Tag Archives: aluat fraged

La placinte inainte


Da, doar ca pun pariu ca la aceasta placinta inaintezi incet. Eu asa am facut. Am facut-o din drag pentru cineva si finalul a fost ca eu m-am declarat nesatisfacuta de placinta, cu toate ca a iesit foarte bine, iar persoana cealalta s-a declarat incantata. Ce sa mai inteleg? Ca uneori fac si ce nu imi place si se intampla chiar sa nu imi placa pana la final. In schimb altei persoane sa ii placa foarte mult. De gustibur. 🙂 Mai aveam eu reteta pentru blog? Nu aveam. Deci… Am zis ca trec toate retetele gatite de mine aici asa ca nu o pot rata. Doar ca nu e deloc preferata mea si nu as repeta-o decat tot asa, la rugamintea cuiva si mai ales sa imi faca placere acea persoana ca sa repet mancarea. Altfel, nu merge. Refuz sa gatesc asa ceva.  Daca te intrebi ce are de nu imi place, ei bine, are niste legume cu care nu sunt prietena, nu le inghit, au o textura si o infatisare care nu ma atrage. Stiu ca sunt foarte bune si sanatoase dar mie nu imi plac. De exemplu prazul, it is a no-no for me. Nu suport nici placinta de praz, si conform traditiei, a mostenirii culinare, etc, ar trebui sa fiu in al noulea cer cand mananc asa ceva, sub orice forma. Dar nici vorba. De gustibus…Sa tii minte, si daca vrei sa imi faci vreo placere, sa nu imi dai praz, dar daca esti suparat/a atunci ai gasit cum sa ma lasi flamanda. :)) Dar am si eu metode (ce ma amuz). Imi aduc foarte bine aminte ca am mancat minunatia de placinta dar am dat prazul si alte legume cu care sunt certata, la o parte. In orice caz, este o placinta foarte sanatoasa, vegetariana, minunata chiar, pentru cine apreciaza anumite legume. Am cules-o din ‘Good House Keeping Cookery Book’, 1985 si am gatit-o candva , prin 2005, in orasul meu iubit, Londra.

Placinta de legume

4 portii

Ingrediente

  • 3 tulpini praz, medii
  • 275 g nap galben, decojit (termenul in engleza e swede si ma indoiesc ca exista la noi pe piata mai multe soiuri de nap, dar pot gresi)
  • 225 g nap alb, decojit
  • 4 morcovi medii
  • 100 g unt
  • 225 g ciuperci mari, plate, feliate
  • 25 g faina
  • 300 g concentrat vegetal
  • 175 g cascaval razuit (cheddar spune reteta dar il poti inlocui cu orice cascaval romanesc bun si gras)
  • 30 ml (2 linguri) verdeturi proaspete tocate (patrunjel, arpagic, cimbru, maghiran sau sovarf) sau 10 ml  (2 lingurite) verdeata uscata
  • sare
  • piper negru proaspat macinat
  • 175 g aluat fraged
  • 1 ou batut, pentru uns

Preparare:

  • Taie tulpinile de praz in rondele de cca 2,5 cm si spala-le bine in apa rece. Taie napul galben, alb si morcovii in bucati mici.
  • Intr-o tigaie mare, topeste untul si caleste la foc mediu toate legumele taiate mai sus, cca 10 minute, pana se fac aurii. Adauga ciupercile si lasa-le inca 2-3 minute.
  • Pune faina si amesteca incet 1-2 minute. Adauga concentratul vegetal, cate putin si lasa-l sa fiarba, amestecand incontinuu, apoi fa focul mic si mai lasa-l 5-10 minute sau pana cand legumele se inmoaie.
  • Scoate tigaia de pe foc si pune in compozitie cascavalul, verdeturile, sarea si piperul. Pune totul intr-un vas de placinta si lasa sa se raceasca cca 1 ora.
  • Pune aluatul fraged pe o suprafata de lucru, data cu putina faina si intinde-l cu facaletul. Taie din el o fasie lunga si subtire, apoi umezeste marginea vasului de placinta si lipeste-o pe el.
  • Umezeste acum fasia lipita de vas si intinde foaia ramasa peste vasul de placinta. Taie excesul de aluat si apasa marginile pentru a sigila bine placinta. Poti sa ii faci si model pe margine, fie cu o furculita, cutit, etc. ca sa dea un aspect placut. Foloseste restul de aluat ramas pentru a decora placinta dupa gust. Daca te gandesti sa ai o mancare gata facuta pentru o alta zi, acum e momentul sa pui placinta la congelator. Daca nu, unge placinta cu oul batut si pune-o in frigider pentru 15 minute.
  • Dupa acest timp, bag-o in cuptor la 190°C, 375 °F, gaz 5 pentru 15-20 minute pana cand se rumeneste. Serveste-o fierbinte. O poti consuma asa cum e, alaturi de 1-2 legume verzi fierte (pastai verzi, varza de Bruxel) sau legume la wok.

Pofta buna!

Povestea tartei de lamaie


Tip: daca nu iti plac povestile, treci direct la reteta, mai jos….mult mai jos.

Nu stiu cat de popular este acest desert la noi, dar este racoros si cu un gust special, un fel de sweet and sour pie. Merge in orice anotimp dar vara are o savoare deosebita. Si nu uita, contine multa vitamina C. Tick all the boxes, right? May be, may be not. Imi amintesc eu cand am auzit prima data de acest desert, ma gandeam, cine face asa ceva si cum ar fi la gust? E ceva de capul lui sau e o alta ciudatenie englezeasca? Ei bine, dupa mine, a fost initial o ciudatenie, pentru ca nu numai ca nu mancasem asa ceva pana atunci dar nici nu stiam  cum se gateste si apoi, ce e cornflour? Hm… ar fi amidonul sau faina de porumb, got it? Bun, ca am stabilit asta, cu toate ca am mai adaugat retete care contin minunatia, sa trec mai departe. In rest cam aveam pe toate in bucatarie. Si am facut placinta. Nu numai ca mi-a placut dar am repetat-o de atunci de cateva ori. Imi pare rau ca nu am poze, stiu ca tot spun ca o sa fac dar toate la timpul lor. Daca poti sa iti imaginezi placinta fara poze, atunci meriti doua portii. Este un exercitiu ‘intelectual’ care nu e usor pentru oricine si necesita o anumita indemanare si talent. Sa ai efectiv imaginea in capul tau e mare lucru, cu tot cu culoare, aspect, chiar miros. Si apoi s-o compari cu realitatea, daca exista… Gandeste-te numai putin (fac o paranteza aici), cand eram mica, citeam multe carti cu povesti din care efectiv lipseau imaginile, abia daca aveau 2-3 imagini, cat se te ghideze cu personajele si actiunea, restul era povestea. Asa erau multe carti atunci si am mai citit undeva ca nu era o idee rea deloc. Mintea omeneasca este foarte puternica si merita o asemenea incercare, poate mult mai mult decat stim noi. Si de ce sa nu ne ridicam cat de cat la nivelul ei? Deci, pana la urma, fac un maare bine neadaugand poze. Joking. Vor fi si poze atunci cand am, dar pana atunci, pune-ti mintea la contributie si citeste. Povestea unei retete de tarta cu un fruct mai neobisnuit: lamaia. Poveste adaptata dupa ” Lemon Meringue Pie – Original card from Delicious Meals Made Easy”. Sa incep, asadar…

A fost o data ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, a fost o data

Spiritul TARTEI DE LAMAIE. Stia din experienta ca dureaza vreo 20 de minute ca sa fie preparata si 40 de minute ca sa coaca la cuptor, dar pana la asta mai este cale luunga. Sa ne-ajunga. Tarta noastra sedea impartita pe bucati in camara pentru ca vezi tu, inca nu era facuta dar visa sa se adune din diferite ingrediente si sa devina o tarta adevarata. Pentru asta avea nevoie de o gospodina indemanatica si buna bucatareasa care sa adune cu grija ingredientele si multa voie buna. De pe rafturile camarii, bucatareasa noastra a adunat:

225 g de biscuiti digestivi pe care i-a zdrobit (daca nu exista in camara asa ceva, exista cu siguranta orice alt fel de biscuiti, important e sa fie proaspeti pana la urma) si 50 g unt, topit (unt gras, gras si bun)pentru blat. Putea alege sa faca si cu aluat fraged blatul insa s-a hotarat la biscutii digestivi, pentru ca era mai rapid;

sucul a trei lamai stoarse bine si coaja lor, 4 linguri de amidon de porumb (sau faina de porumb sau faina de grau in cele din urma), 50 g zahar si 3 galbenusuri pentru umplutura;

si 3 albusuri, inca 100 g zahar si 3/4 lingurita de esenta de vanilie pentru bezea.

Pentru ca sa faca placinta, gospodina a incalzit dinainte cuptorul  la 170 °C/ 325°F, nr 3 pentru cuptorul cu gaz. Isi luase toate precautiile pentru a fi in regula pentru orice fel de cuptor ce s-ar fi aflat in bucatarie. Povestea noastra e bine sa fie aplicabila la multe bucatarii iar gospodina din poveste este una foarte atenta. Ca nu se stie cine o citeste si are cuptor cu gaz si apoi isi zice: Dar bine , eu la ce temperatura incalzesc cuptorul? Asa ca gospodina s-a gandit sa faca treaba complet. Revenind, a pus apoi biscuitii zdrobiti intr-un bol si peste ei a adaugat untul topit. Cu o lingura de lemn a amestecat bine ingredientele si a pus blatul astfel format intr-o farfurie speciala de tarta cu diametrul de 23 de cm. Exact, 23, nici mai mare , nici mai mica. De ce? Pentru ca asa stia si spiritul tartei ca trebuie.

Pentru umplutura a amestecat bine zeama de lamaie, coaja de lamaie si faina de porumb intr-un bol mare. Ce arome au invadat bucataria! In acel moment au intrat in bucatarie copiii, dupa miros. Dar cum inca nu terminase treaba, gospodina i-a trimis afara sa se joace. A fiert 450 ml de apa si a adaugat destula in bol apoi, ca sa faca omogenizeze bine compozitia.

A pus-o apoi intr-un vas pe foc si a amestecat la foc mic, continuu, pana s-a ingrosat. A adaugat si zaharul, a lasat sa se raceasca putin, apoi a adaugat galbenusurile si a amestecat iar sa se omogenizeze, dupa care a rasturnat totul in farfuria de tarta.

Cand totul a fost gata, gospodina noastra s-a apucat sa faca bezeaua, o alta delicatesa. Pentru asta, a batut bine albusurile intr-un alt bol mare si apoi a adaugat treptat zaharul, cam doua treimi din el, amestecand cu mixerul bine. Restul de zahar si esenta de vanilie le-a amestecat cu miscari circulare in bezea. Apoi cu mare grja a intins bezeaua peste tarta, stiind ca prin coacere, ea se va mai strange asa ca a acoperit bine marginile. A facut modele cu dosul unei linguri si a pus-o la cuptor sa se coaca cca 40 de minute.

Apoi a lasat-o sa se raceasca si a servit-o imediat cu familia, la desert. Tarta cu lamaie a fost foarte fericita, a ajuns sa fie intregita din elemente separate. Ce isi putea dori mai mult, decat sa fie savurata la masa. Poftim la masa! Atat de savuroasa a fost ca nu a ramas o faramita din ea. Iar gospodina a fost si ea multumita.

Si-am incalecat pe-o sea si v-am spus povestea asa.

Sfarsit

PS: recitind postarea, mai tarziu, e drept (cam prin 2020 ca mi s-a facut pofta de tarta asta) mi-am dat seama ca ea, ca poveste, e ok, insa daca vrea cineva sa o faca, si crede-ma, chiar merita facuta, e greu de urmarit reteta. Asa ca revin si daca ai avut rabdare si placere sa citesti pana jos, vei da peste reteta ordonata si usor de urmarit.

Tarta de lamaie

Preparare: 20 min plus racire     Timp gatit: 40 min

8 portii

Ingrediente:

  • 225 g (8 oz) biscuiti digestivi, zdrobiti
  • 50 g (2 oz)  unt, topit
  • sucul si coaja de la 3 lamai mari
  • 4 linguri amidon porumb sau faina daca nu ai amidon
  • 50 g (2 oz) zahar caster (sau zahar pudra, ca inlocuitor)
  • 3 galbenusuri
  • 3 albusuri
  • 100 (4 oz) zahar caster
  • 1/4 lingurita esenta de vanilie

Preparare:

  • Incalzeste cuptorul la 170 °C/ 325 °F/ gas 3. Pune biscuitii intr-un bol. Adauga untul topit si amesteca bine cu o lingura de lemn. Intr-o tava de tarta de circa 23 cm diametru, sau in orice alta tava de marime asemanatoare, pune amestecul acesta si apasa ca sa formezi baza pentru tarta.
  • Pentru umplutura, amesteca intr-un alt bol maricel sucul, coaja de lamaie si amidonul. Fierbe 450 ml apa si toarna din ea cat sa obtii o pasta usor moale.
  • Transfera pasta intr-o cratita si pune-o la foc mic, amestecand continuu pana se ingroasa. Adauga zaharul caster. Lasa sa se raceasca un pic si adauga galbenusurile. Rastoarna compozitia peste biscuiti.
  • Pentru bezea, bate intr-un vas albusurile pana se formeaza varfuri moi. Adauga 2-3 din zaharul caster, cate putin, sa formeze o bezea mai tare. Pune si restul de zahar si esenta de vanilie, amestecand cu miscari circulare, ca sa ramana aerata.
  • Intinde bezeaua peste compozitie si modeleaz-o frumos cu dosul unei linguri. Coace tarta in cuptor pentru cca 40 minutes sau pana se rumeneste usor. Lasa la racit la temperatura camerei si apoi in frigider. Macar 1 ora in frigider. Apoi o poti consuma.

Pofta buna!

Aluat fraged


Am decis sa scriu separat reteta de aluat de la quiche Lorraine pentru ca e mai usor de folosit atunci cand doresti sa faci si alte retete care il cer. Aluatul zic. El se foloseste la placinte cu mere, cu fructe de padure, placinta de legumetarte de lamaie, si alte tarte,  etc. Nu stiu exact de ce, dar traducerea de aluat fraged merge mai bine in romana, decat sa ii spun aluat shortcrust, cu toata ca nu este acelasi lucru nici ca ingrediente nici ca modalitate de coacere. Dar in fine, alta traducere nu am. Imi place genul asta de aluat pentru ca e gras, simti untul din el. Mama spune ca e prea gras, dar asta e savoarea lui. 🙂 Sa trec la reteta.

Aluat fraged (sau shortcrust)

Ingrediente:

  • 175 g faina alba sau integrala
  • un varf de cutit de sare
  • 75 g unt (80-82 grasime, altfel nu garantez ca iese bine, dar poate ma insel)
  • cca 4-6 linguri apa rece

Preparare:

  • Prepara aluatul. Stiu ca este putin de munca, numai ca merita. Amesteca faina si sarea intr-un bol. Taie untul in bucati mici si adauga-l la mestecul de faina.
  • Folosind ambele maini (hei, copile, chiar te vei murdari cu aluat, dar ce fericita/ fericit vei fi si ce piele fina vei avea dupa, nici nu ai idee), freaca intre degete bucatile de unt cu faina pana cand totul capata aspect de pesmet fin.
  • Adauga apa imprastiind-o peste aluat si amesteca cu o lingura sau cu un cutit de tort pana cand aluatul incepe sa se adune in bucati mari.
  • Cu o mana aduna bucatile si framanta aluatul cateva secunde. Aluatul acesta poate fi folosit imediat dar se recomanda sa il lasi sa se “odihneasca” cca 30 de minute in frigider, la rece, sau chiar maxim doua zile cu conditia sa il tii intr-o folie de plastic.
  • Pe suprafata de lucru, imprastie putina faina si cu un facalet intinde aluatul sa ia forma rotunda, intr-o singura directie, intorcand de cateva ori daca e nevoie. Grosimea ideala ar fi de 3 mm. Nu trage sau intinde aluatul. Cand il lasi la cuptor, temperatura normala pentru el este de 200-220°C, 400-425 °F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz.
  • “Baking blind” cum ar zice englezii sau coacere fara umplutura, este procesul de coacere fara umplutura (stiu ca ma repet, bare with me) care se realizeaza atunci cand continutul acestei placinte nu trebuie copt sau necesita doar putin timp de coacere. Intai pune aluatul cu grija intr-o forma de placinta . Inteapa aluatul asezat in forma cu o furculita apoi adauga o bucata de foaie de copt taiata pe masura, pe care sa pui niste boabe de fasole crude, paste uscate sau orez. Coace intai aluatul la temperatura de mai sus pentru 10-15 minute, apoi indeparteaza foaia si fasolea si mai lasa-l la cuptor inca 5 minute sa se faca crocant. Apoi scoate-l si lasa-l sa se raceasca inainte de a-l indeparta din forma lui sau nu. (Boabele de fasole le poti refolosi).
  • Pentru forme mici de placinta este suficient sa intepi aluatul cu o furculita inainte de a il pune la cuptor. Formele acestea de aluat pot fi pastrate cateva zile intr-un  recipient bine sigilat.

Distractie placuta!

En passant par la Lorraine


Ador pizza, mai ales cand are multa mozzarela, sa se intinda kilometric felia de pizza si sa lase acele “zdrente” delicioase. Sa nu uit de salamul acela special, pepperoni, picant si delicios. Si de ciupercile proaspete, rumenite la cuptor. Si maslinele si coriandrul si sosul de pizza. Si bacon si ardei. Si nu mai stiu ce sa scriu, pentru ca deja o vad in fata ochilor. Dar nu despre pizza asta vroiam sa scriu. Ci despre ceva foarte asemanator, dupa parerea mea, si la fel de delicios. E vorba despre Quiché Lorraine, celebrul quiche frantuzesc, pe care l-am facut de atatea ori, pentru ca mi-a placut la nebunie. Este atat de versatil si poti sa il faci cu atatea ingrediente, e fantastic.

L-am descoperit in cartea asta simpatica despre care tot scriu aici pe blog, si daca voi avea sansa sa o cumpar de la ea de acasa, m-as bucura: “Good Housekeeping Cookery Book” 1985. La inceput am zis ca seamana cu o pizza dar nu e  chiar o pizza, e ceva diferit, dar totusi, parca seamana. 😉 Are bacon, cascaval, oua, deci e pe aproape. Citeste mai jos sa afli cum se face minunatia asta si te invit sa o incerci acasa, in intimitatea bucatariei tale unde esti regina sau rege, evident. Nu uita de sortul de bucatar si gata, treci la treaba. Scuze, nu vroiam sa sune ca o comanda, dar si eu sunt regina in bucataria mea, ma comport ca atare.

Quiché Lorraine

4 portii

Ingrediente:

  • 175 g aluat fraged sau shortcrust pastry
  • 75-100 g bacon, fara soric, taiat marunt
  • 75-100 g branza Gruyere, feliata subtire (iti mai amintesti ca ziceam ca nu e niciodata suficient cascaval, asa ca poti indrazni si mai mult, poate 150 g, dar si alt cascaval daca nu ai Gruyere, ca cheddar sau alt cascaval neaos romanesc)
  • 2 oua, batute
  • 150 ml smantana cu continut redus de grasime sau lapte
  • sare
  • piper
  • coriandru, marar, patrunjel, busuioc si altele dupa gust si placere (optional)
  • salam pepperoni sau de Sibiu (optional)
  • rosii taiate felii (optional)
  • brocoli, ciuperci, ardei, etc (optional)

Preparare:

  • Pe suprafata de lucru, imprastie putina faina si cu un facalet intinde aluatul, apoi pune-l intr-o tava de placinta de cca 20,5 cm . Coace-l “blind” la cuptor la 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru 10-15 minute, pana se face.
  • Imprastie bacon peste aluat si apoi cascavalul, astfel incat sa acopere toate suprafata.
  • Bate ouale, smantana si condimentele dupa gust si rastoarna-le peste restul de ingrediente.
  • Coace minunatia la temperatura cuptorului de 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru cca 30 de minute, pana cand creste si devine auriu. Serveste-l cald sau rece.
  • Pentru ca totul e permis, poti inlocui carnea cu alte legume din cele enumerate la ingrediente sau dupa imaginatia ta. Cred ca merge acompaniat de un vin alb sec, ca sa pastram atmosfera frantuzeasca pana la capat. Recunosc ca nu ma pricep la vinuri, daca ai alta sugestie te rog sa imi spui  si sa imi si explici, ca imi place  sa stiu de ce.

Pofta buna!

Quiche Lorraine

Nu-i asa ca seamana cu pizza? 😉

Quiche Lorraine

Close up

Quiche Lorraine

Varianta cu rosii