Category Archives: Despre

Bulgare de fericire


Murivale, asa cum se semneaza pe operele lui de arta, mi-a dat azi, 23 octombrie 2022, un bulgare de fericire. Avea cativa adunati intr-un cos urias, ca niste lamai galbene-galbene sau ca niste sori mai mici. Luminau depozitul plin de picturi ale lui. Si erau foarte multe picturi.

Pe Murivale, sau pe numele sau adevarat, Vasile Muresan l-am cunoscut prima data anul acesta in primavara, prin intermediul unui prieten deosebit si drag, Constantin. Constantin il stie de multi ani si il viziteaza de cate ori are ocazia. Ca orice artist care se respecta, pe Murivale nu il gasesti impecabil, intr-o casa pusa la punct ci plin de culoare si intotdeauna la treaba. Picteaza foarte mult, picteaza tot ce ii cade in mana si e o prezenta foarte joviala. A avut o idee originala candva, de care povesteste in interviurile date: ca sa faca bulgari de fericire. Prietenul meu a primit unul. Azi am primit si eu unul. ♥️

Asa ca toata ziua m-am plimbat cu fericirea in mana, i-am mai dat-o lui Constantin sa o tina ca sa pot face poze si el glumea ca tine fericirea mea in mainile lui. Eu zic ca fericirea tine doar de mine si nu o pot lasa asa pe mana nimanui, sau cum mai zic unii filosofi, fericirea e in noi. Intentia lui Murivale e ca sa ofer bulgarele unui nepot sau nepoata si care apoi sa isi ia o casa cu el. Am zis ca o sa il tin eu deocamdata. Si eu vreau sa imi iau o casuta asa ca nu se stie. 😉

Fiecare bulgare de fericire vine semnat de artist si atunci cand daruieste unul, te roaga sa ii spui un cuvant, oricare. Pe care apoi Murivale il scrie pe bulgare si voila. Pe bulgarele meu de fericire scrie “cuvant”. Sincera sa fiu, imi doresc sa il pastrez cat voi trai si sa mai glumesc de acum incolo ca am fericirea cu mine. E o idee foarte originala si in acelasi foarte vesela. Bravo, maestre! 👏

Daca vrei sa il cunosti, sa schimbi o vorba cu el (este foarte dornic si deschis), sa ii vezi picturile in micul lui muzeu de acasa, MURIVALE, sa il suni sau sa achizitionezi un tablou de la el sau un bulgare de fericire, il poti gasi pe fb, aici pe pagina de artist si aici pe pagina personala, pe google si in expozitiile la care participa. Eu mi-am facut o nota mentala sa iau candva un tablou de la el. Acum insa are nevoie un pic mai mult ca oricand de aprecieri palpabile deoarece i s-a taiat lumina. 🥺

Te invit sa citesti mai multe despre el pe google si sa ii faci o vizita cat de curand. Toamna si creatiile lui sunt mai mult decat potrivite acum. 🤎

Elena Granzulea

The History of ‘APRONS’


I don’t think most kids today know what an apron is. The principle use of Mom’s or Grandma’s apron was to protect the dress underneath because she only had a few. It was also because it was easier to wash aprons than dresses and aprons used less material. But along with that, it served as a potholder for removing hot pans from the oven.

It was wonderful for drying children’s tears, and on occasion was even used for cleaning out dirty ears.

From the chicken coop, the apron was used for carrying eggs, fussy chicks, and sometimes half-hatched eggs to be finished in the warming oven.

When company came, those aprons were ideal hiding places for shy kids..

And when the weather was cold, she wrapped it around her arms.

Those big old aprons wiped many a perspiring brow, bent over the hot wood stove.

Chips and kindling wood were brought into the kitchen in that apron.

From the garden, it carried all sorts of vegetables. After the peas had been shelled, it carried out the hulls.

In the fall, the apron was used to bring in apples that had fallen from the trees.

When unexpected company drove up the road, it was surprising how much furniture that old apron could dust in a matter of seconds.

When dinner was ready, she walked out onto the porch, waved her apron, and the men folk knew it was time to come in from the fields to dinner.

It will be a long time before someone invents something that will replace that ‘old-time apron’ that served so many purposes.

Send this to those who would know (and love) the story about aprons.

REMEMBER:

Mom’s and Grandma’s used to set hot baked apple pies on the window sill to cool. Her granddaughters set theirs on the window sill to thaw.

They would go crazy now trying to figure out how many germs were on that apron.

I don’t think I ever caught anything from an apron – but love

Sourse: Slice of Life, FB

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02k2giUGdBahgAA6maiQm9PwaEF9ckJcmcQMUjuAZGNQykX5JMaX2bXS2VWmLREhpTl&id=100044224726507

Rugaciune 🙏


de Mihai Eminescu

Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie:
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată,
Și pururea fecioară,
Marie!

Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!

Te iubesc!


– Te iubesc!

– Cui mai zici asta!

– Tuturor oamenilor!

– Da? Ei vezi! Toti sunteti la fel!

– Tuturor oamenilor le spun ca te iubesc numai pe tine! 

Zoltan Lovas

Sursa: https://www.facebook.com/100000904914932/posts/pfbid022PFTs2CdwmVbgHmbYGNKMRJTs5bdpdHnoi8JKazT8VkPiSTnX4s5uU1KJ8tf3hHPl/?d=n

La multi ani X 4 si ciocolata


Azi am avut o zi superba impreuna cu patru prietene apropiate si iubite. Ne-am sarbatorit iar, pentru ca patru dintre noi suntem nascute in mai, iunie si iulie si cu aceasta ocazie ne-am bucurat una de cealalta si de timpul petrecut impreuna, de cadouri, de zambete, de binete si frumusete.

Dar ce te faci cand Cris scoate o ciocolata? Nu ar trebui sa ne repezim la ea sa o desfacem cat mai repede si sa o gustam? Nuuuuuuuu, nu se face asa. Uite cum se face, watch and learn!😌

Anca si cu mine luam ciocolata si incepem sa o descifram (ca e din Grecia adusa si nu scria in engleza, Doamne fereste! 😅) Din obisnuinta, eu caut cantitatea de zahar din continut, asa cum se regaseste ea, intr-un tabel pe spatele ambalajului sau intr-o descriere fara tabel, depinde de fiecare firma cum pune info. Apoi o intoarcem pe ambele parti, Anca incepe sa citeasca, ea stie literele grecesti, gasim zaharul, intrebam daca e cu lapte si apoi o punem pe masa.

Cris a ramas masca. 😲 Si a imortalizat momentul cand noi ne uitam la ciocolata ca la un extraterestru. Asa ceva nu se uita niciodata, nu se astepta sa o studiem cu asa atentie in loc sa o mancam urgent. Dar csf, ncsf!!! Cu noi e grele. 😂

Si a ramas biata ciocolata nemancata. Nici una din noi nu a dorit-o. Poor thing!!! 🤣

Un fenomen interesant 🤭


Nu stiu cum se face dar de cate ori fac paine la Constanta, iese mai buna. Sau asa consider eu. Am cautat diverse explicatii, ca e aerul mai uscat, mai sarat, e marea, poate apa de la robinet ( da, sunt printre ciudatii si rarii, probabil, care inca bea apa de la robinet, dar nu stii ce apa buna de la cismea este in Tomis Nord dar si in Bucuresti in zona in care stau, si uite ca n-am murit 🤭), poate drojdia, poate lumina soarelui in bucatarie, care ajuta altfel cresterea aluatului, am luat la rand totul si tot nu stiu de ce painea iese mai buna. Apoi, daca tot a venit tata la Bucuresti, de ziua mea, iar am facut paine si minune, a iesit bine. M-am declarat satisfacuta, cand am vazut ce repede si frumos a crescut aluatul, apoi ce bine arata dupa coacere, pufoasa. Si mi-am dat seama ca de fapt, chiar e datorita lui tata. Si i-am si zis: “acum imi dau seama ca atunci cand esti tu, painea iese cum trebuie, frumoasa si buna si gustoasa. Cand nu esti tu, nu e aceeasi paine, ma enerveaza!”

Mai ales ca aveam impresia ca la Bucuresti nu iese pentru ca nu e acelasi aer, aceeasi apa, etc. Dar uite ca a venit tata si painea nu a tinut cont de oras. Asa ca de acum incolo o sa fac intotdeauna paine cand e tata cu mine. Iar cand nu este, adica de cele mai multe ori, oricum fac paine, dar o sa o urmaresc ca pe hotii de cai, sa vad ca iar nu e ceva ok si sa ma repet, ca nu e tata. 🤭

Elena G

PS: Tata are o vorba, ca daca faci mancare si pui dragoste, nu are cum sa nu iasa. Eu chiar pun dar painea nu stiu ce are. Cateodata nu iese cum as vrea eu. Dar ma bucur ca atunci cand dau, place. Si asta e, folks!

Ce seara minunata! 💞


De ziua mea am fost invitata la o mica petrecere organizata special, de catre cei de la Sutsata. Am impartit-o cu Elena Corina Badea, o foarte cunoscuta cantareata din Tulcea, si ea nascuta pe 20 mai. Alexandru Gica a venit cu ideea acum cca o luna, de a face o seara pentru noi, cu cantec, si sa venim ambele. Ideea ne-a suras. A lansat evenimentul public si cine si-a dorit cu adevarat, a venit. 🥳 Pentru ca nu cred in coincidente.

Ca invitata a lor, oamenii (cei mai apropiati mai ales) de la Sutsata, asa seriosi si fara sa faca un caz din asta, fara sa isi dea mare importanta, reprezinta si ei un cadou in viata mea. Dupa atatia ani mi-am dat seama cat de speciali sunt pentru mine, ce influenta buna au asupra mea, ce bine imi este cu ei. Si fara sa stie, cat bine mi-au facut si imi fac. Prin ei am reusit sa depasesc tristeti, sa cant cu mai mult curaj, sa imi depasesc emotiile si sa apreciez ceea ce sunt.

Nimic nu e intamplator. De ziua mea mi-au aratat iar cat tin la mine si imi place sa cred ca simt si ei cat sunt de aproape de inima mea, nu neaparat prin vorbe dar mai ales prin ceea ce facem unii pentru altii.

Un alt cadou deosebit a fost si prezenta tatalui meu, care aproape uitase cand m-am nascut. 🤭 Dar i-am amintit si a putut veni. Asa m-am bucurat! ♥️🥳

Inca un cadou a fost un buchet superb de bujori de la Alexandru, una din buburuzele mele de la clasa, care a venit cu mami pana la mine sa mi-l ofere.

Sa numaram in continuare: un cadou a fost placinta mea cu branza care s-a mancat nu doar prima dar si toata, nu au ramas nici macar firimiturile. Cu mare satisfactie si bucurie am vazut ca restul placintelor, facute la comanda, nu prea s-au mancat. Ce feed-back minunat pentru mine!

Continuam: crema de zahar ars, asa dulce cum a iesit, a avut si ea succes.

In general, oamenii care au putut veni mi-au umplut inima de bucurie si chiar daca la un moment dat am fost obosita si nu am prea reactionat, am avut parte de o seara unica, de neuitat, minunata! Multumesc ♥️🥳

Elena G