Vrei să mă laşi să te sărut?
Promit că nu am să stric nimic,
poate am să pun
pe ici-colo câte ceva.
Am să pun
câteva raze de lumină
în ochi,
sau un zâmbet strengăresc
pe colţul celor mai senzuale buze,
sau poate am să pun
puţină poezie pe fruntea
brăzdată de timp,
sau poate am să pun
mâna să îţi ating roşul
nefiresc din obraz.
Promit să îţi ating
atât de uşor sufletul
încât să nu simţi că te dor,
sau poate am să te dor,
poate am să aduc
mobilier nou pentru inima ta,
câteva sentimente acolo,
ca să nu vin cu mâna goală.
Poate am să stric ceva totuşi!
Da.
Vreau să stric ceva,
nu pot să trec aşa
prin viaţa ta fără să las nimic,
am să îţi stric tristeţea,
de aceea am să-ţi mobilez
sufletul cu fiecare zori de zi,
cu un sărut pe fiecare vis,
am să o acopăr cu palmele mele,
să mă doară pe mine,
eu pot să o duc.
Şi am să mai fac o stricăciune,
am să stric fiecare zi
când nu vei zâmbi,
aceea nu e ziua ta.
o trăieşti în locul altcuiva.
Mă laşi să te sărut?
Promit să nu stric nimic!
Mihail Coanda
Doamne, cât de frumos e acest poem! Îți mulțumesc, Elena!
Cu tot dragul! Asa am zis si eu, ce frumoooos! 🤗♥️♥️♥️Posteaza un actor pe care il urmaresc, Zoltan Lovas, niste poezii atat de frumoase, ca ma topesc. Si eu care demult nu am mai citit poezie, acum o fac si imi plac unele atat de mult ca le dau mai departe. E greu de ales pe care sa postez. Ma bucur ca iti place si tie! 😘
Foarte mult și chiar te rog să mai postezi și altele! Sunt convinsă că se vor bucura de acestea toți prietenii care-ți vor vizita blogul. 😘
Da, voi posta pentru ca pur si simplu sunt prea frumoase sa nu le impartasesc. Sper si eu sa bucure pe cat mai multi prieteni si vizitatori ai blogului, asa cum ma bucura si ma incanta pe mine. 🥰