Tag Archives: album michael buble

The Key to Heart Is To Listen


Parafrazand titlul unei volum scris de un Om cu o deosebita cultura si intelepciune, Nicolae Steinhardt, daruiesti. Si primesti. Insa bucuria de a darui o depaseste cu mult pe cea de a primi. Un dar intotdeauna binevenit si vindecator este si muzica. Si pentru ca imi plac atatea melodii si nu ma hotarasc la o singura piesa am zis sa daruiesc iar mai multe. With a catch! Toate sunt dintr-un singur album al unui singur artist, pe care il ascult de cand a debutat. Este vorba de noul/ vechiul album al lui Michael Buble numit chiar asa “<3”, album care mi-a umplut inima de bucurie cand l-am auzit. Asa ca sper sa se intample si la tine ceva asemanator sau macar sa te relaxeze. Este absolut minunat, am deja cateva piese preferate dar te las pe tine sa le ghicesti.

Ce mai poti darui? Mi-am dat seama ca timpul este un alt dar foarte pretios. Si toti avem nevoie de acest dar. Pentru a fi ascultati, pentru a accepta evenimente dureroase, pentru a ne adapta la schimbarile din viata noastra. Nu totul se petrece peste noapte si pentru unii e nevoie de mai mult timp decat pentru altii. Si e ok si asa, pentru ca fiecare are calea sa si ceea ce cuiva ii pare o prostie pentru altcineva e deosebit de important. Nu suntem nici unul/a in masura sa judecam chiar daca uneori ne enervam. De aceea timpul este pretios. Prin el devenim umani. Timpul ne aduce experiente pe care poate le-am judecat la altii si atunci ele devin o lectie de smerenie, pentru cine intelege acest lucru. Cine considera ca nu a gresit cu nimic niciodata, nu intelege echilibrarea sau prea tarziu. Dar se spune ca niciodata nu e prea tarziu. There is hope, see?

Si pentru ca am pomenit de ascultare in titlu, m-am gandit un pic cata nevoie avem de acest lucru, de ascultare. Este nevoie de timp ca sa asculti pe cineva si chiar daca pare ca ti-l pierzi uneori, sa stii ca nu e asa. Ca nimic nu dureaza la nesfarsit. Mi s-a intamplat sa ascult crezand ca nu mai termina insa s-a echilibrat apoi cu o pauza lunga, timp in care eu la randul meu mi-am revenit sau am avut nevoie de acelasi timp lung pentru a fi ascultata, poate de aceeasi persoana sau de cu totul alta si s-a echilibrat. Vezi, nimic nu e intamplator. Am invatat asta si acum sunt mai relaxata si privesc lucrurile mai cu ingaduinta. Si cand nu se poate, nu e nici o suparare. Nu e momentul sau nu e bine. Insa ascultarea apropie inimile si daca e combinata cu empatie (ca nu intotdeauna impartasim experiente asemanatoare, care ajuta la o intelegere mai buna, stiu, insa cand nu sunt, ce mai ramane? empatia si iubirea) si cu atragerea atentiei cand gresim, cu blandete, bunatate, atunci e bine.

Citind, recitind si gandindu-ma, am senzatia ca ma repet sau cine stie ce nonsens scriu, exista frica aceasta ca scriu prost sau prostii. Mai e si gandul ca teoria o stim cu totii insa de multe ori la practica, oricat de bine am scris eu aici, am cazut. Si mi-e teama ca voi mai cadea. Ma ridic. Si cad pana cand sper sa nu mai cad. Se cheama viata.

Hai acum sa schimb nota prea serioasa in care am cazut, sper sa intelegi ce am scris aici, sper sa procesezi prin propria inima si minte si sa fii sau nu de acord cu mine. Daca esti, vreau sa stiu de ce, iar daca nu esti, vreau sa stiu iar de ce. :)) Serios, imi plac discutiile, mai ales cand sunt in contradictoriu, e mai putin plictisitor. ;))

Ascultare frumoasa ca o zi de primavara!