záchari

Zaharul e prezent cam in toate mancarurile, in special cele procesate. Sunt milioane de articole despre el, despre efecte, boli, diabet, etc. Pentru ca in jurul meu, in familie si printre cunostinte sunt persoane care sufera de diabet sau in urma analizelor, se indreapta spre aceasta boala, m-am gandit sa vin cu o informatie pe care am aflat-o si eu de la tatal meu nr. 2 si care a aflat-o si el de la altcineva si tot asa pana la cina cea de taina, info pe care acum o aplic tot timpul. Daca stii bancul intelegi la ce ma refer, daca nu, il adaug la final, take it with a spoon full of sugar 😉 .

Pentru ca si el, ca multa lume, consuma dulce, mai adauga si stresul vietii,  a ajuns la un inceput de diabet la un moment dat. A trebuit sa se reprofileze si sa renunte la zahar. Una din tentatiile vietii este ciocolata si iti dai seama ca o consuma. Asa ca a renuntat la cea cu lapte, care contine cca 50 g sau mai mult zahar din greutatea ei totala si a inceput sa caute amara, neagra. Si cum exista atatea variante, a luat-o treptat ca na, de la una dulce direct la 90% cacao nu merge chiar asa. Si a ajuns pe la 85%. Insa a invatat sa se uite la eticheta. Vezi tu, draga cititorule/ cititoare, tableta de ciocolata amara contine si ea zahar. Singura care are sub 10 grame din total e cea de 90% cacao in sus. Aceea chiar e amara insa foarte sanatoasa. Restul au diverse gramaje. Pe spatele ambalajului exista de obicei un tabel sau o lista in care sunt trecute valorile nutritionale la 100 de grame. Tata m-a invatat sa studiez bine tabelul si sa caut acolo unde scrie despre glucide. Se ramane acolo si vezi “din care zahar” si afli exact cantitatea de zahar pe care o introduci in organism. Am constatat cu uimire ca ciocolata amara pe  care o credeam pana atunci minunata, e cam dulce. Asa imi explic de ce, incercand cam tot exista pe piata, unele mi se pareau mai dulci decat altele, la acelasi procent de cacao. Nu stiam. Dar acum stiu. Asa ca, pentru a limita cantitatea de zahar in organism si daca vrei sa consumi ceva mai sanatos, sau ai un diabet sau inceput de diabet si totusi iti place ciocolata, cu limita evident, mergi pe cea amara insa cu cel mai putin zahar. Ia toate tabletele la mana, din orice magazin si cauta tabelul. Vei fi uimit/a de ce vei gasi. Gata.

Si acum bancul. “Itzic vroia neaparat sa-l intalneasca pe Papa. Si ii tot scria el si Papa nu ii acorda atentie. Si trec asa 30 de ani, pana cand intr-o zi, Papa face o vizita in Israel. Dupa mii de insistente, Papa accepta sa se intalneasca cu Itzic. Vine Itzic si-i zice:
– Stiti, eu am un restaurant. Mare, frumos, mancare buna, ieftin…, toata lumea vine sa manance la mine.
– Bravo Itzic, esti un spirit intreprinzator!
– Da, dar eu am preluat restaurantul de la tatal meu…
– Ai preluat afacerea, ai dezvoltat-o…
– Da, dar tatal meu il avea de la tatal lui, care la randul lui l-a mostenit de la tatal tatalui lui…
– Bine Itzic, inteleg, a fost o afacere de familie, ati muncit din greu… Ma exasperezi, nu inteleg, unde vrei sa ma duci, pe vremea lui Hristos?
– Exact, vedeti, ati inteles, e vorba despre Cina Cea de Taina… a ramas neplatita… Ei, bine, cum facem?”

Elena G

Despre simplitate cu Alain de Botton

De ceva vreme tot urmaresc clipuri despre o viata minimalista pe youtube, tot citesc articole si carti despre asta si mi-am dat seama ca poate e un curent acum in strainatate insa nu a descoperit nimeni roata. A fost si este si va fi un mod de viata pentru multi oameni si mai ales este o alegere. Si cred ca si eu sunt un pic minimalista in multe privinte, ca de exemplu in aceea de a tot face ordine si de a arunca tot ce nu este folositor, frumos, practic, tot ce este stricat sau neintreg, tot ce este in dubluri, etc, de a elibera si de a aerisi nu doar un spatiu fizic insa si viata mea cu totul. Ma tot gandesc cum e sa traiesti cu un minim necesar cu care e usor sa te deplasezi, cu care poti duce o viata suficienta, care nu afecteaza natura si pe cei din jur, sau are un impact cat mai mic asupra tuturor. Si sa mai fii si fericit cu asta.

Asa ca azi am dat peste un articol foarte interesant cu care am rezonat asa ca m-am gandit sa il adaug aici, si nu e doar pentru cineva anume insa foloseste si ca un reminder pentru mine. De aceea de multe ori spun si imi spun sa citesc de mai multe ori, sa revin asupra a ceva de genul acestui text ca sa raman cumva echilibrata si ancorata in realitate.

Pentru ca exista o lege de copyright si o mentiune despre preluarea articolului, nu voi putea posta integral insa sper ca primele aproximativ 500 de cuvinte sa te faca sa dai click pe intreg articolul si sa il citesti pe nerasuflate si sa te faca sa te gandesti. Nu trebuie sa aderi sau sa te schimbi, chestia e sa te puna pe ganduri. Asta e scopul. Orice text, carte, film, discutie care te pune pe ganduri si te face sa reconsideri lucrurile intr-o lumina diferita is a winner. Mai ales cand e ceva pozitiv.

“Alain De Botton: Zilele noastre sunt numărate pe Pământ. De ce nu alegem o viață simplă?

Viețile ocupate par să aibă niște costuri adiacente uluitoare pe care în mod colectiv ne-am asumat să nu le luăm în seamă. – Alain De Botton

O viață liniștită pare o opțiune pe care doar învinșii ar fi înclinați să o prețuiască. Timpurile noastre sunt destinate în mod copleșitor beneficiilor unor vieți dinamice, active, gălăgioase, spune cunoscutul filosof al momentului, Alain De Botton. Cu toate acestea, viețile ocupate par să aibă niște costuri adiacente uluitoare pe care în mod colectiv ne-am asumat să nu le luăm în seamă.

Alain de Botton și Curentul Minimalist: Laudă unei vieți fără griji

Viața minimalistă – un curent care a cucerit tot mai mulți oameni

Sub presiunea consumului și a modului cum am fost învățați să credem că trebuie să arate viața ideală, părem prinși într-o capcană fără de ieșire în care trebuie să demonstrăm că suntem cei mai buni, că suntem atât de inteligenți încât putem obține tot ceea ce ne dorim, că avem destul capital și status pentru a trăi cele mai îndestulătoare vieți. Iar atunci când nu reușim, ne simțim în fața unui eșec imens.

Să lauzi o viață liniștită are ceva din excentricitatea faptului de a prețui ploaia. – Alain De Botton

Această viziune părea să fie norma, până când doar în urmă cu câțiva ani, oamenii au început să își facă curățenie mai întâi în suflete și apoi în case, biblioteci și șifoniere.

Așa a apărut curentul vieții minimaliste – adică a trăi din plin, cu cât mai puțin.

Tocmai această idee o dezbate Alain de Botton în meditația sa despre viața liniștită.

“Dacă cineva ne-ar oferi un salariu mai mare pentru un job oriunde, ne-am muta. Dacă cineva ne-ar arăta drumul către faimă, noi suntem dispuși să îl parcurgem. Dacă cineva ne-ar invita la o petrecere, ne-am duce. Acestea par ca și câștiguri pure, neambigue. Să lauzi o viață liniștită are ceva din excentricitatea faptului de a prețui ploaia.”

De Botton ne arată unde sunt limitele noastre în a înțelege o viață liniștită:

“Este foarte dificil pentru majoritatea dintre noi să contemplăm orice potențialitate a acestei idei fiindcă apărătorii săi tind să provină din cele mai implauzibile părți ale societății: pierde-vară, hipioți, leneși, concediați…; oameni care par să nu fi avut de ales în privința modului cum își aranjează afacerile. O viață liniștită pare ceva ce le-a fost impus de forța propriei inepții. Este un premiu de consolare de toată mila.”

Odată cu privilegiile noastre, ne sărăcim în altfel de moduri. – Alain de Botton

Apoi, ne invită să examinăm problema mai atent:

“Și cu toate acestea, dacă examinăm problema mai atent, viețile ocupate par să aibă niște costuri adiacente uluitoare pe care în mod colectiv ne-am asumat să nu le luăm în seamă. Amenințarea scandalului din răzbunare ne urmărește. Avem un control foarte limitat asupra timpului…”

A se citi continuarea neaparat.

Fragment din Alain De Botton: Zilele noastre sunt numărate pe Pământ. De ce nu alegem o viață simplă?

sursa: https://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/25510/alain-de-botton-de-ce-nu-alegem-o-viata-simpla.html

PS: uita-te si la documentarul “Minimalism: A Documentary About the Important Things”, completeaza articolul de mai sus si s-ar putea sa iti placa. Il gasesti si aici, on line, netitrat, daca vrei sa nu uiti engleza. Si aici sau poate si in alt site, titrat.

PSS: mi-am dat seama de ceva timp ca iubind limba engleza, Anglia si tot ce mai tine de anglo-saxoni, traind o vreme acolo, calatorind in tarile unde se vorbeste limba engleza si citind in engleza, urmarind filme, documentare, etc in engleza, am observat un fel de fel de a fi al lor, un standard cumva, daca ma pot exprima asa, care e diferit de al nostru, de mentalitatea romaneasca. Cu multe chestii sunt de acord, imi plac si le integrez in viata mea, cu altele constat uimita ca nu sunt de acord. Insa ce vreau sa spun e ca ajungand in acest punct, pot spune ca le promovez prin ceea ce scriu, ma influenteaza enorm. Asa ca deschide bine mintea si inima, nimeni nu detine adevarul absolut. Si tu sa iei totul with a grain of salt. E strict o parere personala tot ce scriu. Sau scriu altii. Amin!

Elena G