Elena G
Elena G
Elena G
Hristos a Inviat!
Cand am vazut acest film am plans. Si de ieri mi-am propus sa il postez aici si mi-am facut si textul in cap cand m-am culcat. Evident ca, acum, nu mai e acelasi text insa sper sa pot scrie ce simt.
El insumeaza tot ceea ce a ajuns sa imi placa mie la viata. De cand cu nebunia aceasta si de mai mult timp cu dorinta de a avea o viata simpla, chiar asa mi-ar placea sa traiesc. Am avut candva ocazia sa aleg o viata asemanatoare si mi-a fost frica. Plus ca imi doream ce isi doreste orice fata la vremea aceea, cariera, bani, conditii, aglomeratie, evenimente, o viata de oras plina. Nimeni nu e pregatit pentru schimbari imediate si radicale si ca si ei, si eu sunt nascuta la oras, am locuit la bloc si conditiile pe care le ofera orasul sunt superioare din anumite puncte de vedere, fata de o viata simpla. Si e greu sa fac pasul, foarte greu. Exista regrete si o inteleg foarte bine pe Cristina din reportaj. Insa cu rugaciunea inimii si cu intelegere se poate trece. Ei ambii au facut un sacrificiu si nu l-au facut imediat. Au stat cativa ani intr-o viata moderna. Nu e usor pentru nimeni. Insa stau si ma gandesc ca ei acum in continuare aud pasarile, adierea vantului, susurul izvorului, inspira un aer mai curat poate ca intr-o sala de operatii, ies din casa, stau in soare, mananca natural si au parte de multe alte bogatii interioare decat multi altii.
Ei sunt exemplu ca se poate daca iti doresti cu adevarat si daca exista si reciprocitate si intelegere. Si acest film este inca o pledoarie pentru o viata simpla si linistita. Evident pentru cine isi doreste asa ceva. Ca nu e pentru toata lumea acest stil de viata. Si e ok si asa.
Insa numai privind si ascultand acest film, coboara asa o stare de liniste peste mine. Sper sa aiba acest efect si pentru tine, cel/ cea care il urmaresti. Sa fie o oaza de aer proaspat si bunatate in aceasta lume nebuna.
PS: Titlul o parafrazeaza pe Cristina din reportaj care la randul ei il parafrazeaza pe Florin Chilian. Dar e geniala intrebarea.
Elena G
Posted in Despre, Exercitii de scriere, Simplify
Tagged cautare, ce caut eu in viata mea, Despre, despre familie, despre simplitate, despre viata, despre viata simpla, emisiune tv, familie, intelegere, intoarcere la radacini, minimalism, natura, rugaciunea inimii, simplitate, Trinitas TV, viata, viata simpla
Postul acesta a fost scris anul trecut insa nu ma adunam sa il public. Facand eu curat prin blog, pe la drafturi, l-am redescoperit si am zis ca acum e momentul. E saptamana Patimilor cand, daca am fi avut noi oamenii milostenie, poate nu s-ar mai fi numit asa. 🙂
“Azi mi s-a intamplat ceva neobisnuit dar nu atat de ciudat cat interesant. De la servici am zis sa fac niste cumparaturi. In drumul meu este un supermarket. Cand sa intru, iese un batranel, imbracat nu numai foarte saracios dar si rupt, si murdar, caruia ii bipuie ceva. Il ia paza si descopera ca a furat din magazin un iaurt si un salam. Cand l-am auzit spunandu-i paznicului sa il ierte ca a luat pentru ca i-e foame, mi s-a rupt inima. Ma gandeam ca e ca o scena din “Mizerabilii” de Victor Hugo, cu personajul care a furat o paine, de foame, fiind prea sarac sa isi permita pana si amaratul acela de codru de paine. Prima reactie a fost sa ma opresc si sa spun ca platesc eu dar nu stiam exact ce sa fac asa ca m-am invartit un pic apoi am revenit la intrare ca sa ma ofer sa ii achit eu ce furase. Acum era alta problema. Paznicul spunea sa nu fac asta, ca batranelul si altii probabil, care inspira mila, iau ceva din magazin ca apoi sa ii ajute cineva si sa repete figura. Am ramas surprinsa pentru ca nu ma gandisem asa departe si simteam ca are si el dreptate. Dar vorbele lui mi-au adus aminte de ceva asemanator patit acum ceva luni cu o batranica. Statea pe langa rafturi si se plangea ca nu ii ajung banii si zicea ca vrea ceva, ce evident alegeai si tu. Mama a facut la fel, i-a luat, ca sa isi faca o pomana dar apoi cand am plecat, batranica intrase iar in magazin sa repete povestea. Ei bine, asa m-a dus si pe mine gandul, insa pentru ca era vorba de mancare, am decis totusi sa ii platesc ce luase, sa fie pomana pentru bunicii mei. Imi doream sa cred ca totusi va manca, arata tare slab. Daca nu, atunci era decizia lui, eu nu il controlam. I s-a dat drumul, el a iesit si i-am zis sa ma astepte la iesire. Mai aveam ceva de luat asa ca dura un pic. Imi fac eu cumparaturile si ies. La iesire, nimeni. Ma uit in stanga, dreapta, nici urma de batran. Imi trecuse prin cap ca s-ar putea sa plece dar speram sa nu o faca. Asa ca m-am trezit cu un salam si un iaurt pe care nu aveam cui sa le dau. Dar pentru ca erau pentru pomana, m-am gandit sa scanez oamenii, ca sigur gasesc pe cineva care are intr-adevar nevoie de ele. Si dupa 1-2 persoane care nu m-au convins, imi iese in cale o femeie, spre 60 de ani, imbracata toata in negru, mai saracacioasa si cu o sacosa mare in mana. O opresc si o intreb daca primeste ceva. Si cand dai e bine sa mai intrebi, pentru stiu din experienta ca nu toata lumea primeste pomana. Ea a zis ca da. Si dupa ce ii dau ce luasem, face cruce deasupra lor si imi spune ca Maica Domnului m-a adus la ea. Se ducea la o batranica in spital si erau binevenite toate. Ce m-am bucurat! Am simtit ca pana la urma au ajuns unde trebuie. O explicatie trebuia sa imi dau. :)”
Acum, pentru ca am pomenit intamplarea aceasta, vreau sa spun ca milostenia nu tine de cel care o primeste, ci de cel care o da. Se spune ca e bine sa dai de pomana si nu trebuie sa il judeci pe cel care o primeste, pentru ca Dumnezeu le vede pe toate. Daca dai, da, fara alte explicatii. Si mai ales, fa-o si fara a fi ceruta. Cand vezi pe cineva la nevoie si poti ajuta, fa-o. Unii nu cer de rusine si totusi au nevoie. Altii cer cu tupeu ba iti si spun ce si cat se la dai. Am intalnit de toate felurile. Daca nu iti place sa dai bani, da o apa, un covrig, o haina, o vorba buna, o umbrela pentru adapostirea de ploaie, un umar si o ascultare.
Elena G
Posted in Despre, Exercitii de scriere
Tagged ajutor, Despre, despre milostenie, mila, milostenie, pomana, post, Postul Mare, Postul Pastelui, Saptamana Patimilor
Uleiul bio presat la rece. Atat. Multe femei il folosesc, si l-am descoperit si eu anul trecut, printr-o prietena, Georgi. Ea chiar isi face produse naturale in casa si era atat de incantata incat pana la urma m-a corupt si pe mine. In sensul foarte bun. Si ii multumesc pentru asta.
Iti simplifica foarte mult viata demachiantul acesta. Prima data l-am respins. Insa pielea corpului secreta sebumul. Acesta e tot un ulei. De ce nu l-ai controla in mod natural cu un alt ulei, potrivit tenului tau? Pana la urma am descoperit ca e foarte ok si acum nu as mai vrea sa pun altceva pe fata. Enumar aici avantajele care imi vin acum in minte si gandeste-te daca merita sau nu:
Acum, nu iti ramane decat sa iti faci o lista cu acele uleiuri potrivite tenului tau, le poti combina daca vrei, pentru aroma si alte imbunatatiri adaugi si cateva picaturi de ulei esential organic si gata. Daca faci parte din acele persoane care au tenul minunat si in afara de apa nu folosesc mai nimic, asa, ca mama mea, esti o norocoasa. I wish!
Pentru alte info si sugestii, cauta si pe internet, e plin de sfaturi bune. Sper sa iti fie de folos!
Elena G
Adica rapid, simplu si ieftin. E o situatie aparte perioada aceasta, care se resimte. Ce poti face? Pe langa altele, sa iti asiguri un strict necesar de alimente, de baza mai ales. Daca stai acasa, ai acum mai mult timp de gatit si crede-ma ca dupa ce va trece, mancarea de cumparat nu iti va mai placea. Insa realitatea este ca totusi vom manca si de cumparat pentru ca nu vom avea timp de gatit uneori.
Mancarea ca mancare insa eu stiu ca daca nu am un desert in casa, parca imi lipseste ceva. Am tot gatit multe perioada aceasta si mi-a facut placere. Insa am si obosit. Asa ca am cautat sa gatesc si ceva usor. Si am descoperit foile de naplitane. Uneori li se zice Lica alteori au denumirea firmei care le face. Insa sunt foarte ieftine si bune. Jumatate din munca e gata. Ceea ce ramane e sa le asamblezi cu o crema. Am descoperit cea mai usoara crema (pentru mine), din doar 2 ingrediente. Deci daca numeri totul, sunt 3 ingrediente. In cazul in care vrei si tu ceva rapid, usor si care sa nu iti faca gaura la buget, sa fie simplu dar si gustos in acelasi timp, iti sugerez aceasta prajitura. Asta pentru ca e si foarte buna dar si bifeaza lista pentru o viata simpla. Poti gati de post folosind lapte de soia sau orice alt lapte iti place si ciocolata neagra. O varianta accesibila este tableta de 200 g, firma magazinului sau firma de ciocolata. Pofta buna!
PS: Iti indeplineste si 3 dorinte, asa e de minunata. Dar ai grija ce iti doresti. :))
Elena G
Posted in Chocolate addictive, Desserts, Simplify
Tagged bucatareste cu Rodica, ciocolata neagra, crema ciocolata, crema ciocolata vegana, crema de ciocolata, crema tort, crema vegana, desert vegan, desert vegetarian, foi Lica, foi napolitane, prajitura napolitane, reteta ieftina, reteta usoara, tort Lica