Archives

Idle March…not


It seems that March is my most productive month of the year so far. I am in the mood for writing, about many, many things but most of them I will keep them unwrapped or just let you have a glimpse of them. Like a teasing. And you can guess whatever you like. It’s up to you. What is up to me is just to lead you on, if I want to. Now make sense of THAT! :))

Disclaimer: “I like nonsense, it wakes up the brain cells.” Dr. Seuss quote.

So from now on proceed with caution. :)) Definitely I am in a joking/ flirting mood today. Or not. Blame it on the weather.

What I like to say and I have no clue how to introduce this is that I want to present to you today a very easy to make sandwich. :)) I came home one day, from the job and I was hungry and tired and I wished I would find something already made but, no chance. On my way I was thinking what should I eat, using what I got. I scrambled my grey cells and probably it would had become an omelette if I hadn’t stop in time. May be I was a bit late because look what I write now. It’s not even proper English.

In fact I knew what I would eat a night before that, but I just like to over-think it. It wakes up my brain. So, today (drummings) I present to you my special sandwich. All you need is ᶫ…. Oh, no, this is not on the menu. Some other time. It is not in the kitchen, on my plate, in the salt, nowhere to find. Precious little thing called … Cynical.

So, here’s to you my own sandwich with just 3 ingredients. Feel free to experiment though.

Sandwich plain and simple

Serves 1

Ingredients:

  • 2 slices of bread
  • 1 egg
  • 2 slices of cheese

Method:

  • This is how I do it: I put a medium size non-stick pan on the stovetop over a medium heat. I crack the egg in the middle, trying not to move the pan as I like my egg as round and as collected as possible. I leave the pan for about 30 seconds so that the egg starts to cook and the white appears and because the pan is large enough, I put next to the egg the 2 slices of bread and cover. After 1-2 minutes, I turn the slices. 1-2 more minutes, then I remove the slices, cover the pan and turn the heat off. The egg will cook a bit more but don’t worry. It will be ok. I like the egg a bit runny but not too much.
  • I spread a bit of butter on the slices (optional) then cover with cheese. I remove the egg from the pan and put it on a slice of bread. I cover with the other slice and it’s done.
  • You can add salad, ham, bacon, cured pork, etc, but remember, simple doesn’t mean less tasty.

Good appetite!

 

Advertisements

Fusilli a la Elena


Dupa atatea mancaruri care urmeaza retetele ad literam, iata in sfarsit ceva fara reteta. Gata, ma pot auto-proclama un adevarat bucatar.;) Nu e cazul, ca nu am studiat asa cum fac cei care urmeaza o scoala, eu o fac doar din pasiune si sunt mai mult autodidacta. Imi place. Nu as putea face asta zilnic intr-un restaurant dar acasa, din cand in cand, pentru mine si cei dragi, da. Revenind, deseori o mancare se gateste din minte cu cateva zile inainte, asa si a mea a inceput de ieri seara. E o intreaga munca in spatele unei mese, chiar daca pare ca nu e asa. Intreaba asta pe oricine trebuie sa gateasca acasa, zilnic.

Ce sa mananc maine, ma intrebam in gand. Faceam o lista mentala cu ce aveam prin congelator, frigider, camara, ca sa nu cumpar prea multe. Aveam chef de paste dar nu le vroiam simple, am mai mancat asa si sunt foarte usor de facut dar ma gandeam, am niste creveti mari in congelator. I-am luat special pentru o mancare cu paste, asa mi-a placut mie. Deci sa recapitulez: creveti am, ce mai am? Paste am si alegerea mea e fusilli, sunt ele asa carliontate cumva si tare dragute arata in farfurie. Usturoi am, fara usturoi nu se poate la paste. O prietena mi-a povestit ca usturoiul nu se marunteste si se consuma ci se zdrobeste, se prajeste in ulei usor, pentru aroma si apoi se arunca. Deci sa ii dau Cezarului ce-i al Cezarului. Usturoiul va fi zdrobit, sa nu supar italienii. 😉

Sunt asa incantata de ce am facut incat am zis ca daca nici pe asta n-o scriu, atunci ce sa scriu? Tot adunate de prin amintiri si foi? E loc si de acestea dar acum incepe artileria grea. Creatia mea. Mai am cateva retete proprii aici, destul de putine, daca ai chef, cauta-le, daca nu, intr-un viitor mi-am facut o nota mentala sa le caut si sa le pun intr-un folder special, pentru a fi mai usor gasite. Si facute, ca doar nu le postez de frumusete. Reteta poate fi facuta pentru o persoana sau pentru 2 sau pentru 4, sau etc. Eu voi posta varianta pentru doua. Restul se imparte sau se inmulteste. Si pentru ca e loc de imaginatie, voi adauga si alte optiuni. Te poti juca foarte mult cu reteta asta, de asta imi si place, e versatila. Iar la gust, nu mai zic. Degust.

Iata ce mandra sunt, am numit-o dupa mine. Asa, pentru ca pot. 😉

Fusilli a la Elena

2 portii

Ingrediente:

  • 85 g fusilli de persoana (au italienii dreptate cu gramajul, este exact o portie suficienta pentru a manca pana aproape de saturatie si mai ai loc, un piiiiiiiiiiic – daca preferi portii mai mari, go ahead)
  • 10-12 creveti mari, curatati (in loc de creveti poti pune 2 piepti de pui taiati cubulete)
  • 280-300 g smantana 20% grasime (uite ca nu mai e asa grasa, nu? 😉  dar merge si mai grasa)
  • 4 catei de usturoi zdrobiti (doar pentru aroma, tine minte)
  • 3-4 linguri de ulei
  • un varf de cutit de sare
  • coaja rasa de la 1/2 lamaie (asta face toata diferenta, crede-ma)
  • 2 lingurite oregano (uscat)
  • 1 lingurita rasa nucsoara pudra (obligatoriu)
  • mirodenii amestecate pentru spaghetti (am primit de la o prietena si am zis sa le adaug dar a meritat, deci fa si tu la fel, joaca-te cu orice mirodenie)
  • 2 lingurite ghimbir pudra (sau piper daca vrei, doar ca ghimbirul are o alta aroma si sa stii ca nu e asa de piperat in mancare pe cat se crede)
  • 150 grame casacaval ras
  • parmezan (nu am avut dar daca ai, ce faci?)
  • ciuperci (eu nu am pus dar tu poti, daca iti place)
  • 2 lingurite rase de faina (pentru ingrosare sos – optional, eu am incercat si a fost ok)
  • 2 -3 lingurite de vin alb (nu am avut dar daca aveaaaaaaaaaaaaaaaam… 🙂 )

Preparare:

  • Se vine de la serviciu flamand/a cu gandul la mancare. Se gandeste la ce bine era cand era gata masa, facuta de altcineva, bine-nteles, dar din pacate atunci nu se aprecia. Acum e prea tarziu, deci nu te mai plange. Fa in asa fel incat sa iti arati aprecierea cat nu e prea tarziu. Altfel, e randul tau sa nu fii apreciat/a. :))
  • Se pune o cratita de marime medie, plina cu apa si un pic de sare, pe foc. Se da taaaaare la foc si se roaga in gand sa se fiarba repede ca nu mai poti de foame. Intre timp te misti si scoti pe masa tot ce iti trebuie. Si apoi te schimbi de hainele de serviciu in ceva mai confortabil. Se deschide si geamul de la bucatarie pentru ca se va incalzi intre timp.
  • Cand s-a fiert apa se pun pastele si se asteapta peste 8 minute sau cat scrie pe punga. Daca ar fi sa respecti durata nu ar iesi “al dente” ci ar iesi cam nefacute asa ca lasa-le sa fiarba. Iti vei da seama si singur/a cand s-au facut.
  • Intre timp, curata cateii de usturoi, zdrobeste-i cu lama cutitului asezata intr-o parte, nu cu partea taioasa. Intr-o tigaie, incalzeste uleiul si pune usturoiul pentru aroma. Prajeste-l cca 3- 5 minute, cat sa se rumeneasca si adauga crevetii sau prawns (cum se mai numesc ei intr-o limba de circulatie internationala) si lasa-i si pe ei la rumenit, cca 5 minute.
  • Adauga apoi smantana, amestecand continuu la foc mediu spre mic, apoi mirodeniile, apoi faina daca vrei sa se ingroase sosul, daca nu, nu e musai. Se razuie jumatate de lamaie deasupra si se inspiraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Asta e cireasa de pe tort, nimic nu se compara cu coaja proaspat rasa de lamaie. Poti folosi si coaja rasa de lamaie din borcan, daca ai, dar nu e acelasi lucru. La final adauga si cca 50 g cascaval ras si amesteca bine. Sosul e gata. Si miroase divin.
  • Verifica daca pastele s-au fiert, fara a fi prea tari sau prea moi si strecoara-le prin sita. Rastoarna-le in portii egale in farfurii si pune deasupra sosul. Presara niste cascaval ras peste tot, toarna un vin alb in pahare si

Pofta buna! Eu stiu ca am avut.

 

De Paste numai de bine!


Hihihi! Daca nu te-ai prins inca (too bad for you), e vorba de paste. Lasa ca vezi mai incolo despre ce e vorba, nu stau sa explic acum. Doar ca azi m-am gandit la o noua reteta de post. Nu voi scrie din cele adunate si facute de mine ci voi scrie din experienta. Dupa atatia ani, pot zice ca am o mica experienta in bucatarie. Nu m-am nascut bucatareasa perfecta asa cum nimeni nu se naste iubit perfect, iubita perfecta, sot sau sotie perfecta, doctor sau mai stiu eu ce alte alegeri face fiecare in viata. Dar se invata, din experiente, ale altora dar mai ales ale noastre. Ne lovim cu capul de tavan si aaa, uite ca e podea pe jos. Asa si eu, dupa ce la inceput in afara de cartofi prajiti si omleta, mare lucru nu prea stiam, din nevoie, din necesitate si apoi din placere am ajuns sa gatesc retete noi. La inceput numai cu foaia in fata, urmaream la centima totul si nu pot sa zic ca nu imi iesea. Imi iesea dar mai departe de reteta nu vedeam si nu indrazneam prea mult. Incet incet, am mai scapat de reteta si am ajuns sa gatesc cam cum gateste orice om, dupa simt. Acum ma uit prin bucatarie si imi ochesc ce imi trebuie, dupa o scurta sau mai lunga deliberare si uneori si cateva cumparaturi si ma apuc de treaba. Azi am zis sa scriu ceva facut de mine. Nu e ceva pretentios si nici nu necesita multa munca si cheltuiala. Am zis sa scriu de paste. :)) Ca tot se apropie. Si stiu cativa prieteni care mor dupa ele. Si eu pe acolo dar nici chiar asa. Deci, astazi te invit la paste cu sos de rosii. 😉

Fusilli cu sos de rosii

Portii: 2

Ingrediente:

  • 200 g fusilli fara ou (poti pune mai mult sau mai putin, din experienta am observat ca uneori e prea putin, alteori prea mult si in acest caz alegi cca 85 g fusilli de persoana)
  • 400-500 ml rosii tocate in suc de rosii (ideal proaspete dar merg si din conserva sau din cutie de carton, depinde cum ai in casa)
  • 300 g ciuperci proaspete (de orice fel, dupa mine, caci imi plac foarte mult. Prelungesc paranteza si adauga ca de curand am descoperit ciupercile uscate. Daaa! Stiu ca e cam tarziu dar asta e. Nu ma dusese mintea pana acolo ca nu stau toata ziua in bucatarie. Cand nu ai proaspete la indemana, te salveaza unele ca acestea in camara)
  • sare
  • piper
  • 1 -2 capatani de usturoi tocat marunt (cica in paste se zdorbeste usturoiul si apoi se scoate dar cum e permis aproape orice in bucatarie, de ce nu as manca bunatate de usturoi in loc sa il arunc. Sa nu imi iau eu doza de “penicilina”? No way! 😉 Daca e capatana mica, e ok sa folosesti 2, si nu uita, sa fie usturoi romanesc, te rog)
  • ceapa (optional)
  • oregano
  • busuioc (optional)
  • cimbru (optional)

Preparare:

  • Se pune un vas cu apa si putina sare la fiert, suficient de mare sa incapa si sa se intinda pastele. Lasa-le sa inoate in spatiu larg ca sunt mai frumoase asa. Dupa ce apa da in clocot, pune pastele. Lasa-le sa fiarba la foc mediu pana se fac al dente. Eu una le prefer un pic mai moi, pentru daca as respecta timpul de fierbere scris pe punga, ar fi cam nefierte de fapt. Acum, de gustibus.
  • Asa. Pana se fierbe apa si apoi pastele te apuci de sos. Se incinge intr-o tigaie un pic adanca uleiul si se caleste usturoiul. Cu cat mai mult cu atat mai bine. Apoi se adauga ceapa. Eu uneori sar peste ea pentru ca, desi stiu ca e buna si sanatoasa, nu o iubesc tot timpul. Si sosul se face si fara ea, bine merci.
  • Dupa ce s-au calit acestea, se adauga ciupercile curatate si taiate mediu. Daca cumva gasesti ciuperci mici la piata sau la magazin, doar curata-le, desparte tulpina de palarie si arunca-le asa intregi in tigaie. Sunt tare dragute si gustoase. Lasa-le sa se caleasca, impreuna cu sarea, piperul, oregano, busuioc si cimbru. Daca ai mirodenii proaspete, cu atat mai bine, daca nu, am observat ca uscate fiind, daca le calesc inainte de a adauga sosul, ele se mai inmoaie si sunt mai placute. De asemenea, cimbrul stiu ca se foloseste mai mult la carne dar cred ca merge destul de bine si aici, adauga o aroma si un gust deosebit care cred ca poate placea unora.
  • Adauga acum sosul de rosii si lasa totul la foc mic sa scada un pic. Sau un pic mai mult. Poti pune si o lingurita de pasta de rosii, care este mai concentrata.
  • Dupa ce pastele s-au fiert, nu mai ramane decat sa le strecori si sa le pui in farfurii. Apoi adauga peste cele 2 portii si sosul de rosii cu ciuperci. Daca ai iesit mai mult sos, e excelent pentru ca imi place sa zic si eu dupa un om foarte intelept ca nu e niciodata suficient sos. Gata. Acum, n-o fi reteta italiana get-beget dar tot buna e. 🙂

Pofta buna!

Puiul meu


De atatea ori am scris retete ale altora. Ma gandesc sa scriu si ceva ce fac eu. Nu stiu cat este, poate, o reteta straina, stiu doar ca atunci cand vreau sa mananc piept de pui, ma gandesc sa il gatesc asa, simplu si repede. Ti-am spus ca nu prea imi place sa stau in bucatarie si daca tot stau, sa o fac cu placere. Si am o mare placere sa gatesc puiul astfel. Ca side dish la acest fel de mancare merge orice, dar cel mai bine se potriveste piure-ul sau cartofii fierti cu unt si verdeata (menta sau patrunjel si marar, sau oregano, etc, dupa cum iti place). Sa iti povestesc cum prepar eu carnea de pui si daca pana la sfarsit nu ti se face pofta si nu te repezi la bucatarie sa faci si tu, inseamna ca nu ai citit cu atentie ;)… sau nu iti place puiul in general. Ce imi place mie la aceasta reteta, este ca se poate consuma si rece. De multe ori mi s-a intamplat sa revin dupa ce am mancat si sa mai fur bucati din farfurie. Delicios. Sa nu uit de mirosul din bucatarie cand prajesc puiul. Ador sa il prepar asa. O alternativa simpla si rapida. Si sa iti mai spun ceva. Daca vrei, poti face o salata rapida, cu de toate si la sfarsit sa adaugi si bucatile fierbinti de pui si bingo! Tocmai ti-ai facut o salata Cezar proprie. 🙂 Uite un secret: atunci cand prajesti astfel puiul, sa stii ca pare mult mai mult si te saturi mai repede tot mancand bucatelele decat daca ai avea in fata un intreg piept de pui prajit. Asa ca daca tii cumva si cura de slabire, ajuta.

Piept de pui la tigaie

Ingrediente:

  • 2 piepti de pui dezosati, fara piele
  • sare
  • piper
  • oregano (sau orice alta mirodenie care iti place, optional)
  • unt (80-82% grasime)
  • vin alb (optional)

Preparare:

  • Taie pieptii de pui in bucati de cca 5-10 cm, asezoneaza-i cu sare, piper si condimente. Condimentele pot lipsi, sa stii ca puiul este foarte gustos si fara, in cazul in care il vrei simplu.
  • Intr-o tigaie  pune 2 lingurite de unt din acela gustos sa se topeasca. Atunci cand untul s-a topit , adauga si putin vin alb (doar daca vrei, se poate si fara vin), apoi lasa sa se incinga totul. Adauga bucatile de pui, pe rand. In functie de marimea tigaii, vei pune de mai multe ori.  Lasa-le sa se rumeneasca bine cca 2-3 minute pe o parte si intoarce-le si pe partea cealalta inca 2-3 minute. In acest moment miroase incantator in bucatarie, aromele de unt si vin si carne prajita te imbratiseaza puternic. Dar mai asteapta putin. Continua pana cand termini tot puiul, adaugand din cand in cand cate o lingurita de unt si putin vin, pentru ca ele se mai termina deoarece patrund in carne si nu vrei ca tigaia si carnea sa se arda.
  • Pune bucatile de carne intr-un bol cu capac, pe masura ce se prajesc, ca sa raman calde. La final, serveste-le cum doresti. Eu stiu ca ma servesc dinainte de a ma aseza la masa, atat sunt de gustoase. Dar nu mult, pentru ca merg foarte bine intr-o farfurie cu piure si salata si un pahar de vin alb.

Pofta buna!

2 F Words


E a doua mea postare pe propriul blog si inca nu stiu exact cu ce se mananca. Probabil ca nu voi sti niciodata totul, dar am timp de acum incolo sa tot descopar. Una din pasiunile mele este gatitul, pasiune descoperita acum cativa ani. Ca sa nu mai lungesc vorba, si legat de mancare, as vrea sa scriu acum prima din multele mele retete. De ce 2 f words? Pentru ca  reteta mea este o reteta de peste (fish) pe care am categorisit-o la F word. De ce F word? Pentru ca este vorba de mancare (food). Am ales aceasta reteta in primul rand pentru ca azi e o sarbatoare nu numai speciala dar si foarte frumoasa: Buna Vestire si in al doilea rand pentru ca este si dezlegare la peste. Iar eu am avut intotdeauna o problema cu pestele: miroase in toata casa cand il gatesti plus poate murdari destul de urat aragazul. Am ales o solutie practica si usoara de gatit pe care o aplic intotdeauna: gatesc pestele la cuptor. Adio aragaz stropit, adio miros puternic in casa. Plus ideea de a “uita” mancarea la cuptor pentru un anumit interval de timp mi se pare excelenta. Inchipuiti-va apoi aromele care se amesteca la caldura, vinul cu lamaia, mararul si pestele. Miroase incredibil de delicios si numai si pentru asta merita sa incercati. Lamaia este ingredientul cheie sau inima parfumului daca ar fi sa fac o comparatie.

Ca sa fie mai usor de urmarit si aplicat, cititi reteta de mai jos. Mentionez ca pun totul din ochi, nu masor nimic pentru ca eu cred ca nu e necesar si nici practica nu mi-a dovedit contrariul, la aceasta reteta. Imi place si pentru ca imi permite sa gatesc cu ce am in casa fara sa sufar daca  unele ingrediente lipsesc (vinul alb, mararul, lamaia).

Pentru exemplificare am adaugat si poza facuta azi.  Am exagerat putin cu cuptorul si probabil am pus prea putin vin si ulei caci s-a ars un pic. Dar feedback-ul primit a fost excelent. 🙂

Ingrediente:

  • 2 sau mai multe bucati de peste sau pesti intregi
  • o lamaie feliata
  • sare si piper
  • marar uscat sau proaspat
  • ulei
  • vin alb / apa
  • foaie de dafin

Preparare:

Se pune pestele curatat  sau bucatile de peste intr-o tava de yena sau o tava normala putin adanca,  se unge cu sare, piper, marar pe toate partile. Se pun felii de lamaie in interior, daca  este cazul si  deasupra, se adauga foia de dafin, se toarna putin ulei si vin alb sau apa daca nu ai vin, cat sa acopere o treime din tava, dupa dorinta. Se pune in cuptorul incins  la 220 de grade si dupa 30-40 de minute, pestele e gata.

Pofta buna !