)

Sa trecem deci la subiect, pe care, sincera sa fiu, abia asteptam si eu sa il povestesc. SYDNEY. I left my heart in Sydney. E un oras nou, plin de culoare, de asiatici, de info si tehnologie, de atractii, e un oras care m-a impresionat foarte tare si de care m-am indragostit. Ziceam pana acum ca iubesc Londra. Ei bine, acum inima mea e si in Sydney. E o metropola care vibreaza de viata. Orasele mari au un farmec anume pentru mine si ma fac sa simt ca sunt mai vie decat de obicei. Se intampla tot timpul ceva si e un ritm alert in care imi place sa ma scufund. M-am balacit in nebunia de acolo si am plecat incantata. Cu siguranta mi-ar placea sa revin, daca nu ar fi asa departe si scump. Insa sunt recunoscatoare ca am avut sansa si acum am ce povesti. Sezi frumos acum si asculta. De fapt, citeste, uita-te pe poze si imagineaza-ti ca esti acolo.

Urmeaza un articol luuung cat o zi de post si sper sa il parcurgi fara sa te plictisesti. Sau poti sari direct la poze, e alegerea ta, insa sa stii ca ratezi niste chestii foarte interesante si dragute asa ca hai sa citim impreuna sa vezi ce repede il termini si o sa spui ca mai vrei. Trust me! ;)) Oricum ar mai fi atatea de zis, e imposibil sa incapa intr-un articol dar ne descurcam noi cumva.

Am stat in Sydney 4 zile, a fost o excursie mai mult sau mai putin libera, in care am avut aranjate drumul, transferul de la aeroport la hotel si invers, cazarea si cam atat. Restul a fost programat la fata locului. Intr-un oras necunoscut intotdeauna, dar intotdeauna te cazezi in centru. Ca sa fii aproape de toate locurile de vizitat, avand posibilitatea sa le vezi si mergand per pedes. Adica cu piciorusele alea frumoase. Doar stii ca mersul pe jos face piciorul frumos. Si mai sunt si alte beneficii, dar nu e cazul sa le amintesc aici. Asa ca noi, happy family, am stat intr-un hotel din buricul targului, chiar in Orasul Chinezesc si foarte aproape de unul din multele golfuri. Au ei foarte multe denumiri dar asa de bine au nimerit aici, my darling. Darling Harbour. O minunatie de golf, care permite plimbari idilice pe ocean si pe marginea lui, cred ca locul preferat de promenada de toata lumea. O fi opera o minunatie si ea dar pentru o plimbare la malul oceanului, golful asta e spot on. E plin de barulete si terase care mai de care mai atragatoare, are si un mall, e spatios, ca sa nu te impiedici de meseni si nici ei de tine, luminos, ofera o vedere asupra orasului de te lasa mut(a), are multe muzee si atractii foarte aproape unele de altele. Totul e la distanta de mers pe jos. Se merita. Nu a fost timp sa vedem tot dar am avut sansa sa facem o plimbare cu vaporasul pana la o insula si in acelasi timp sa admiram expozitia de iachturi ancorate, unul mai frumos si mai alb ca celalalt. Nu mai zic de curatenia care domnea peste tot si in apa. Nu am vazut nici un fir de matasea broastei, sau ceva de plastic aruncat in apa. E impresionant. Nu exista cuvinte sa descriu asa cum merita  tot ce am vazut. Asa ca las pozele. Oricum, toate serile le-am petrecut plimbandu-ne pe chei si admirand frumusetea orasului. A fost locul meu preferat dar si alor mei, ce ne-am potrivit!!!

Sa nu uit, roata! Orice oras mare are cate una. Brsibane are si cred ca am pozat-o din toate unghiurile, chiar e impresionanta, ca cea din Londra. Insa Sydney are si el una. Chiar in Darling Harbour, de marime mult mai redusa, foarte simpatica si foarte frumos luminata noaptea. Uite si acum poze cu roata, din multe unghiuri si momente ale zilei. De fapt, trebuie sa spun ca tata, vazandu-mi pasiunea pentru aceasta forma geometrica, a avut amabilitatea sa imi atraga atentia ca exista si sa nu uit sa ii fac poze. :)) Iar eu l-am ascultat, evident.

Cat despre locul in care am stat, orasul chinezesc, wow! Plin de chinezi, evident si alti asiatici, nu auzeai o vorba in engleza, nu citeai prea mult in engleza, plin de magazine si magazinase, cu tot felul de ciudatenii dar probabil ca si pentru ei ceea ce avem noi e la fel de ciudat, deci e ok. In schimb mancareaaaaa…de-li-cioa-sa. Poate nu au fost unele portii suficient de mari, mai ales pentru tata, dar omg, pentru mine si mama, just enough. Si stii ce am descoperit ca imi place? Evident ca imi place tot ce tine de bucataria internationala si mai ales asiatica dar supele, domnule, supele. :)) Eu nu sunt innebunita dupa ele dar fac bucatarii astia asiatici niste supe ca la noi acasa aproape. Spun “aproape” pentru ca difera unele ingredientele dar efectiv au zeama aia calda care e un balsam pentru stomac. Vezi ca au spus niste oameni de stiinta englezi. :)) (joking) Hai ca cu zeama mai e cum mai e, dar ce baga in ea, e divin. Stiai ca au si ciorbe uscate? Exact, iti dau intr-o farfurie toate ingredientele si lichidul e separat. Recomandare, pho soup cu toate amestecurile de carne posibile si noodles. Yummy! Si orice altceva iti atrage atentia, toate supele lor sunt minunate. Si ai la alegere: S, M, L, ca la haine. :)) Dar te saturi cu una S de numa. Cu L pot zice ca nu iti mai trebuie nimic toata ziua.

Am nimerit in week-end si au avut street-food, ca nu stiam noi de unde vine mirosul. Ne-am luat dupa el si dupa zgomot si ne-am inghesuit prin marea de oameni si ne-am bucurat papilele gustative. Oricum in orasul chinezesc nu mori de foame si nici nu iti lasi toti banii acolo, asta e sigur. Si e obligatoriu de facut. Pot spune ca am fost foarte incantata. 🙂

Am mai descoperit trecand noi prin zecile de restaurante (acum mi-e pofta de o mancare chinezeasca la nebunie, ca tot pomenesc de ea), o inghetata mai speciala, ca un fel de munte portocaliu si intr-o zi am incercat-o. Nu mai tin minte numele ei, merita dar uite ca nu mai stiu. Oricum, a fost ceva gheata macinata, colorata cu suc de mango pe un pat de alta gheata macinata insiropata cu suc de nuca de cocos. Ai inteles, da? Multa gheata care totusi a fost mancata. :))

Acum, mergem mai departe si evident ca intr-o alta zi am facut partea cea mai faimoasa a orasului, Opera din Sydney. A fost ceva de mers pana acolo, am strabatut tot centrul, pe strazi, observand lipsa copacilor, umbra asigurand-o efectiv cladirile. E o senzatie coplesitoare si destula racoare. Cladirile sunt asa inalte, asa impresionante, asa apropiate unele de altele ca efectiv par sa cada pe tine. Buricul targului chiar e aglomerat. Si deodata, de-a lungul George Street, se deschide cerul, cladirile se mai micsoreaza si ajungem in zona mai veche, locul de inceput al orasului, unde a fost inchisoarea, un loc asa pitoresc si plin de culoare si soare, total diferit de ce am strabatut pana acolo. Suntem in golf si traversam un targ de obiecte hand-made care m-au impresionat. Si un mic show de strada cu doi chitaristi care cantau superb. Nu stiu cu ce sa incep: cu cartierul asa romantic si vesel, foarte englezesc dar luminos, podul de metal care este o minunatie a tehnicii si care te duce intr-o peninsula cu un parc de distractii pe care nu l-am vazut, (too bad) doar de la departare un pic, insa mi-a atras atentia sau O-P-E-R-A, care te lasa mut. Cred ca am facut cele mai multe poze la cladirea asta, din toate unghiurile si de la departare si din apropiere. Ramane la fel de frumoasa si impresionanta. Uita-te pe poze ca nu mai stiu ce sa zic decat ca nu am cuvinte. S-au terminat la ea. Cand povestesc, imi aduc aminte si retraiesc cumva la o intensitate mai mare pentru ca realizez ce am vazut si pot spune ca ma simt mica. Si ca e frumos totul in jur. Totul e o imbinare reusita. Am admirat langa ea si un vapor imens de croaziera care depasea toate cladirile din jur, initial am crezut ca e vre-un hotel. Una e cand vezi in poze si alta e in realitate. Plus ca pe Marea Neagra nu sunt sanse sa vad asa ceva si pentru prima data m-a impresionat. Dar opera e ceva ce daca nu vezi, degeaba esti in Australia. Am avut sansa sa vad si o nunta si m-am bucurat iar. Priveste pozele si admira culorile. Nu stiu care o fi cauza, aerul, faptul ca sunt cu capul in jos, nu stiu dar totul e limpede. Sa nu uit, la intoarcere spre hotel am cumparat unul din cele mai lejere si interesante si usoare torturi din lume, dar asta e alt episod, de care vreau sa scriu separat pentru ca il bag in lista F word pentru ca l-am preparat si eu. Asa impresionata am fost, trebuia neaparat. So, stay tuned.

TO BE CONTINUED

Advertisements

One thought on “Down Under: Sydney <3 (XII)

  1. Pingback: Down Under: Sydney – #TRAVELTOINSPIRE

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s