Ciorba cea de toate zilele

De cand ma stiu am fost certata cu ciorba si supa. Ar putea trece luni intregi pana consum eu asa o zeama insa stiu ca nu e neobisnuit. Stiu si teoria ca o ciorba sau sora ei neacrita, supa, sunt medicamente naturale insa practica nu tine la mine. Totusi le consum cand si cand, mai ales daca stiu cine le face. Mi-a luat ceva timp sa inteleg diferenta dintre supa si ciorba si am constatat ca acasa, in familie, se faceau in general supe. Cred ca de aceea nu imi placeau. Consumam 2-3 linguri si decretam ca nu mai pot, ca m-am saturat. Era prea dulce pentru gustul meu. Prin alte locuri am consumat si ciorba si mi-am dat seama ca eu de fapt mananc ceva de genul si chiar imi place. Cu conditia sa fie acra. De, acritura la acritura trage. Deci ciorba o consum cu placere. Dar nu foarte multa, ca sa nu ma plictisesc. Asa, cum se nimereste.

De gatit ciorbe si supe, nu imi place. Insa daca trebuie, fac. Am invatat recent ceva simplu de la tata si m-am gandit sa scriu aici reteta, poate e citita si de altcineva, care fie o gateste rar fie vrea sa termine repede. Acum, nu am inventat eu roata dar poate cuiva ii pica bine si chiar nu stia. Never say never. Daca exista vre-un ciorbar sau ciorbarita in familie, cel putin te-ai scos. Faci o oala si nu iti mai bati capul apoi cateva zile. Am observat, cel putin la mine, ca cele doua feluri clasice de mancare prezente pe masa nu prea sunt necesare. Cu un fel m-am cam saturat dar nu stii cu cine mai imparti masa. Totusi, o ciorba/ supa cateodata e suficienta si reteta asta nu te tine prea mult in bucatarie.

In general imi plac mai mult ciorbele fara carne asa ca reteta aceasta va fi vegetariana. Bine-nteles ca poti adauga tu carne daca doresti insa eu mai putin. Profitand de vara si toamna pline de legume in sezon, iata ce iti trebuie, pentru cateva portii:

Ciorba simpla

• 1 cartof taiat cuburi
• 1 ceapa taiata fin (eu cateodata o pun taiata in 2 sau 4 parti pentru ca o pot scoate usor, dupa ce s-a fiert ciorba, deoarece nu imi prea place)
• 1 dovlecel mediu
• 1 ardei de orice culoare
• 1 morcov mediu
• 1 legatura de patrunjel proaspat, maruntit
• 2 rosii medii coapte
• 1-2 linguri ulei
• cca 1 litru apa plata
• sare dupa gust
• sucul de la o jumatate de lamaie
• alte mirodenii dupa plac: busuioc, menta, coriandru, ghimbir, turmeric, cimbru, etc.
• alte legume pe care le mai ai in camara, frigider si vrei sa le adaugi

Preparare:

• Pregatesti aproape toate ingredientele. Le pui  intr-o oala nu prea mare la fiert, in apa, cu putina sare. La final, adaugi sucul de lamaie si gusti pentru a vedea cat de acra iti place. Adaugi uleiul, patrunjelul si alte mirodenii si gata. Poftiti la ciorba simpla si rapida. Si plina de vitamine. Si plina de culoare.

Pofta buna!

Elena G

Ce sa mai faci cu legume

Azi mi-ar placea sa scriu inca o reteta. Nu e proprie-proprie, m-am inspirat din alte retete si am facut-o cumva sa fie a mea, adaptand-o. Pentru ca suntem inca in post si cred ca o detoxifiere a mintii si a corpului e foarte binevenita, iata la ce m-am gandit. De fapt,  totul a pornit de la vesnica intrebare: ce sa mai gatesc? Am impresia uneori, si stiu ca nu sunt singura, ca raman fara inspiratie, parca am tot gatit aceleasi mancaruri, parca am ramas fara legume si fructe si altele de gatit. E o munca intensa, pentru masa ma gandesc cu zile, saptamani inainte, ma uit, ma inspir, vad ce pofte mai am, ce pete mai am, ca daca mi se pune pata e musai sa mi-o satisfac, poate nu imediat insa in viitorul apropiat cu siguranta. Si atunci mi-am adus aminte ca am facut ceva anul trecut, vara si am zis, super, sa repetam experienta, pentru ca a fost delicioasa. Am gatit cu ce aveam in casa (in afara dovleceilor si rosiilor pe care le-am cumparat ieri) si iata ce mi-a iesit. Pune-o pe lista daca iti place. E ceva foarte usor si rapid si minunat de gustos. Oricum, postul ca postul dar sa vezi ce minunatii voi face dupa, cu unt, oua, lapte, branza si alte delicatese! Abia astept. :)) 

Am mai completat si cu desertul de ieri. Aveam pofta de gogosi zilele acestea si de cand am descoperit reteta aceasta de post, de la Savori Urbane, care imi plac teribil, si savorile si gogosile, adica, mi-am propus ca in week-end sa o fac si s-a potrivit sa o fac. Si ce bine am facut!:)) 

Gata, uite reteta. 

Legume feliate la cuptor

2-3 portii

Ingrediente:

• 2 dovlecei medii, normali sau zucchini (acestia din urma sunt preferatii mei)
• 6-7 rosii mai mici sau 4-5 mari
• 2-3 linguri ulei masline sau floarea soarelui presat la rece
• 1-2 lingurite busuioc uscat (sau cateva frunze proaspete)
• 1-2 lingurite oregano uscat (sau cateva frunze proaspete)
• 1 lingurita ghimbir pudra (pentru un gust usor intepator :)) sau piper proaspat macinat)
• 3-4 linguri de pesmet
• sare dupa gust (mai bine mai putina ca ii adaugi tu la servire)
• 4-6 catei usturoi zdrobiti (de data aceasta nu am avut insa am compensat cu ghimbirul; usturoiul e nemaipomenit in aceasta reteta oricum)

Preparare:

• Se intinde o foaie de copt pe tava cuptorului. Pentru cantitatea de ingrediente e potrivita ca marime si incape totul foarte bine. Cel putin eu am fost multumita.
• Se taie dovleceii felii, cam de 0,5-1 cm grosime. Se feliaza si rosiile, in felii mai subtiri. Se aseaza in tava, alternand dovleceii cu rosiile. Se pune uleiul si se presara apoi toate mirodeniile de mai sus sau orice ai prin casa. O reteta nu e statica, ea se transforma asa ca fii curajos/ oasa. Nu se strica nimic, din contra. Si daca se strica, iar nu-i nimic, din greseli au iesit cele mai tari retete asa ca gandeste-te la asta si mergi inainte. Pesmetul se adauga la final, cel putin mie asa imi place si se formeaza o crusta asa crocanta si buna in mancare asa ca merita pus.
• Se introduce tava in cuptorul pre-incalzit sau nu, nu conteaza ca iese la fel de buna. Se lasa cca 30-40 minute la 180°C, 350°F sau nr. 4 la cuptorul cu gaz. Legumele ies usor al dente.  In ultimele 10 minute poti muta tava aproape de grill, pentru o crusta crocanta si delicioasa. Daca nu ai sau nu vrei, nu-i bai, sa stii ca soarele inca va aparea pe cer. ;))
• Se serveste cu o salata de primavara sau de orice alt anotimp preferat. 😉

Pofta buna!

La galuste

Imi plac foarte mult galustele cu prune. Am mancat rar, facute de vecina mea din Constanta, doamna Popazu, Dumnezeu s-o odihneasca! Cred ca odata pe an, toamna, suna la usa noastra si ne trezeam cu o farfurie cu galuste cu prune delicioase. Nu stiam cum se fac si nici nu am fost curioasa, cred, sa ma interesez, pana abia acum cateva zile. De ce? Pentru ca acum cca o saptamana am primit iar. De la alte vecine simpatice dar din Bucuresti. Si au fost asa de bune (galustele) incat ca un facut, m-am intrebat pentru prima data cum se fac si daca nu as putea face si eu. Aveam asa o idee demult cum ca se fac greu si cand aud asa ceva, din start imi spun ca eu nu cred ca voi face vreodata. Dar vorba aceea cu niciodata. O fi fost momentul acum, nu stiu ce sa zic. S-au potrivit cumva planetele, am eu ceva timp la dispozitie si sunt mai relaxata si linistita, nu am mai gatit demult si m-a apucat asa un chef si un dor si o fericire de gatit incat mi-am zis ca in acest sfarsit de saptamana fac galuste cu prune. Asa ca m-am uitat pe net, am gasit multe retete, mi-am facut lista cu ce am de cumparat si m-am apucat de treaba azi de dimineata cu asa o bucurie ca s-a transmis si in galuste. Nu am fost multumita de o anume reteta asa ca am adunat de ici, de colo si mi-am facut propria reteta de galuste. Se fac destul usor si abia dupa ce le-am facut mi-am dat seama ca nu trebuia sa imi fie frica de ele. Sunt delicioase si evident ca am de gand sa mai fac, chiar si cu alte fructe, asa drag mi-a fost sa le gatesc. Si s-au dus ca painea calda. Le-am impartit in stanga si in dreapta si ma bucur ca feed-back-ul a fost pozitiv, avand in vedere ca e prima data cand le fac. Iata reteta mea culeasa din alte retete si daca te multumeste, te invit sa o folosesti si tu.

Galuste cu prune

Portii: cca 15-20 (pentru prune mititele)

Ingrediente:

• 700-750 gr cartofi fierti (albi, fainosi)
• 2 oua
• 15-20 prune fara sambure
• 200 g faina
• 2 linguri unt
• 200 gr pesmet
• 100 gr unt (iti mai aduci aminte cum insist eu? 80-82% grasime, daca ai de casa, esti norocoasa/ norocos)
• 100-160 gr zahar brun
• nuci/ migdale sau alte seminte, maruntite (optional)
• 1-2 lingurite scortisoara
• 2 lingurite sare
• 1/2 lingurita nucsoara

Preparare:

• Umple o cratita suficient de mare, in care sa incapa toti cartofii, cu apa si pune-o la fiert. Pentru a nu inghiti multa apa si a fi nevoit/sa sa pui apoi multa faina care intareste aluatul, fierbe cartofii in coaja. Se recomanda doar cartofi albi, fainosi.
• Intre timp, intr-o tigaie de marime medie, pune 100 gr unt sa se topeasca la foc mediu, fara sa il arzi. Acum poti adauga semintele, daca ai si daca vrei, sa le rumenesti usor. Eu am preferat fara pentru ca mai cant si trebuie sa fiu atenta la gat. Semintele irita. Adauga apoi pesmetul si amesteca-l cu o lingura de lemn pana se rumeneste frumos. La final, adauga zaharul brun, si stinge focul, sau stinge focul si adauga imediat zaharul. Cum vrei, tot acolo e. El se va amesteca si se va carameliza foarte putin. Cand se mai raceste, poti adauga scortisoara dupa gust si nucsoara. Daca nu ai mirodenii, ajunge si pesmetul cu zahar. Lasa sa se raceasca.
• Inainte sau dupa pesmet, scoate samburii din prune (exista si galuste cu prune cu samburi dar e de gustibus, eu prefer fara, deocamdata, ca nu se stie, poate vreodata voi face si cu samburi asa ca nu pot zice ca e definitiv ceva). Pune prunele intr-un vas cu 2-3 linguri zahar brun peste ele (absoarbe umezeala din fructe) si amesteca-le. Daca prunele nu sunt asa de moi, merge si fara zahar dar chiar le da o aroma mai deosebita si le indulceste nitel, ca tot sunt ele mai acrisoare. Tot aici poti adauga inca o lingurita de scortisoara dar e optional.
• Cand cartofii sunf fierti, scoate-i din cratita, strecoara-i si decojeste-i. Eu nu i-am lasat sa se raceasca, a fost ok sa lucrez cu ei si fierbinti, pentru ca in timpul procesului de zdrobire, se mai racesc ei oricum, pana la o temperatura rezonabila ca sa poti lucra cu mana. Fa-i piure fie cu ce iti place tie mai mult sau cu ce ai la indemana, sunt multe instrumente. Eu am un pasator de piure sau cum i-o mai zice la acest instrument si m-am obisnuit asa. Plus ca e mai usor de spalat asa ca bifeaza si partea practica, ce imi place mie foarte mult. Adauga cele doua oua, 2 linguri de unt (daca nu ai unt merge si ulei, cca 2-3 linguri, dar nu are acelasi gust, crede-ma. Daca cumva faci de post, atunci da, oriunde vezi unt, pui ulei), un varf de cutit de sare, faina si amesteca bine. Va iesi un aluat usor lipicios dar destul de consistent.
• Am citit ca se poate lucra pe uscat, adica cu faina pe maini si pe suprafata de lucru, sau pe umed. Am ales pe umed asa ca din aceasta experienta, am fost chiar multumita. O recomand. Nu stiu cum e pe uscat dar cand voi mai face si voi alege aceasta metoda, revin aici si imi spun parerea proprie si personala. Deocamdata, pot zice ca a fost bine asa. Deci, cu mainile vesnic umede, am luat din ochi (o barna) o cantitate oarecare si am aplatizat-o in palma. Se ia apoi una bucata pruna care se acopera cu aluatul. Lucreaza usor in palma galusca pentru a se uniformiza si a acoperi bine toata pruna. Dupa caz, mai adauga aluat sau mai scoate. Stratul nu trebuie sa fie foarte gros dar nici foarte subtire, pentru a nu se rupe. Daca vrei, poti lucra si cu jumatati de pruna, pentru a face mai multe si marunte. Se aseaza galusca astfel formata pe o tava umeda ca sa nu se lipeasca. Si tot asa se lucreaza pana se termina aluatul si prunele.
• Intr-o alta cratita (sau din motive de spatiu, goleste cratita in care au fiert cartofii, spal-o bine si umple-o iar cu apa curata) se pune apa rece cu doua lingurite de sare si se da in fiert. Cu mainile umede si cu lingura aceea cu care ai scos cartofii, spalata si ea, introdu cca 4 galuste in apa fierbinte care fierbe la foc mediu. Lasa la fiert galustele pana se ridica la suprafata apei. Le poti lasa chiar mai mult, ca sa se fiarba si prunele din interior, cum vrei. Dar ca sa stii. Le scoti din cratita una cate una. Le introduci in tigaia racita cu pesmet (tot din motive practice, ca oricum o golesti si o speli la final) sau intr-un vas in care ai rasturnat pesmetul facut. Le rostogolesti ca sa se acopere bine cu pesmet si le asezi frumos sa stea cuminti pe un platou.
• Le poti consuma calde sau reci, simple sau decorate cu: 2 linguri de smantana/ iaurt simplu grecesc (varianta mai sanatoasa), nuci pisate, cateva frunze de menta, scortisoara…

Pofta buna!

PS: Daca nu faceam poze, nu credeam nici eu ca am facut asa ceva. Dar mi-au iesit si sunt foarte incantata. Am pus toata inima mea in ele, asa mi s-a spus. Si chiar asa a fost, le-am facut asa de bucuroasa. Si abia astept sa mai fac si alta data. 🙂

Idle March…Not

It seems that March is my most productive month of the year so far. I am in the mood for writing, about many, many things but most of them I will keep them unwrapped or just let you have a glimpse of them. Like a teasing. And you can guess whatever you like. It’s up to you. What is up to me is just to lead you on, if I want to. Now make sense of THAT! :))

Disclaimer: “I like nonsense, it wakes up the brain cells.” Dr. Seuss quote.

So from now on proceed with caution. :)) Definitely I am in a joking/ flirting mood today. Or not. Blame it on the weather.

What I like to say and I have no clue how to introduce this is that I want to present to you today a very easy to make sandwich. :)) I came home one day, from the job and I was hungry and tired and I wished I would find something already made but, no chance. On my way I was thinking what should I eat, using what I got. I scrambled my grey cells and probably it would had become an omelette if I hadn’t stop in time. May be I was a bit late because look what I write now. It’s not even proper English.

In fact I knew what I would eat a night before that, but I just like to over-think it. It wakes up my brain. So, today (drummings) I present to you my special sandwich. All you need is …. Oh, no, this is not on the menu. Some other time. It is not in the kitchen, on my plate, in the salt, nowhere to find. Precious little thing called … Cynical. Sarcastic. Can you read between the lines? Can you feel the hurt?

So, here’s to you my own sandwich with just 3 ingredients. Feel free to experiment though.

Sandwich plain and simple

Serves 1

Ingredients:

• 2 slices of bread
• 1 egg
• 2 slices of cheese

Method:

• This is how I do it: I put a medium size non-stick pan on the stovetop over a medium heat. I crack the egg in the middle, trying not to move the pan as I like my egg as round and as collected as possible. I leave the pan for about 30 seconds so that the egg starts to cook and the white appears and because the pan is large enough, I put next to the egg the 2 slices of bread and cover. After 1-2 minutes, I turn the slices. 1-2 more minutes, then I remove the slices, cover the pan and turn the heat off. The egg will cook a bit more but don’t worry. It will be ok. I like the egg a bit runny but not too much.
• I spread a bit of butter on the slices (optional) then cover with cheese. I remove the egg from the pan and put it on a slice of bread. I cover with the other slice and it’s done.
• You can add salad, ham, bacon, cured pork, etc, but remember, simple doesn’t mean less tasty.

Good appetite!

 

Fusilli a la Elena

Dupa atatea mancaruri care urmeaza retetele ad literam, iata in sfarsit ceva fara reteta. Gata, ma pot auto-proclama un adevarat bucatar.;) Nu e cazul, ca nu am studiat asa cum fac cei care urmeaza o scoala, eu o fac doar din pasiune si sunt mai mult autodidacta. Imi place. Nu as putea face asta zilnic intr-un restaurant dar acasa, din cand in cand, pentru mine si cei dragi, da. Revenind, deseori o mancare se gateste din minte cu cateva zile inainte, asa si a mea a inceput de ieri seara. E o intreaga munca in spatele unei mese, chiar daca pare ca nu e asa. Intreaba asta pe oricine trebuie sa gateasca acasa, zilnic.

Ce sa mananc maine, ma intrebam in gand. Faceam o lista mentala cu ce aveam prin congelator, frigider, camara, ca sa nu cumpar prea multe. Aveam chef de paste dar nu le vroiam simple, am mai mancat asa si sunt foarte usor de facut dar ma gandeam, am niste creveti mari in congelator. I-am luat special pentru o mancare cu paste, asa mi-a placut mie. Deci sa recapitulez: creveti am, ce mai am? Paste am si alegerea mea e fusilli, sunt ele asa carliontate cumva si tare dragute arata in farfurie. Usturoi am, fara usturoi nu se poate la paste. O prietena mi-a povestit ca usturoiul nu se marunteste si se consuma ci se zdrobeste, se prajeste in ulei usor, pentru aroma si apoi se arunca. Deci sa ii dau Cezarului ce-i al Cezarului. Usturoiul va fi zdrobit, sa nu supar italienii. 😉

Sunt asa incantata de ce am facut incat am zis ca daca nici pe asta n-o scriu, atunci ce sa scriu? Tot adunate de prin amintiri si foi? E loc si de acestea dar acum incepe artileria grea. Creatia mea. Mai am cateva retete proprii aici, destul de putine, daca ai chef, cauta-le in folderul My own. Una care imi vine acum in minte, pentru ca seamana cu aceasta, este fusilli cu sos de rosii. O minunatie! Oricum retetele mele sunt incercate, ca doar nu le postez de frumusete. Reteta de acum poate fi facuta pentru o persoana sau pentru 2 sau pentru 4, sau etc. Eu voi posta varianta pentru doua. Restul se imparte sau se inmulteste. Si pentru ca e loc de imaginatie, voi adauga si alte optiuni. Te poti juca foarte mult cu reteta asta, de asta imi si place, e versatila. Iar la gust, nu mai zic. Degust.

Iata ce mandra sunt, am numit-o dupa mine. Asa, pentru ca pot. 😉

Fusilli a la Elena

2 portii

Ingrediente:

• 85 g fusilli de persoana (au italienii dreptate cu gramajul, este exact o portie suficienta pentru a manca pana aproape de saturatie si mai ai loc, un piiiiiiiiiiic – daca preferi portii mai mari, go ahead)
• 10-12 creveti mari, curatati (in loc de creveti poti pune 2 piepti de pui taiati cubulete)
• 280-300 g smantana 20% grasime (uite ca nu mai e asa grasa, nu? 😉  dar merge si mai grasa)
• 4 catei de usturoi zdrobiti (doar pentru aroma, tine minte)
• 3-4 linguri de ulei
• un varf de cutit de sare
• coaja rasa de la 1/2 lamaie (asta face toata diferenta, crede-ma)
• 2 lingurite oregano (uscat)
• 1 lingurita rasa nucsoara pudra (obligatoriu)
• mirodenii amestecate pentru spaghetti (am primit de la o prietena si am zis sa le adaug dar a meritat, deci fa si tu la fel, joaca-te cu orice mirodenie)
• 2 lingurite ghimbir pudra (sau piper daca vrei, doar ca ghimbirul are o alta aroma si sa stii ca nu e asa de piperat in mancare pe cat se crede)
• 150 grame casacaval ras
• parmezan (nu am avut dar daca ai, ce faci?)
• ciuperci (eu nu am pus dar tu poti, daca iti place)
• 2 lingurite rase de faina (pentru ingrosare sos – optional, eu am incercat si a fost ok)
• 2 -3 lingurite de vin alb (nu am avut dar daca aveaaaaaaaaaaaaaaaam… 🙂 )

Preparare:

• Se vine de la serviciu flamand/a cu gandul la mancare. Se gandeste la ce bine era cand era gata masa, facuta de altcineva, bine-nteles, dar din pacate atunci nu se aprecia. Acum e prea tarziu, deci nu te mai plange. Fa in asa fel incat sa iti arati aprecierea cat nu e prea tarziu. Altfel, e randul tau sa nu fii apreciat/a. :))
• Se pune o cratita de marime medie, plina cu apa si un pic de sare, pe foc. Se da taaaaare la foc si se roaga in gand sa se fiarba repede ca nu mai poti de foame. Intre timp te misti si scoti pe masa tot ce iti trebuie. Si apoi te schimbi de hainele de serviciu in ceva mai confortabil. Se deschide si geamul de la bucatarie pentru ca se va incalzi intre timp.
• Cand s-a fiert apa se pun pastele si se asteapta peste 8 minute sau cat scrie pe punga. Daca ar fi sa respecti durata nu ar iesi “al dente” ci ar iesi cam nefacute asa ca lasa-le sa fiarba. Iti vei da seama si singur/a cand s-au facut.
• Intre timp, curata cateii de usturoi, zdrobeste-i cu lama cutitului asezata intr-o parte, nu cu partea taioasa. Intr-o tigaie, incalzeste uleiul si pune usturoiul pentru aroma. Prajeste-l cca 3- 5 minute, cat sa se rumeneasca si adauga crevetii sau prawns (cum se mai numesc ei intr-o limba de circulatie internationala) si lasa-i si pe ei la rumenit, cca 5 minute.
• Adauga apoi smantana, amestecand continuu la foc mediu spre mic, apoi mirodeniile, apoi faina daca vrei sa se ingroase sosul, daca nu, nu e musai. Se razuie jumatate de lamaie deasupra si se inspiraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Asta e cireasa de pe tort, nimic nu se compara cu coaja proaspat rasa de lamaie. Poti folosi si coaja rasa de lamaie din borcan, daca ai, dar nu e acelasi lucru. La final adauga si cca 50 g cascaval ras si amesteca bine. Sosul e gata. Si miroase divin.
• Verifica daca pastele s-au fiert, fara a fi prea tari sau prea moi si strecoara-le prin sita. Rastoarna-le in portii egale in farfurii si pune deasupra sosul. Presara niste cascaval ras peste tot, toarna un vin alb in pahare si

Pofta buna! Eu stiu ca am avut.

 

De Paste numai de bine!

Daca nu te-ai prins inca (too bad for you), e vorba de paste. Lasa ca vezi mai incolo despre ce e vorba, nu stau sa explic acum. Doar ca azi m-am gandit la o noua reteta de post. Nu voi scrie din cele adunate si facute de mine ci voi scrie din experienta. Dupa atatia ani, pot zice ca am o mica experienta in bucatarie. Nu m-am nascut bucatareasa perfecta asa cum nimeni nu se naste iubit perfect, iubita perfecta, sot sau sotie perfecta, doctor sau mai stiu eu ce alte alegeri face fiecare in viata. Dar se invata, din experiente, ale altora dar mai ales ale noastre. Ne lovim cu capul de tavan si aaa, uite ca e podea pe jos. Asa si eu, dupa ce la inceput in afara de cartofi prajiti si omleta, mare lucru nu prea stiam, din nevoie, din necesitate si apoi din placere am ajuns sa gatesc retete noi. La inceput numai cu foaia in fata, urmaream la centima totul si nu pot sa zic ca nu imi iesea. Imi iesea dar mai departe de reteta nu vedeam si nu indrazneam prea mult. Incet incet, am mai scapat de reteta si am ajuns sa gatesc cam cum gateste orice om, dupa simt. Acum ma uit prin bucatarie si imi ochesc ce imi trebuie, dupa o scurta sau mai lunga deliberare si uneori si cateva cumparaturi si ma apuc de treaba. Azi am zis sa scriu ceva facut de mine. Nu e ceva pretentios si nici nu necesita multa munca si cheltuiala. Am zis sa scriu de paste. Ca tot se apropie. Si stiu cativa prieteni care mor dupa ele. Si eu pe acolo dar nici chiar asa. Deci, astazi te invit la paste cu sos de rosii. 😉

Fusilli cu sos de rosii

Portii: 2

Ingrediente:

• 200 g fusilli fara ou (poti pune mai mult sau mai putin, din experienta am observat ca uneori e prea putin, alteori prea mult si cand e prea mult, alegi cca 85 g fusilli de persoana)
• 400-500 ml rosii tocate in suc de rosii (ideal proaspete dar merg si din conserva sau din cutie de carton, depinde cum ai in casa)
• 300 g ciuperci proaspete (de orice fel, dupa mine, caci imi plac foarte mult. Prelungesc paranteza si adauga ca de curand am descoperit ciupercile uscate. Daaa! Stiu ca e cam tarziu dar asta e. Nu ma dusese mintea pana acolo ca nu stau toata ziua in bucatarie. Cand nu ai proaspete la indemana, te salveaza unele ca acestea in camara)
• sare
• piper
• 1 -2 capatani de usturoi tocat marunt (cica in paste se zdrobeste usturoiul si apoi se scoate dar cum e permis aproape orice in bucatarie, de ce nu as manca bunatate de usturoi in loc sa il arunc. Sa nu imi iau eu doza de “penicilina”? No way! 😉 Daca e capatana mica, e ok sa folosesti 2, si nu uita, sa fie usturoi romanesc, te rog)
• ceapa (optional)
• oregano
• busuioc (optional)
• cimbru (optional)

Preparare:

• Se pune un vas cu apa si putina sare la fiert, suficient de mare sa incapa si sa se intinda pastele. Lasa-le sa inoate in spatiu larg ca sunt mai frumoase asa. Dupa ce apa da in clocot, pune pastele. Lasa-le sa fiarba la foc mediu pana se fac al dente. Eu una le prefer un pic mai moi, pentru daca as respecta timpul de fierbere scris pe punga, ar fi cam nefierte de fapt. Acum, de gustibus.
• Asa. Pana se fierbe apa si apoi pastele te apuci de sos. Se incinge intr-o tigaie un pic adanca uleiul si se caleste usturoiul. Cu cat mai mult cu atat mai bine. Apoi se adauga ceapa. Eu uneori sar peste ea pentru ca, desi stiu ca e buna si sanatoasa, nu o iubesc tot timpul. Si sosul se face si fara ea, bine merci.
• Dupa ce s-au calit acestea, se adauga ciupercile curatate si taiate mediu. Daca cumva gasesti ciuperci mici la piata sau la magazin, doar curata-le, desparte tulpina de palarie si arunca-le asa intregi in tigaie. Sunt tare dragute si gustoase. Lasa-le sa se caleasca, impreuna cu sarea, piperul, oregano, busuioc si cimbru. Daca ai mirodenii proaspete, cu atat mai bine, daca nu, am observat ca uscate fiind, daca le calesc inainte de a adauga sosul, ele se mai inmoaie si sunt mai placute. De asemenea, cimbrul stiu ca se foloseste mai mult la carne dar cred ca merge destul de bine si aici, adauga o aroma si un gust deosebit care cred ca poate placea unora.
• Adauga acum sosul de rosii si lasa totul la foc mic sa scada un pic. Sau un pic mai mult. Poti pune si o lingurita de pasta de rosii, care este mai concentrata.
• Dupa ce pastele s-au fiert, nu mai ramane decat sa le strecori si sa le pui in farfurii. Apoi adauga peste cele 2 portii si sosul de rosii cu ciuperci. Daca ai iesit mai mult sos, e excelent pentru ca imi place sa zic si eu dupa un om foarte intelept ca nu e niciodata suficient sos. Gata. Acum, n-o fi reteta italiana get-beget dar tot buna e. 🙂

Pofta buna!

My Own

You want a quick, easy and simple recipe for chicken meat? Here is one that I make when I feel like and it is so tasty. It doesn’t need much labour and sweat in the kitchen, just a nice aroma floating in the house and outside. I recommend you close the doors and windows. 😉 So here it is:

Fried chicken breasts

Ingredients:

• 2 skinless chicken breasts, cut into 5-10 cm pieces
• salt
• pepper
• white wine (optional)
• butter (80-82% fat, unsalted preferably)
• oregano (or any other spice you like, optional too)

Method:

• Season the chicken with salt, pepper and spices.
• Heat in a medium pan about 2 tbsp of butter and a little splash of wine. When it is sizzling, add the chicken, cook stirring until golden brown, 2-3 minutes on each side. Repeat the action until you finish all the pieces and don’t forget to add more butter and wine when it is finished in the pan, in the process.
• Serve warm with boiled  or mashed potatoes with mint or any spice you prefer and a nice glass of white wine. I admit I don’t know much about wine so you can recommend me a special one that you think goes very well with this dish.

Bon appetite!