La galuste


Imi plac foarte mult galustele cu prune. Am mancat rar, facute de vecina mea din Constanta, doamna Popazu, Dumnezeu s-o odihneasca! Cred ca odata pe an, toamna, suna la usa noastra si ne trezeam cu o farfurie cu galuste cu prune delicioase. Nu stiam cum se fac si nici nu am fost curioasa, cred, sa ma interesez, pana abia acum cateva zile. De ce? Pentru ca acum cca o saptamana am primit iar. De la alte vecine simpatice dar din Bucuresti. Si au fost asa de bune (galustele) incat ca un facut, m-am intrebat pentru prima data cum se fac si daca nu as putea face si eu. Aveam asa o idee demult cum ca se fac greu si cand aud asa ceva, din start imi spun ca eu nu cred ca voi face vreodata. Dar vorba aceea cu niciodata. O fi fost momentul acum, nu stiu ce sa zic. S-au potrivit cumva planetele, am eu ceva timp la dispozitie si sunt mai relaxata si linistita, nu am mai gatit demult si m-a apucat asa un chef si un dor si o fericire de gatit incat mi-am zis ca in acest sfarsit de saptamana fac galuste cu prune. Asa ca m-am uitat pe net, am gasit multe retete, mi-am facut lista cu ce am de cumparat si m-am apucat de treaba azi de dimineata cu asa o bucurie ca s-a transmis si in galuste. Nu am fost multumita de o anume reteta asa ca am adunat de ici, de colo si mi-am facut propria reteta de galuste. Se fac destul usor si abia dupa ce le-am facut mi-am dat seama ca nu trebuia sa imi fie frica de ele. Sunt delicioase si evident ca am de gand sa mai fac, chiar si cu alte fructe, asa drag mi-a fost sa le gatesc. Si s-au dus ca painea calda. Le-am impartit in stanga si in dreapta si ma bucur ca feed-back-ul a fost pozitiv, avand in vedere ca e prima data cand le fac. Iata reteta mea culeasa din alte retete si daca te multumeste, te invit sa o folosesti si tu.

Galuste cu prune

Portii: cca 15-20 (pentru prune mititele)

Ingrediente:

  • 700-750 gr cartofi fierti (albi, fainosi)
  • 2 oua
  • 15-20 prune fara sambure
  • 200 g faina
  • 2 linguri unt
  • 200 gr pesmet
  • 100 gr unt (iti mai aduci aminte cum insist eu? 80-82% grasime, daca ai de casa, esti norocoasa/ norocos)
  • 100-160 gr zahar brun
  • nuci/ migdale sau alte seminte, maruntite (optional)
  • 1-2 lingurite scortisoara
  • 2 lingurite sare
  • 1/2 lingurita nucsoara

Preparare:

  • Umple o cratita suficient de mare, in care sa incapa toti cartofii, cu apa si pune-o la fiert. Pentru a nu inghiti multa apa si a fi nevoit/sa sa pui apoi multa faina care intareste aluatul, fierbe cartofii in coaja. Se recomanda doar cartofi albi, fainosi.
  • Intre timp, intr-o tigaie de marime medie, pune 100 gr unt sa se topeasca la foc mediu, fara sa il arzi. Acum poti adauga semintele, daca ai si daca vrei, sa le rumenesti usor. Eu am preferat fara pentru ca mai cant si trebuie sa fiu atenta la gat. Semintele irita. Adauga apoi pesmetul si amesteca-l cu o lingura de lemn pana se rumeneste frumos. La final, adauga zaharul brun, si stinge focul, sau stinge focul si adauga imediat zaharul. Cum vrei, tot acolo e. El se va amesteca si se va carameliza foarte putin. Cand se mai raceste, poti adauga scortisoara dupa gust si nucsoara. Daca nu ai mirodenii, ajunge si pesmetul cu zahar. Lasa sa se raceasca.
  • Inainte sau dupa pesmet, scoate samburii din prune (exista si galuste cu prune cu samburi dar e de gustibus, eu prefer fara, deocamdata, ca nu se stie, poate vreodata voi face si cu samburi asa ca nu pot zice ca e definitiv ceva). Pune prunele intr-un vas cu 2-3 linguri zahar brun peste ele (absoarbe umezeala din fructe) si amesteca-le. Daca prunele nu sunt asa de moi, merge si fara zahar dar chiar le da o aroma mai deosebita si le indulceste nitel, ca tot sunt ele mai acrisoare. Tot aici poti adauga inca o lingurita de scortisoara dar e optional.
  • Cand cartofii sunf fierti, scoate-i din cratita, strecoara-i si decojeste-i. Eu nu i-am lasat sa se raceasca, a fost ok sa lucrez cu ei si fierbinti, pentru ca in timpul procesului de zdrobire, se mai racesc ei oricum, pana la o temperatura rezonabila ca sa poti lucra cu mana. Fa-i piure fie cu ce iti place tie mai mult sau cu ce ai la indemana, sunt multe instrumente. Eu am un pasator de piure sau cum i-o mai zice la acest instrument si m-am obisnuit asa. Plus ca e mai usor de spalat asa ca bifeaza si partea practica, ce imi place mie foarte mult. Adauga cele doua oua, 2 linguri de unt (daca nu ai unt merge si ulei, cca 2-3 linguri, dar nu are acelasi gust, crede-ma. Daca cumva faci de post, atunci da, oriunde vezi unt, pui ulei), un varf de cutit de sare, faina si amesteca bine. Va iesi un aluat usor lipicios dar destul de consistent.
  • Am citit ca se poate lucra pe uscat, adica cu faina pe maini si pe suprafata de lucru, sau pe umed. Am ales pe umed asa ca din aceasta experienta, am fost chiar multumita. O recomand. Nu stiu cum e pe uscat dar cand voi mai face si voi alege aceasta metoda, revin aici si imi spun parerea proprie si personala. Deocamdata, pot zice ca a fost bine asa. Deci, cu mainile vesnic umede, am luat din ochi (o barna) o cantitate oarecare si am aplatizat-o in palma. Se ia apoi una bucata pruna care se acopera cu aluatul. Lucreaza usor in palma galusca pentru a se uniformiza si a acoperi bine toata pruna. Dupa caz, mai adauga aluat sau mai scoate. Stratul nu trebuie sa fie foarte gros dar nici foarte subtire, pentru a nu se rupe. Daca vrei, poti lucra si cu jumatati de pruna, pentru a face mai multe si marunte. Se aseaza galusca astfel formata pe o tava umeda ca sa nu se lipeasca. Si tot asa se lucreaza pana se termina aluatul si prunele.
  • Intr-o alta cratita (sau din motive de spatiu, goleste cratita in care au fiert cartofii, spal-o bine si umple-o iar cu apa curata) se pune apa rece cu doua lingurite de sare si se da in fiert. Cu mainile umede si cu lingura aceea cu care ai scos cartofii, spalata si ea, introdu cca 4 galuste in apa fierbinte care fierbe la foc mediu. Lasa la fiert galustele pana se ridica la suprafata apei. Le poti lasa chiar mai mult, ca sa se fiarba si prunele din interior, cum vrei. Dar ca sa stii. Le scoti din cratita una cate una. Le introduci in tigaia racita cu pesmet (tot din motive practice, ca oricum o golesti si o speli la final) sau intr-un vas in care ai rasturnat pesmetul facut. Le rostogolesti ca sa se acopere bine cu pesmet si le asezi frumos sa stea cuminti pe un platou.
  • Le poti consuma calde sau reci, simple sau decorate cu: 2 linguri de smantana/ iaurt simplu grecesc (varianta mai sanatoasa), nuci pisate, cateva frunze de menta, scortisoara…

Pofta buna!

PS: Daca nu faceam poze, nu credeam nici eu ca am facut asa ceva. Dar mi-au iesit si sunt foarte incantata. Am pus toata inima mea in ele, asa mi s-a spus. Si chiar asa a fost, le-am facut asa de bucuroasa. Si abia astept sa mai fac si alta data. 🙂

Advertisements

Pentru obositi si fara timp


De cand cu goana asta dupa…nici eu nu mai stiu ce (asa, cateva idei: bani, casa, masa, masina, cariera, gadgeturi, chestii din astea materiale pentru care dai o mana si un picior si daca nu le ai, ramai vesnic nemultumit, trecand pe langa oameni mai mult sau mai putin atent/a pana ajungi la o varsta cand iti cade fisa si realizezi ca ce conteaza e gratis si ca ai de fapt timp sa te bucuri de toate, numai sa-ti deschizi un pic inima – vezi prioritatile cu adevarat importante) (note to self) mi-a cazut in mana, de fapt pe whatsapp, de la o prietena plecata in Spania (pune o data punct, fir-ar sa fie!!!) o reteta usoara. Pfiu!

Si am zis, hai sa o postez. Imi plac chestii simple, practice si folositoare. Daca nu indeplinesc aceste conditii, nici nu le bag in seama. Glumesc! Ele au intaietate. Si reteta asta e una din ele. Este atat de simpla! Facand asa, o cautare, am descoperit ca este ceva traditional spaniol care aduce foarte mult cu lemon cake la englezi, mai ales ca se consuma cu ceaiul. Pe romaneste ar fi ceva intre chec/ cozonac. Cum imi place mie sa zic, sa ne alintam acum: un ceai si o prajiturica si deja te relaxezi. 🙂 Daca nu, iti spun sa o faci. De fapt iti poruncesc. Da-o incolo de treaba! Viata e facuta mai ales din momentele acestea simple si frumoase. Si de care o sa iti aduci aminte mai tarziu. Si pe care le vei regreta daca nu ti le produci. Poate filosofia mea de viata e simplista insa a venit dupa destule si acum apreciez, cred, constient. Exista momente pentru toate. Dar daca sunt stresata, sarcastica, acra ca o lamaie si blonda pe dinauntru (no offence), ce sa fac? Sa revin. Reteta asta simpla deja am categorisit-o. Pentru cei mai ales obositi, stresati si fara timp, sa stii ca vine tare bine. Asa ca hai la treaba. Uite aici cateva link-uri in engleza: Spanish Lemon CakeBasic Bizcocho Recipe

Si aici reteta pe care am primit-o, in spaniola. Trebuie sa dau Cezarului ce ii apartine: Bizcocho de Yogur Esponjoso

Si acum traducerea. Si cateva cuvinte multe care explica de ce e simpla. Pentru ca totul se rezuma la a masura cu un recipient de iaurt mititel, de 125 gr. Ceva de genul 1+1+2+3+3+1. Curat matematica, mon cher!

Bizcocho

Ingrediente:

  • 1 iaurt de 125 g (poti folosi de lamaie dar e apa de ploaie plus ca e plin de e-uri. Eu prefer pe cel grecesc de 10% grasime si pe acesta ti-l recomand)
  • 1 masura iaurt 125 gr ulei
  • 2 masuri iaurt 125 gr zahar (brun sau ceva inlocuitor natural la alegere)
  • 3 masuri iaurt 125 g faina (am folosit doar alba, psp ca si integrala ar fi ok, dar ramane de vazut)
  • 3 oua (organice sau de la gaini care alearga fericite, adica nr 0 sau 1)
  • 1 lingura praf de copt – 15 gr (am incercat si cu bicarbonat de sodiu stins in lamaie, e chiar ok)

Preparare:

  • Separa ouale.
  • Amesteca iaurtul, galbenusurile, zaharul si uleiul intr-un vas.
  • Bate albusurile pana se transforma in bezea.
  • Amesteca ingredientele cu o spatula in asa fel incat aluatul sa ramana aerat. Daca mai tii minte omleta poloneza, cam seamana pana aici. Si inca putin mai incolo seamana.
  • Adauga faina, trecand-o prin sita si amesteca cu grija iar. Tot acum se adauga si praful de copt. Stiu ca exista si faina care creste singura. Posibil sa mearga si aceea. Vezi si tu cum ti se potriveste in acel moment. Si daca vrei si ceva mirodenii, acum ar fi bine sa le adaugi.
  • Se pune aluatul intr-o forma de copt rotunda (marime standard – sunt asa multe marimi incat pentru mine cea standard e cea pe care o am acum, adica 20 cm) sau dreptunghiulara. Daca vrei si fructe, le poti adauga si pe ele, alege totusi din cele care nu sunt foarte zemoase.
  • Incalzeste cuptorul la 170°C – 175°C. Prietena mea asa mi-a recomandat si are dreptate. Daca ne luam dupa reteta originala, e posibil sa se arda, acum fiecare isi stie cuptorul. Lasa acum prajitura cca 30-40 min in cuptor. Nu se recomanda deschiderea lui macar cca 30 minute. Verifica dupa acest timp daca s-a copt cu un bat de frigaruie sau un cutit. Daca iese curat, poti opri cuptorul. Daca nu, mai lasa 10 minute.
  • Scoate prajitura/ checul si lasa sa se raceasca cca 10 minute inainte de a o/il scoate din forma. Lasa sa se raceasca complet.
  • Serveste ornat cu zahar vanilat.

Pofta buna!

PS: Daca vrei mai mult, poti dubla cantitatile.

Pastila de bunatate si iubire. Nu de alta, dar am nevoie de ea ca sa ma echilibrez. A, si una dupa ceafa.

 

بقلاوه


There you go, the recipe in English. Can you guess what it is about? :)) Of course, you are a smart human being. Now, that you know, I must tell you that this recipe is not mine, it is as old “as time” and very popular around the world. I knew about it before I cooked it. But, when I decided to try it, I said I would find the one I am comfortable doing it. In the Practical Encyclopedia of Easteuropean Cooking, 1999, there it was. My mum had a recipe, I had neighbours who did it, friends and so on. But it happened that I wanted to do it later, when I was abroad and I am content with what I found. This is mine, in a way. And now I want to share it with you. You probably say, why? Aren’t there enough already? And I say: why not? :))

Baklava

24 pieces

Ingredients:

  • 175 g/ 6 oz/, 3/4 cup butter, melted (remember, go with 80-82% fat)
  • 400 g/ 14 oz packet filo pastry, thawed if frozen
  • 30 ml/ 2 tbsp lemon juice
  • 60 ml/ 4 tbsp lemon
  • 50 g/ 2 oz,  1/4 cup caster sugar (or any sugar you have in the kitchen)
  • finely grated rind of 1 lemon
  • 10 ml/ 2 tsp cinnamon
  • 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cups blanched almonds, chopped (replace almonds with nuts if you don’t have them)
  • 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cups walnuts, chopped
  • 75 g/ 3 oz/ 3/4 pistachios or hazelnuts, chopped (again, replace with more nuts :))
  • chopped pistachios, to decorate (or go nuts :)) )
  • Syrup
  • 350 g / 12 oz/ 1 3/4 cups caster sugar
  • 115 g/ 4 oz/ 1/2 cup clear honey
  • 600 ml/ 1 pint/ 2 1/2 cups water
  • 2 strips of thinly pared lemon rind

Method:

  • Preheat the oven to 160 °C, 325 °F, Gas Mark 3. Brush the base of a shallow 30×20 cm/ 12×8 in loose-bottomed or Swiss roll tin with a little of the melted butter.
  • Using the tin as a guide cut the sheets of filo pastry with a sharp  knife to fit the tin exactly. In case you don’t have a similar tin, or you want to use all the pastry, remember that you have to add more ingredients. Do your maths.
  • Place one sheet of pastry in the base of the tin, brush with a little melted butter, then repeat until you have used half of the pastry sheets. Set the remaining pastry aside and cover with a clean dish towel
  • To make the filling, place the lemon juice, honey and sugar in a pan and heat gently until dissolved. Stir in the lemon rind (half of it), cinnamon and chopped nuts. Mix thoroughly.
  • Spread half the filling over pastry, cover with 3 layers of the filo pastry and butter then spread the remaining filling over the pastry.
  • Finish by using up the remaining sheets of the pastry and butter on top and brush the top of the pastry liberally with butter.
  • Using a sharp knife, carefully mark the pastry into squares, almost cutting through the filling. Bake in the preheated oven for 1 hour, or until crisp and golden brown.
  • Meanwhile, make the syrup. Place the caster sugar, honey, water and lemon rind in a pan and stir over a low heat until the sugar and honey have dissolved. Bring to the boil, then boil for a further 10 minutes until the mixture has thickened slightly.
  • Take the syrup off the heat and leave to cool slightly. Remove the baklava from the oven. Remove and discard the lemon rind from the syrup then pour over the pastry. Leave to soak for 6 hours or overnight. Cut into squares and serve, decorated with chopped pistachios.

Iyi iştah!

Tip (for the lazy ones, myself included): use baking paper in the tin and brush it with melted butter. This way, you will have a cleaner and easier to wash tin.

Scrieri si scriituri. Aferim!


Mi-a fost dor sa scriu iar pe blogul meu drag si iubit. L-am cam parasit eu o vreme dar ma intelege el. Scrierea poate fi o forma de terapie, de eliberare si recunosc ca ma ajuta. Plus ca am si un motiv bun. Chiar imi place sa scriu si mai ales cand consider ca am ce. Bine, mai bat campii cu gratie dar blogul meu e intentionat ca sa fie parcurs cu placere si sa aduca informatii pe care poate unii nu le cunosc sau care cred eu ca sunt folositoare. In fond, e si acesta un mijloc de informare, chiar daca blogul are putini cititori. L-am pornit de la inceput cu intentia de a ma axa pe retete de hrana a trupului (pentru ca am avut ocazia intr-o perioada a vietii mele sa gatesc foarte mult si am descoperit nu numai ca sunt buna – so they say, ask the ones who tried what I cooked ;)), combinat cu alte postari despre ce imi place si consider util, frumos, interesant, placut pentru a se regasi aici. Cine il citeste, ma bucur, cine nu, nu e obligat pentru ca eu cred foarte mult in liberul arbitru. Ah, sa nu uit de consecinte. Vin si astea. So, choose wisely! 🙂 Cat se poate, pentru ca de multe ori la momentul respectiv asa credem ca e cel mai bine. In timp se va dovedi daca am ales sau nu bine si asta se cheama experienta.

M-am gandit ca foamea vine mancand si pentru ca in vacanta am mai mult timp, sa incep incet-incet sa completez cu alte retete pe care le-am incercat de-a lungul anilor si care mi-au placut, sau sa introduc retete facute de mine. Au ramas destule nu numai nescrise dar si nefacute in dosarul cu retete. Ma gandesc cu drag ca va veni momentul si pentru acestea, candva. Daca faci ceva cu placere si destul de mult timp, incepi sa si creezi. Eu nu sunt un geniu si nu stiu de la inceput sa fac totul insa in timp am avut niste sclipiri si ma bucur ca pot sa spun ca am si eu ceva facut de mine. Cred ca orice femeie mai ales, care sta mult timp la bucatarie, este un creator si in general in viata, creem cu totii. Daca esti curios/ curioasa, uite-te, poate te inspira sau iti dau vreo idee despre ce sa mananci azi/ intr-o zi cu soare si apoi trecem mai departe: fusilli a la Elena, puiul meu, de Paste numai de bine2 F Words. Sunt putine deocamdata. Acum, scriind, incepe sa imi revina inspiratia (are efect) si ma gandesc ca mai am cateva retete, foarte usoare, pe care nu le-am adaugat inca. Cum termin postarea aceasta, ma apuc de ele cat pot de curand si adaug link-urile. Va urma.

Ce ramasese nescris? Uitandu-ma prin hartii, am dat peste o reteta de baclava. Da, stiu, o sa spui: alta? Dap. De ce nu alta? La cate sunt, am citit si am ales una care m-a atras pe mine si am si facut-o de cateva ori deja. Reteta e scoasa din The Practical Encyclopedia of Easteuropean Cooking, 1999. Nu stiu acum daca o voi adauga si in engleza (copyright reason may be or just plain laziness or poor English from my part or all of them) dar ramane de vazut. Deocamdata iata o reteta de baclava turceasca pe care imi face mare placere sa o gatesc. Cartea recomanda cafeaua amara sa o insoteasca si cred ca zice bine. Acum tu decizi si poate ai alta preferinta. E buna si aceea, de gustibus non es disputandum.

M-am gandit sa adaug acum la ingrediente, la reteta in limba romana, toate masuratorile pentru ca poate ai unul sau alt instrument de masurare, si esti obisnuit intr-un fel si e la fel de corect. Cum de nu m-am gandit mai de demult? Mi-aduc aminte destul de clar si daca ma straduiesc cred ca gasesc si articolul mai pe la inceputuri in care explicam ca nu le voi adauga pe toate pentru ca unii se incurca dar acum mi-a cazut fisa si m-am gandit ca am facut o greseala. Nu e fatala dar … 🙂 Daca esti in strainatate si te-ai si obisnuit cu masuratorile lor, ce faci? Poti transforma dar de ce sa nu fie toata info data de la inceput?

Baclava

24 portii

Ingrediente:

  • 175 g/ 6 oz/, 3/4 cana unt topit (defect profesional ca ma repet, unt de 80-82% grasime)
  • 400 g/ 14 oz pachet de foi de placinta, dezghetat in caz ca a stat la congelator
  • 30 ml/ 2 linguri suc de lamaie (daca nu uiti, spala coaja – eu mai uit dar inca nu am murit, glumesc. La cate prostii bagam in noi, ce mai conteaza cateodata? Nu sunt absurda dar daca uiti, e ok)
  • 60 ml/ 4 linguri lamaie
  • 50 g/ 2 oz,  1/4 cana zahar caster (sau obisnuit daca nu ai)
  • coaja rasa de lamaie (ei, acum ca iti trebuie si asta parca iti vine totusi sa speli lamaia inainte 🙂 )
  • 10 ml/ 2 lingurite scortisoara (minunat condiment)
  • 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cana migdale decojite si maruntite (reteta cere, insa stiu ca migdalele nu sunt tot timpul la indemana noastra asa ca poti sari peste , linistit/a)
  • 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cana nuci maruntite (poti dubla cantitatea inlocuind migdalele cu nuci)
  • 75 g/ 3 oz/ 3/4 cana alune de padure sau fistic (ce delicatese, Doamne), maruntite (iar le inlocuiesti cu buna si delicioasa noastra nuca)
  • fistic maruntit (sau nuca :)) ) pentru decor

Sirop

  • 350 g / 12 oz/ 1 3/4 cana zahar caster (sau necaster ;)) )
  • 115 g/ 4 oz/ 1/2 cana miere
  • 600 ml/ 1 pint/ 2 1/2 cana apa
  • 2 fasiute de coaja de lamaie (sau mai multe sau deloc, daca nu ai)

Preparare:

  • Incalzeste cuptorul la 160 °C/ 325 °F/ Gas 3. Unge o tava cu fundul detasabil de 30X20 cm/ 12X8 inch sau o tava de dimensiuni asemanatoare, cu putin unt topit.
  • Foloseste ca masura tava si taie foile de placinta sa incapa perfect. Din cauza cantitatii exacte a ingredientelor din reteta nu te-as sfatui sa cauti o tava in care sa se potriveasca foile decat daca esti dispus/a sa maresti cantitatea corespunzator. Te las sa faci calculele.
  • Pune prima foaie de placinta in tava, unge cu unt topit si continua operatiunea pana folosesti jumatate din foile de placinta. Restul acopera-le cu un prosop curat si lasa-le deoparte.
  • Intr-o tigaie pune sucul de lamaie, mierea si zaharul si lasa la incalzit pana se topeste si se omogenizeaza totul. Adauga apoi jumatate din cantitatea de coaja de lamaie rasa, scortisoara si nucile maruntite. Amesteca bine.
  • Pune jumatate din aceasta combinatie in tava peste foi, adauga 3 foi de placinta unse cu unt si apoi restul combinatiei. Mda, cred ca ti-ai castigat dreptul de a gusta,  stiu ca nu ai rabdare.
  • Pune ultimele foi de placinta in tava, ungandu-le pe fiecare cu unt si la sfarsit, unge cu generozitate cu untul ramas ultima foaie de placinta.
  • Cu un cutit ascutit (eu am o problema cu cutitele, recunosc, nu sunt suficient de ascutite pentru mine niciodata), taie in patratele baclavaua dar nu pana la capat, ci mai mult pe deasupra, abia intrand in stratul de nuca. Pune tava in cuptor pentru o ora sau pana se rumeneste deasupra.
  • Intre timp, fa siropul. Intr-o cratita pune zaharul, mierea, apa si cealalta jumatate de coaja rasa de lamaie si amesteca pana se omogenizeaza toate ingredientele, totul la o temperatura joasa. Da focul tare si adu-l la punctul de fierbere apoi lasa-l asa pentru 10 minute pana se ingroasa.
  • Ia siropul de pe foc si lasa-l sa se raceasca. Scoate baclavaua din cuptor. Strecoara siropul pentru a scapa de coaja de lamaie si toarna peste minunatie. Lasa-l sa se imbibe bine pentru 6 ore sau mai bine peste noapte. Taie in forma de patrate si decoreaza cu fistic macinat. Gata.

Pofta buna!

Tip: in tava poti pune o foaie de copt pe care sa o ungi cu unt, daca vrei. Te ajuta sa speli mai usor la final, neprinzandu-se de fundul tavii.

 

 

 

Oda pepenelui


Hai ca nu am mai scris despre mancare de o groaza de ani (exagerez dar imi place 😉 ) si ma tot gandesc de ceva vreme sa inchin o postare pepenelui. Rosu. Caldura mare, mon cher, ca sa il parafrazez pe cetateanul Caragiale si sezonul pepenelui se potrivesc impreuna perfect ca… nu am nici o comparatie potrivita asa ca, completeaza tu cu ce vrei. In orice caz, ce sa mananc la peste 30 de grade Celsius si transpirand in secunda in care mi-am facut un dus sau efectiv stand sau venind de la plaja? Mintea mea nu are nimic in cap in acest moment decat pepenele. Tot e ceva. :)) Putea fi mai rau. 

Nimic nu cade bine decat pepenele, imho. Nu stiu daca tie iti place la fel de mult ca mie sau poate il detesti insa crede-ma ca nimic nu e mai bun ca pepenele acum. Oricum, nu te oblig, dar poti incerca. Ce ai de pierdut? Daca iti place? Nu-i asa ca atunci e bine? Dar tu fa cum crezi. Eu merg acum sa ma infrupt dintr-o felie rece, zemoasa, dulce dar fara sa ti se aplece, de pepene. Abia astept sa imi infig dintii in ea si sa simt cum se topeste miezul transformandu-se in cel mai placut lichid care exista pe suprafata pamantului, care sa ma racoreasca si sa imi astampere setea. Pe caldura asta nici apa nu are efectul asta, doar pepenele. Ma rog, si o bere rece, pentru cei carora le place foarte mult.

De ce sa consumi pepene?

Pro: racoreste, astampara setea, iriga rinichii (pentru indicatii medicale cauta si pe net, eu aduc cateva argumente pe scurt), e dulce dar fara sa fie gretos, inlocuieste foarte bine apa.

Contra? Ei bine, sunt si cateva chestii contra pe care as fi incorecta sa nu le spun, pentru ca exista si nu pot fi neglijate, insa pentru mine, au efect contrar. Nu inseamna ca daca le stiu si le mentionez, ma fac sa ador mai putin pepenele dar asa, ca sa fiu fair, uite-le sau uita-le, cum vrei.;)) E greu domle, iti pica bratele cand il iei. Daca nu ai masina, nu iti ramane decat cosul de cumparaturi pe roti ( stiu, pare babesc dar pentru sanatatea ta, nimic nu mai conteaza) sau bratele alea care se tonifiaza. Apoi, aproape jumatate se arunca, daca te gandesti la coaja. Ma rog, o poti face dulceata daca vrei. Semintele, ori le inghiti (optional) sau le cureti cu cutitul. Dar aproae ca te enerveaza uneori. Te umfla de nu mai poti merge. Te trimite la toaleta cand ti-e lumea mai draga. Nu tine de foame prea mult. E multa zeaaaama si daca il si incerci (adica ii face vanzatorul un dop sa vezi cat e de copt si dulce) cand il cumperi, poate sa cuuurga, iar zeama aia roz lipicioasa nu pica prea bine. Hai ca am scris cam mult la contra. :))

Daca ai avut rabdare sa citesti pana aici, ti-ai dat seama ca nu e vreo reteta, dar urmeaza, insa pepenele e tot mancare si pentru ca imi place foarte mult si pentru ca efectiv il consum zilnic, mi-am dorit sa scriu despre el. Iubesc pepenele. Tu ce fruct iubesti? 

Gata, am plecat sa ma infrupt din felia aceea si zemoasa de pepene care ma asteapta! O seara racoroasa sa ai!

Tortul de vata sau cum fac japonezii prajituri


In Sydney fiind, intr-una din zile am trecut pe langa o coada imensa de oameni care statea la faimosul Uncle Tetsu’s cheesecake. De ce a faimos nu am prea inteles dar ne-am nimerit exact la cca o saptamana de la deschidere asa ca lumea era foarte incantata si doritoare. Atata de doritoare incat, ca sa aiba mai multi sansa de a gusta asa ceva, era regula de a cumpara doar un tort de persoana. Uite aici povestea lui. Se poate sa nu incerc eu asa ceva? Evident ca nu (se poate sa nu incerc, si uite-asa ma invart ca un titirez 😉 ). Mai ales ca era o noutate si plus, era ceva de mancat si arata si mirosea foarte bine. Cam scump la pret dar o data in viata merita. Si in urmatoarea zi am hotarat sa degustam si noi, asa ca ne-am asezat cuminti la coada, foarte organizata si pazita de un angajat, ca sa nu se strecoare nimeni in fata. Iar partea fun era ca puteai urmari prin magazinul numai geamuri,tot procesul de fabricatie. Bine-nteles ca ne-am si pozat, ca marturie, da?

In cca 30 de minute stateam cu tortul cald in mana si mergeam spre hotel. In strainatate si mai ales unde sunt comunitati de asiatici, descoperi nu numai o bucatarie uimitoare dar au acestia niste dulciuri total diferite de cele europene sau cele cu care suntem noi obisnuiti. Sunt mult mai putin dulci, sunt facute din tot soiul de boabe si seminte si daca nu esti obisnuit, nu poti zice ca te atrag. In fond nimic nu se compara cu o savarina sau o sarlota sau mai stiu eu ce alte torturi si prajituri avem noi. Dar merita sa gusti pentru ca poti fi placut surprins. Asa ca de cum am intrat in camera de hotel am desfacut pachetul si ne-a aparut in fata ochilor ceva miiic, rotund, un fel de blat de tort de fapt, cu o puternica aroma de vanilie si ou. Ca sa pricepem noi, astia cu ochii normali, japonezii au denumit tortul cheesecake insa el e cunoscut sub numele de cotton cake la asiatici si exista multe retete dupa care se face. Am degustat noi minunatia, care a alunecat imediat pe gat, asa pufoasa si usoara era si mi-am dat seama ca te prinde, ca un drog. Ai manca si ai tot manca. Cel putin mie mi-a placut. Si apoi mi-am pus intrebarea: dar eu nu pot sa fac asa ceva? Bine-nteles ca pot. Si am facut, intr-o zi cu soare dupa ce ne-am intors acasa. Mai ramane sa il mai fac, evident, in Romania. Am descoperit ca e un tort un pic pretentios, deosebit, ca orice tort, asa ca il fac la vreo ocazie mai speciala, sau nu, ma mai gandesc. Asta cu ocaziile mi-am dat seama in timp ca nu se merita, fie ca nu prea vin, fie ca nu ai timp sau dispozitie exact atunci si viata trece tot asteptand nu stiu ce. So, nici o ocazie speciala, vad eu cand il fac si abia astept sa ma laud cu el iar. :)) Si sa il mancaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaam impreuna, ca se imparte cu cineva. Intotdeauna. 🙂

Pana atunci, pun aici link-ul tortului pe care l-am facut eu, si traducerea pentru cei care nu cunosc limba engleza si vor sa il faca. Nu vor regreta, doar sa ramana deschisi, ca nu e ceva ce au mai mancat. Dar e addictive.

Tort de vata

8 portii

Ingrediente:

  • 230 gr branza Philadelphia (sau orice alta crema de branza la un gramaj apropiat, la temperatura camerei)
  • 1/2 cana lapte
  • 5 oua mari (la temperatura camerei)
  • 1/4 crema de tartar (cream of tartar)
  • 1/4 cana zahar + 1/4 cana zahar
  • 1/4 unt nesarat (cca 80-82% grasime, la temperatura camerei)
  • 1 lingura suc de lamaie
  • 1/4 cana faina (alba)
  • 2 linguri amidon de porumb (cornstarch)

Preparare:

  • Pune pe forma de tort de 20 cm (8 inch) foaie de copt si sigileaz-o bine pe afara cu multa folie de aluminiu pentru a evita scurgerea.
  • Umple o tava de cuptor sau un vas mai mare ca forma de tort cu apa, pana la jumatate si pune-o in cuptor sa se incalzeasca la 157,2-160 °C/ 315 °F, in partea de jos a cuptorului.
  • Separa albusurile de galbenusuri. Bate albusurile incepand cu o viteza mica si terminand cu cea mai mare, pana se intaresc un pic. Adauga crema de tartar si bate in continuare pana se mai intareste un pic. Adauga 1/4 zahar treptat pana se stransforma in bezea.
  • Intr-un alt bol, adauga crema de branza si laptele si bate-le cca 2-3  minute pana se omogenizeaza. Pune untul, restul de zahar si sucul de lamaie si bate cca 1 min. Adauga amidonul de porumb si mai bate un pic. Pune si galbenusurile si hai, inca 1 min de batut. Strecoara apoi tot continutul printr-o sita.
  • Incorporeaza cate 1/3 din bezea in crema cu oua si amesteca usor prin miscari circulare, pana termini toata bezeaua.
  • Pune apoi aluatul in forma de tort si niveleaza-l usor cu o spatula, sa nu aiba dealuri si vai apoi apuca usor forma de tort si loveste de vreo 6 ori in masa ca sa iasa aerul.
  • Aseaza cu grija tortul in vas, la bain-marie si lasa-l la cuptor cca 1 ora si 10 minute. Verifica daca s-a copt dupa acest timp, cu o scobitoare si daca iese curata din centru, atunci stii ca e gata. Miroase minunat in bucatarie acum asa ca eu cred ca te-ai saturat deja.;) Mai lasa-l apoi 10-15 minute sa se coloreze deasupra.
  • Opreste cuptorul, lasa usa deschisa un pic si tortul ca sa se raceasca o ora acolo. Apoi scoate-l din forma, pune-l la frigider sa se raceasca macar 4 ore (da, e mai bun rece) si apoi e numai bun de mancat cu frisca, smantana, sos de ciocolata, fructe si chiar asa simplu, pudrat usor deasupra.

Pofta buuuuuuuuuuuuuuuuuuuunaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! ❤

PS: ca tot se apropie atatea zile in care sa sarbatoreste iubirea, va doresc sa o pretuiti, sa fiti iubiti si sa iubiti, sa daruiti si sa pastrati iubirea primita. ❤

Mere, pere in panere


Pardon, in stomac. Stii ceva, azi nu am nici o reteta de post. Mi-am chinuit mintea de azi dimineata ce sa scriu, ca mi-am propus sa o fac in fiecare zi saptamana aceasta dar acum ma chinui pentru ca nu am nici o idee. Asa ca m-am gandit ca pana la urma, se poate si fara o reteta anume. Ia si tu o zi de pauza de mancare si consuma numai fructe. Poftim, iti fac eu o lista cu ce se gaseste acum si ce e in sezon.

Fructe

Ingrediente:

  • mere
  • pere
  • portocale
  • grefe
  • capsuni
  • mandarine
  • banane

Cam aici se opreste lista mea. Mai poti adauga tu, dupa pofta si buzunar. Cred ca stomacul tau iti va fi recunoscator ca il lasi sa se odihneasca un pic. Eu consum fructele cam ca felurile de mancare: dimineata un bol de fructe proaspete, la pranz o farfurie de ciorba de alte fructe proaspete si seara o farfuriuta de fructe proaspete. Recunosc ca intre mese mi se face foame uneori asa ca adag si gustari de si mai multe fructe proaspete. 😛 Nu in fiecare zi, insa mi se intampla sa am zile mai mult de fructe decat de mancare. 🙂

Daca cumva nu iti convine, uite aici niste retete mai vechi: “Vegetalele la mare pret“, “Post parfumat“.

Pofta buna! Si nu uita, pentru o viata sanatoasa consuma zilnic si fructe! 🙂