Archives

Aromanian Pie


Well, with my forgotten English I would like to share with you, other language speaking friends, acquaintances, random readers and food lovers, a new recipe, a traditional one. It is simply called Aromanian pie because I am Aromanian and it is done by all Aromanian women since I don’t know when. I will not get into historical and mythological facts, as I, myself get lost in them too, but I will explain, my way, what are Aromanians, for short. They are people like all these over 7 billion in this world, who live mostly in the Balkan Peninsula and who speak an old and almost lost language, Aromanian and they are close relatives to Romanians. How close or not I will let the historians and others decide, the thing is that their songs, their costumes, their traditions, their food are unique and if you are interested in them just check my youtube channel, my mom’s youtube channel and others on youtube for music mostly, read Irina Nicolau’s book “Aromanian. Beliefs and traditions”, check Proiect Avdhela – The Library of Aromanian Culture, Gustav Weigand’s new published book “. ”ARMÂNII – ȚARĂ ȘI OAMENI””, 1st volume, etc. There are many resources to check, feel free and open minded, mostly. Google is here to help 😉

Ok, let’s get back to our business. This pie was eaten exactly on the first day of this year. How can I forget, right? I was visiting my godson and his family. His grandma offered me this pie and it was absolutely delicious. It reminded me of the pies my grandma did, decades ago and I asked for the recipe. She generously shared it with me and now I  do the same with you. I did it myself too, a couple of weeks ago and it was not as good as my godson’s grandma, Cati, but I think I know better for the next time. So, here it is an old and tasty traditional recipe of a pie.

Aromanian Pie (Cati’s Pie)

Servings: countless, as many as you get from an oven tray.

Ingredients:

  • 500 g flour
  • about 100-150 ml of water
  • a pinch of salt (don’t cripple the knife, you know what I mean;)) )
  • about 3-4 tbsp oil
  • about 4-6 tbsp melted lard (if you haven’t got any, go for butter, 80-82% fat)
  • 500-700 gr spinach or whatever you want in any combination
  • approximately 200-250 g salty cheese (not extremely salty but fatty)
  • 1-2 medium size eggs (preferably free range)

Preparation:

  • Mix flour with oil, water, salt into a kneading bowl and well … knead. Besides the flour and salt, put the rest of the ingredients slowly and check until the dough is not too soft nor too hard. Knead  the dough until no longer sticks on the walls of the bowl.
  • Divide the dough into two equal parts. Spread a sheet from the first part, not very thick nor very thin. Use a traditional paddle called shtzala (it looks funny, in Aromanian would be written like this: șțala) or a longer paddle. In fact the traditional one looks like a paddle without handles, which allows the dough to be stretched into bigger and thinner sheets. Spread 2-3 tablespoons lard or butter on the pie sheet (for my first attempt I put less lard and the sheets were less crounchy). Fold it in 3 parts, the roll, then cover with cling film. Repeat the same steps with the second pie sheet. Put them in the fridge for about an hour or overnight.
  • After an hour or after a day, start preparing the filling. Put the spinach in a pan over medium heat and stir until becomes paste. Add the eggs and the cheese (crumbled with a fork) and lleave for about 1-2 minutes on the heat then remove. You can use also frozen spinach, it is as good.
  • Take the dough from the refrigerator and stretch the sheets on a table sprinkled with a little flour. I use a tray that measures 20 cm wide by 35 cm length (inside) but if you happen to have a tray a little bigger than this, you adapt. As long as it is not too big. Make sure you leave about 2 cm more for the folding of the edges.
  • Place the first sheet in the tray, add all the filling and cover with the second sheet. Do not forget to fold the edges of the sheets, otherwise the filling will get out. Pour a little oil on it, you can spread it  with a brush if you like. This will prevent the dough to hardened. Place the tray in a medium heated oven at about 200 ° C / 400 F for 25-30 minutes. My oven is not that high-tech, so I use my head and eyes and nose and common sense when I cook, so you use them too.
  • Remove the pie when browned a little on top and put a few drops of water all over. That keeps the dough soft and easy to cut and bite. Cover with a clean kitchen towel and possibly a plastic bag or cellophane to keep a bit of moisture in. When it cools, just cut it in same size pieces and serve with yogurt. I like it so. 🙂

Good appetite!

Advertisements

Pita armaneasca


Hello everyone! Bine te-am regasit! In sfarsit ma adun sa scriu al doilea post pe anul acesta nou-nout. M-am gandit mult la multe si la ce sa scriu, si daca sa mai scriu dar uite ca tot apare ceva frumos si parca e pacat. Oricum, se pare ca orice as face, tot eu sunt “divina”, asa ca tot inainte. Scriu.

Azi vreau sa aduc in fata o reteta noua si ganduri noi. Reteta am primit-o chiar in prima zi a anului nou, cand am fost invitata la una din finele mele, Magda si mama ei m-a servit cu o placinta delicioasa, incat bine-nteles ca i-am cerut reteta. Culmea, sunt si ruda cu fina mea, ca de, se adevereste cum zic eu de obicei: noi aromanii suntem rude intre noi. E o vorba doar de-a mea, nu e adevarata tot timpul dar daca intrebi s-ar putea sa descoperi surprize. Depinde de surpriza, asa ca alegi, ca sa nu zici dupa aceea ca nu iti place raspunsul. Eu intreb de obicei, din obisnuinta, nu de alta dar mai descopar rude noi. Nu ca nu as avea destule dar unde sunt atatea, mai incap si altele. 😉 (Fac o paranteza si legat de placinta, daca vrei o varianta mai usoara, in caz ca nu ai timp, dispozitie, etc, te trimit aici, unde gasesti o alta placinta, a mamei mele de data aceasta si care e la fel de buna. Doar e facuta de mama, nu? 😉 )

Am facut recent pita (mamei finei mele), ca asa se spune in aromana la placinta si trebuie sa spun ca mi-a iesit dar nu perfect. Nu exista masuratori fixe si am facut din ochi, adica mi-am scos ochii si i-am pus in placinta. Si apoi i-am mancat si au revenit la loc asa ca acum pot sa vad si sunt martora ca a mers. 😛 Ce mai pot spune e ca acum stiu ca la a doua incercare stiu ca va iesi mai bine si uite asa ma voi perfectiona pana cand va iesi perfecta ca lui Cati. Imi trebuie doar exercitiu. Pentru prima incercare, mi-am pus sortul meu de bucatarie, rosu cu buline (ador bulinele dar nu chiar peste tot, doar ca imi plac), am scos ingredientele pe masa, sa le am la indemana pe toate si am inceput.

Pita armaneasca sau pita di veardza (culeasa de la Cati Gagu, mama finei Magda)

Portii: nenumarate, cat o tava de cuptor. 

Ingrediente:

  • 500 g faina
  • cca 100-150 ml apa
  • un varf de cutit sare (nu ciunti cutitul, stii la ce ma refer ;)) )
  • cca 3-4 linguri ulei
  • cca 4-6 linguri untura (de casa, de preferat, iar daca nu ai, merge si untul gras de 80-82% grasime)
  • 500-700 gr stevie, spanac sau ce mai vrei tu si in orice combinatie
  • cca 200-250 g branza sarata (nu foarte sarata dar sa fie grasa)
  • 1-2 oua (de preferat de tara, eco, free range, fericite, cum ii spui nu conteaza)

Preparare:

  • Se amesteca faina cu uleiul, apa si sarea si se framanta. In afara de faina si sare, care raman fixe ca masura, restul le pui din ochi, pana se face o coca nici prea moale, nici prea tare si care se framanta pana nu se mai lipeste.
  • Se imparte coca in doua parti egale. Se intinde o foaie din prima parte, nici foarte groasa, nici foarte subtire (te-ai lamurit, nu?). Se va folosi facaletul sau șțala cum se zice la aromani. De fapt șțala e doar un bat mai lung, fara manere, cum vezi ca are facaletul, ceea ce permite realizarea acelor foi mare si subtiri de placinta armaneasca. Se unge foaia cu 2-3 linguri de untura sau unt (la prima mea incercare cred ca am pus cam putina untura, nu s-a facut ca aluatul de pate cu branza, cum zic eu, dar cam asa trebuie sa arate, fara sa fie neaparat unsuroasa). Se impatureste in 3 parti si se ruleaza apoi se acopera cu folie alimentara.
  • Se face la fel cu a doua parte a cocai si ambele foi astfel intinse, unse, impaturite, rulate si impachetate se pun la frigider, pentru cca o ora sau pentru o fragezire mai buna, peste noapte.
  • Dupa o ora sau a doua zi, dupa preferinta si timp, se prepara umplutura. Se pune in tigaie sau ceaun stevia sau spanacul si se incalzeste pana se face ca o pasta. Se adauga branza si 1-2 oua si se ia de pe foc. Eu am la congelator stevie, gata preparata exact pentru o tava, pusa de mama, asa ca se poate folosi si asa.
  • Se scot foile din frigider si se intind fiecare pe rand cu șțala, pe masa presarata cu un pic de faina. Eu am descoperit ca sunt perfecte pentru tava pe care o folosesc eu la placinta asa ca le intind pe marimea ei si cca 2 cm in plus pentru margine. Folosesc o tava cu masurile de 20 latime pe 35 lungime (interior) dar daca se intampla sa ai o tava un pic mai mare decat aceasta, te adaptezi. Doar sa nu fie exagerata, cativa cm in plus sunt ok dar sa nu fie prea multi totusi.
  • Se pune prima foaie in tava, se adauga toata umplutura si se acopera cu cea de-a doua foaie. Nu uita de marginile foilor, se impaturesc ca sa nu iasa compozitia. Se toarna un pic ulei peste, il poti intinde cu o pensula de uns ca sa uniformisezi mai usor si mai bine. Se pune pita la cuptorul incins mediu sau la cca 200 °C/ 400˚F pentru cca 25-30 de minute. Nu am cuptor “intelijent” dar asta nu ma impiedica sa-mi folosesc capul si ochii si bunul simt pentru a face o mancare asa ca foloseste-le si tu.
  • Se scoate atunci cand s-a rumenit un pic deasupra si se pun cateva picaturi de apa pe toata suprafata. Asta face ca aluatul de deasupra sa ramana fraged si usor de taiat si placut la muscat. Se acopera cu un prosop curat de bucatarie si eventual cu o punga de plastic sau celofan pentru a mentine un pic umezeala inauntru si a o face mai moale. Apoi se taie cand se raceste un pic si se serveste cu iaurt. Cel putin mie asa imi place. 🙂

Pofta buna!

 

 

 

De la mama


Azi am o reteta de la mama mea. Am rugat-o sa mi-o dea ca sa o pun pe blog. Nu ca e vre-un secret de familie dar are o valoare sentimentala aceasta reteta ca stiu ca o face mama. Si am zis ca nu strica s-o am si eu si tu, daca doresti. Atunci cand ma apuc de facut vreo placinta, evident ca prima sursa e in familie, nu? Si placinta mamei e foarte buna. Mie imi place.

Stiu ca ieri trebuia sa scriu reteta dar a intervenit ceva si nu am mai putut. Poti considera ca a fost post negru in locul celui de azi. 🙂 Nu intotdeauna iese cum vreau dar uite ca se potriveste. In fond o zi de post negru e binevenita, organismul se reface si gandurile se aseaza mai bine. Azi in schimb te invit sa iti imaginezi cu puterea mintii, cum se face o placinta de post cu verdeata proaspata: stevie, spanac, urzica, loboda, ce vrei tu.

Placinta de stevie 

Portii: nenumarate, cam o tava de cuptor

Ingrediente:

  • 700-800 gr stevie, spanac sau ce mai vrei tu si in orice combinatie
  • 8 foi de placinta
  • 2 linguri de faina
  • 2 linguri de ulei
  • sare
    Preparare:
  • Opareste stevia, spanacul sau urzica si se lasa la scurs intr-o sita. Dupa ce s-a scurs, amesteca bine cu putina sare, cu faina presarata cate putin si se amesteca fff bine. Adauga si uleiul si amesteca iar ff bine.
  • Pune in tava de placinta o foaie de copt. Unge cu putin ulei si mai pune o foaie peste. Si repeta actiunea iar. Stii cate foi de placinta ai acum in tava? Daca stii, nota 10 de la mine.
  • Toarna acum jumatate din compozitie peste foile din tava. Apoi pune o foaie peste, unge-o cu putin ulei si adauga restul compozitiei peste. Acopera iar cu 2 foi de placinta, unse cu putin ulei, una peste alta. AETNTIE!!! Ultimele 2 foi se pun deasupra, dar fronsate, incretite, peste care se pune iar ulei, un pic mai mult.
  • Stropeste acum placinta cu un pahar mic cu apa rece si pune in cuptorul incins deja. Lasa cca 10 minute la foc tare, dupa care da la medium pana se coace, cam inca 15-20 min, pentru a iesi rumenita.
  • Dupa ce o scoti din cuptor, las-o sa se odihneasca un pic (rabdare, rabdare), acoperita cu cateva servete curate. Pentru a nu le murdari, potriveste peste tava facaletul, cutitele mai lungi pentru a forma un fel de grilaj si a feri ca servetele sa cada peste placinta. Daca veri ceva SIMPLU, acopera cu un capac, si gata cu servete si alte minunatii.
  • Se serveste calduta.

Pofta buna!

Aluat fraged


Am decis sa scriu separat reteta de aluat de la quiche Lorraine pentru ca e mai usor de folosit atunci cand doresti sa faci si alte retete care il cer. Aluatul zic. El se foloseste la placinte cu mere, cu fructe de padure, etc. Nu stiu exact de ce, dar traducerea de aluat fraged merge mai bine in romana, decat sa ii spun aluat shortcrust cu toata ca nu este acelasi lucru nici ca ingrediente nici ca modalitate de coacere. Dar in fine, alta traducere nu am. Imi place genul asta de aluat pentru ca e gras, simti untul din el. Mama spune ca e prea gras, dar asta e savoarea lui. 🙂 Sa trec la reteta.

Aluat fraged (sau shortcrust)

Ingrediente:

  • 175 g faina alba sau integrala
  • un varf de cutit de sare
  • 75 g unt(80-82 grasime, altfel nu garantez ca iese bine, dar poate ma insel)
  • cca 4-6 linguri apa rece

Preparare:

  • Prepara aluatul. Stiu ca este putin de munca, numai ca merita. Amesteca faina si sarea intr-un bol. Taie untul in bucati mici si adauga-l la mestecul de faina.
  • Folosind ambele maini (hei, copile, chiar te vei murdari cu aluat, dar ce fericita/ fericit vei fi si ce piele fina vei avea dupa, nici nu ai idee), freaca intre degete bucatile de unt cu faina pana cand totul capata aspect de pesmet fin.
  • Adauga apa imprastiind-o peste aluat si amesteca cu o lingura sau cu un cutit de tort pana cand aluatul incepe sa se adune in bucati mari.
  • Cu o mana aduna bucatile si framanta aluatul cateva secunde. Aluatul acesta poate fi folosit imediat dar se recomanda sa il lasi sa se “odihneasca” cca 30 de minute in frigider, la rece, sau chiar maxim doua zile cu conditia sa il tii intr-o folie de plastic.
  • Pe suprafata de lucru, imprastie putina faina si cu un facalet intinde aluatul sa ia forma rotunda, intr-o singura directie, intorcand de cateva ori daca e nevoie. Grosimea ideala ar fi de 3 mm. Nu trage sau intinde aluatul. Cand il lasi la cuptor, temperatura normala pentru el este de 200-220°C, 400-425 °F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz.
  • “Baking blind” cum ar zice englezii sau coacere fara umplutura, este procesul de coacere fara umplutura (stiu ca ma repet, bare with me) care se realizeaza atunci cand continutul acestei placinte nu trebuie copt sau necesita doar putin timp de coacere. Intai pune aluatul cu grija intr-o forma de placinta . Inteapa aluatul asezat in forma cu o furculita apoi adauga o bucata de foaie de copt taiata pe masura, pe care sa pui niste boabe de fasole crude, paste uscate sau orez. Coace intai aluatul la temperatura de mai sus pentru 10-15 minute, apoi indeparteaza foaia si fasolea si mai lasa-l la cuptor inca 5 minute sa se faca crocant. Apoi scoate-l si lasa-l sa se raceasca inainte de a-l indeparta din forma lui sau nu. (Boabele de fasole le poti refolosi).
  • Pentru forme mici de placinta este suficient sa intepi aluatul cu o furculita inainte de a il pune la cuptor. Formele acestea de aluat pot fi pastrate cateva zile intr-un  recipient bine sigilat.

Distractie placuta!

Shortcrust pastry


There are some basic recipes that you can’t do without, and shortcrust pastry is one of them. It is also fun to make and easy. Try it. You will need this for all kind of recipes so take note. The source of inspiration is this book again: “Good Housekeeping Cookbook ” 1992.

Shortcrust pastry

Ingredients:

  • 175 g (6 oz) plain white or wholemeal flour
  • pinch of salt
  • 75 g (3 oz) butter
  • 3-5 tbsp cold water

Method:

  • Mix the flour and salt together in a bowel. Cut the fat into small pieces and add it to the flour.
  • Using both hands, rub the fat into the flour between finger and thumb tips until the mixture resembles fine breadcrumbs. (I love this part!)
  • Add the water, sprinkling it evenly over the surface. Stir it in with a round-bladed knife until the mixture begins to stick together in large lumps.
  • With one hand, collect the mixture together and knead lightly for a few seconds to give a firm, smooth dough. The pastry can be used straight away, but is better allowed to “rest” for about 30 minutes. It can also be wrapped in cling film and kept in the refrigerator for a day or two.
  • To roll out: sprinkle a very little flour on a working surface and the rolling-pin, not on the pastry, and roll out the dough evenly in one direction only, turning it occasionally. The ideal thickness is usually about 0.3 cm (1/8 inch). Do not pull or stretch the pastry. When cooking shortcrust pastry, the usual oven temperature is 200-220°C (400-425 °F), mark 6-7.
  • Baking blind is the process of baking a pastry case without the filling – essential if the filling is to be uncooked or if it only requires a short cooking time. First shape the pastry into the baking tin. Prick the pastry base with a fork. For large cases, cut a round of greaseproof paper rather larger than the tin. Use this to line the pastry and weight it down with some dried beans, pasta or rice. Alternatively, screw up a piece of foil and use that to line the base of the pastry case.
  • Bake the pastry at the temperature given in the recipe for 10-15 minutes, then remove the baking beans and paper or foil lining and return the tin to the oven for a further 5 minutes to crisp the pastry. Leave the baked case to cool and shrink slightly before removing it from the tin. (The baking beans can be kept for use again). For small cases, it is usually sufficient to prick the pastry well with a fork before baking.
  • Baked unfilled pastry can be kept for a few days in an airtight container.