Tag Archives: cadou

Martini! Pink Martini!🍸💞


Ieri, ca deja e duminica, am fost la concertul Pink Martini, pe care il astept de cativa ani, de cand i-am descoperit. Cand am dat de ei, deja fusesera in tara dar eu nu am stiut. Si uite ca daca am avut rabdare si mai ales m-a iubit Dumnezeu, am ajuns sa ii ascult live acasa la mine. Ce sa vreau mai mult? A fost o surpriza neasteptata si un cadou anticipat de ziua mea, de la Anca. S-a gandit ea: decat cine stie ce obiect la care sa stramb din nas (joking), mai bine o parte de bilet la Pink Martini, unde stia ca imi doresc demult sa merg. 💝 Multumesc din suflet! 💋 E un cadou perfect. 💞

A fost superb! 😍 Mi s-a parut ca a durat prea putin si as fi vrut sa mai cante si eu sa mai dansez, alaturi de Pink Martini si de o parte din prietenele mele, cu care m-am potrivit perfect ca sa mergem impreuna.

O seara de vis, cu muzica frumoasa, intr-o companie la fel de frumoasa si melomana, o seara care m-a incantat asa de tare ca nu pot sa dorm inca si scriu postarea asta pe blog, pentru a marca o amintire de neuitat. 🥳

Anul Nou cu trei de doi


La multi ani, iar! 🙂 Nu stiu cand a trecut anul care tocmai s-a terminat, parca a fost alaltaieri ;)) (parafrazand o gluma a actorului Zoltan Lovas) a fost un amalgam de evenimente, stari, evolutii, stagnari, involutii, a fost o avalansa, frumoasa in felul ei. Acum iata-ne in 2022. Celor care treceti pe aici, va multumesc din suflet. Pentru ca acest blog este un proiect de suflet. Va doresc sa reveniti, daca mai doriti, sa descoperiti si redescoperiti nuante, culori, retete, sfaturi necerute, umor, liste folositoare, idei bune, inspiratie, bunatate, nervi, credinta si muzica frumoasa, poezie si regasire si iubire uneori.

As vrea sa continui traditia si cu cele mai cautate postari ale anului 2021, si pentru mine si pentru cine isi doreste sa reciteasca ceva ce poate i-a placut. Iata clasamentul:

  1. Scrisoare catre fiul meu
  2. Pagina de inceput/ Arhiva
  3. Pita armaneasca
  4. Eu sunt
  5. Manastire intr-un picior, ghici ciuperca ce-i?
  6. Polish Omelette
  7. Cardio
  8. Little Meatballs in Rich Cheese Sauce
  9. Anul Nou
  10. Amintiri
  11. Tabara de haiducie – pentru ca pagina de pornire/ arhiva nu se pune ;))

Si acum, ca nu am terminat, urmeaza cele mai putin citite 10 postari ale lui 2021. Sa vedem daca e vreo diferenta cu cele de anul trecut.

  1. Self-Reliance
  2. How Much Is Enough?
  3. “Without music, life would be a mistake” Friedrich Nietzsche
  4. Canalul de Youtube al Sirmei Granzulea
  5. Inceput
  6. Down Under: Kuranda Scenic Railway, Skyrail Rainforest (XV)
  7. Uite! Nu e!
  8. Rumanian Baked Fish
  9. Pisc (oturi)
  10. Prin Tailanda

Dap, este. Chiar mare. Dar e bine.

Inchei aici a treia postare a Anului Nou 2022. Cu inca o urare a unei poete care scrie foarte sensibil, Cristina Firoiu Maria. Urarea ei este atat de reusita ca tot ce am scris eu paleste. Dar ea are sensibilitatea ei unica si calea ei, iar eu o am pe a mea.

“…vă doresc din suflet să aveți sănătate și dragoste! Să aveți iertare și înțelepciunea de a lupta frumos pentru ceea ce îndrăgiți! Să citiți poezie și să ascultați îmbrățișările… Să învățăm să nu transformăm în amintire vreun sentiment… Vă iubesc și vă mulțumesc pentru tot! Vă sunt recunoscătoare! La mulți ani, oameni dragi!” Cristina Firoiu Maria

Elena G

Recunostinta (II)


Azi continui traditia inceputa anul trecut. Anul acesta sunt recunoscatoare pentru (asa cum imi vin imi minte, intr-o ordine aleatorie):

  • ca sunt in viata
  • ca sunt sanatoasa
  • ca m-am ingrasat (chiar daca vreau sa dau jos, tot sunt recunoscatoare)
  • ca am avut mancare sa pun pe masa si sa ofer si la altii
  • cardul de calatorie primit pentru prima data care mi-a oferit o calatorie superba in Delta Dunarii, despre care voi scrie la anul
  • doua excursii de 1 zi la bulgari, ma bucur ca am iesit din tara un pic
  • o excursie foarte reusita dar si cu peripetii la Sibiu, pe care nu il vazusem inca
  • cadourile primite cu ocazia zilei mele de nastere
  • timpul, intalnirile, discutiile si petrecerile cu prietenii si oamenii dragi din viata mea
  • cursul de limba rusa din vara, unde am cunoscut oameni noi, din pacate rusa s-a legat greu de mine insa a fost o experienta care m-a imbogatit si asta conteaza
  • ca am avut timp sa merg la plaja Trei papuci unde am reusit sa ma bronzez si anul acesta
  • noua mea colega de la gradinita, cu care ma completez bine
  • surorile Matilda si Nuti, am avut imensa bucurie sa le am in viata mea cativa ani, m-au iubit foarte mult, le pomenesc acum cu drag, Dumnezeu sa le odihneasca in rai!
  • buna, care a trecut printr-o incercare foarte grea dar s-a intors cu bine acasa si asa mult ma bucur ca e iar alaturi de mine
  • caldura si apa calda pe care le am in casa, sunt iar foarte recunoscatoare pentru ca stiu cum e cand nu le am, cu atat mai mult le pretuiesc
  • vacantele care imi permit sa ma relaxez si sa ma bucur de lucrurile simple si marunte dar atat de importante
  • telefonul care merge bine, i-am schimbat bateria si o vreme stiu ca nu voi avea probleme cu el
  • experienta pe care am acumulat-o la gradi
  • ca inca ii mai am pe mama si cei doi tati dragi
  • hainele si incaltarile pe care le-am cumparat sau primit si reciclat si anul acesta, de la cunoscuti, ceea ce imi permite sa fac o economie si in acelasi timp sa fiu imbracata frumos (pentru ca, de ce sa nu recunosc, imi plac foarte mult hainele)
  • primul disc cu colinde de Stefan Hrusca, pe care l-am gasit chiar inainte de Craciun la un anticariat (nu il mai gasesc pe cel pe care il cumparasem cand aparuse), fapt care m-a bucurat foarte mult, a fost inca un cadou de la Mosul pentru mine
  • cartile pe care mi le-am luat
  • ca l-am vazut pe Mos Craciun (a venit la gradi si m-am simtit iar ca un copil, mai ales ca nu l-am mai vazut de cand eram mica, asa, aproape, si cu cadouri pentru copii si pentru mine, ce mirare! 🙂)
  • imaginile cu case superbe pe care le gasesc pe net, din care imi iau inspiratia pentru o viitoare casuta
  • ca am primit sampania mea preferata, Cashmere, pe care nu o mai gasesc in supermarket. Vroiam sa o platesc si a fost cadou de Craciun. Asa m-am bucurat, este deosebita pentru mine ♥️
  • zilele cand m-am adunat si am facut sport
  • painea de casa pe care o fac cu drag si foarte des (aproape m-am specializat 😉)
  • toate experientele frumoase sau mai putin frumoase prin care trec, le primesc
  • ca am invatat sa fiu mai atenta la oamenii din jurul meu si la semne, ceea ce ma ajuta sa pastrez alaturi pe aceia cu care rezonez si cu care ma simt bine, echilibrata
  • ca exista Dumnezeu, nu stiu ce as face fara el (ca sa parafrazez zicerea unui copil)

Tu pentru ce ii multumesti lui Dumnezeu? ♥️

Elena G

Anul Nou


La multi ani! Sa aveti un An Nou cu bunatate, intelepciune, sanatate, echilibru si multa iubire! ♥️ Sa primiti orice vine cu inima deschisa si sa stiti ca nimic nu e intamplator, e pentru a creste. Va doresc sa vi se implineasca dorintele bune si de folos si sa constientizam cu totii ca suntem trecatori pe acest pamant. Nu conteaza cantitatea ci calitatea asa ca, oricati ani avem fiecare, conteaza foarte mult sa lasam in urma noastra o lume mai frumoasa, oameni mai buni, doar pentru ca uneori am trecut prin viata lor sau ei prin a noastra si am invatat. Sa ne bucuram in liniste si pace de prima zi a anului si sa fim ca si copiii pentru toate zilele vietii noastre.

Vreau sa va multumesc si voua, cei care va rupeti din timpul vostru ca sa cititi postarile, care raspundeti cand simtiti, aici sau personal, care dati stelute, like, un click, pentru mine este inca un motiv de recunostinta si un cadou frumos.

Ultimii doi ani au fost chiar buni, recunosc ca a crescut incet, dospit blogul, insa a crescut si ma mai minunez singura. Postarea e si o urare, si o multumire, si o retrospectiva a anului, un 3 in 1.

M-am gandit ca nu ar fi rau sa pun si o lista cu cele mai citite postari. Culmea e ca in primele 10 nu e nici unul din 2020. Tot vechituri. Oldies but goldies, I guess? 🤷🏻‍♀️ De ce sunt cele mai vazute, numai cine le citeste, stie mai bine. Chiar sunt curioasa daca la anul va ramane aceeasi lista sau se va modifica ceva. Dar sa nu ma duc prea departe, Dumnezeu stie ce va fi. O iau cu pasi marunti. Iata cele mai citite, pe anul 2020, cu exceptia arhivei, pe care nu o mai pun, oricum e cea mai cautata, by default:

  1. Scrisoare catre fiul meu
  2. La multi ani, iubita mama!
  3. Pita armaneasca
  4. Polish Omelette
  5. Mission Impossible: Operatiunea “Cozonacul”
  6. Piperchi țârgâsiti
  7. “Indemn la simplitate” de Ernest Bernea
  8. Oale, tigai, ceaune si altele
  9. Chicken Badam Pasanda
  10. Cheese D’Artois

Si acum, ca nu am terminat 😁, cele mai putin citite 10 postari. Poate mai urca nitel. 😅

  1. Omelette Arnold Bennett
  2. A fost odata…(II)
  3. Mama
  4. Poires Belle Helene
  5. Dor de duca si inapoi
  6. Supa rece pentru zile calde
  7. La multi ani, Mama!
  8. Amor Pelos Dois
  9. Despre adormiti
  10. Fallen

Un An Nou real si cat mai putin virtual!

Va imbratisez cu caldura! 🤗

Elena G

Recunostinta (I)


Pentru sfarsitul anului m-am gandit sa fac un exercitiu de recunostinta. Si sa incep o mica traditie a mea. Cand imi va fi greu, sa reusesc sa revin aici, sa citesc si sa nu cartesc.

Lectia de recunostinta am invatat-o de la buna. Ma repet iar cat de norocoasa sunt ca o am in viata mea. Probabil Dumnezeu ma iubeste si pe mine de mi-a trimis-o. E prima persoana, (ca nu imi amintesc sa mai fi auzit inainte, sau a fost poate sporadic, la cateva persoane si de asta nu am retinut si nici nu a avut vreun impact anume, sau pur si simplu nu a percutat atunci cand am auzit, nu eram pregatita din nestiinta si ego) care, de fiecare data spune ca atunci cand se roaga seara, se uita la icoana cu Dumnezeu si primele ei cuvinte sunt: “Nu am cuvinte, Doamne, sa iti multumesc pentru tot ce imi dai!” Azi asa, maine asa, am inceput sa inteleg si eu mai bine ce vrea sa spuna si am invatat sa fiu recunoscatoare pentru orice, mai ales pentru lucrurile marunte, lucrurile care vin cumva si nu le mai bag in seama insa in momentul in care dispar, se termina totul. E o gluma asta. Nu se termina insa e mai greu si ele isi au importanta lor.

Asa ca pentru anul acesta care pleaca maine, iata pentru ce multumesc lui Dumnezeu si pentru ce sunt recunoscatoare, fara a urma o ordine anume ci cum imi vin ele acum in minte. Sper sa nu uit prea multe din lista.

  • pentru ca traiesc
  • pentru un acoperis deasupra capului, fara rate
  • pentru caldura din casa (este foarte importanta pentru mine, am inceput sa refuz sa merg acolo unde nu sunt conditii 😅 )
  • pentru apa calda pe care o am la orice ora
  • pentru ca am intotdeauna ce pune pe masa si chiar cand a fost putin, am impartit cu buna si ne-am saturat de ziceai ca am mancat ca niste regine
  • pentru doua din prietenele mele, care, fara sa cer nimic, s-au oferit sa ma ajute cu orice as fi avut nevoie (prietenul la nevoie se cunoaste) si le imbratisez din suflet cu suflet
  • pentru prietenele toate care au fost alaturi de mine si m-au sprijinit, asa cum au stiut mai bine, cu o vorba buna, o imbarbatare, o imbratisare, o plimbare
  • pentru cunostintele, de care nu sunt la fel de apropiata ca si cu prietenele si care, la fel, s-au oferit sa imi fie alaturi, stiind prin ce trec, fara sa cer nimic – sunt impresionata de intentiile si gesturile lor
  • pentru tata si mama care m-au ajutat, mama fara sa ma intrebe daca am sau nu nevoie – evident ca aveam, iar tata, minune, dupa atatia ani in care nu a fost alaturi de mine, a ajuns sa se gandeasca si sa imi arate grija lui
  • pentru televizorul cadou de la tata
  • pentru abonamentul platit anual la net si telefon, cadou de la tata
  • pentru inspectorul de la Sectorul 4 care, atunci cand m-am dus sa ma interesez cum pot sa revin in invatamant, m-a indemnat sa dau examenul, ca “n-am nimic de pierdut”, deoarece mie imi era frica si nu credeam ca am vreo sansa
  • pentru ca atunci cand m-am rugat zi de zi la Dumnezeu si Maica Domnului sa ma ajute sa iau examenul si sa imi cada basmul, minune, chiar asta mi-a cazut. Il stiam cel mai bine si eram asa stresata, pentru ca m-am hotarat tarziu si am avut putin timp de invatat.
  • pentru nota de la titularizare, in viata mea nu am luat asa o nota mare, care m-a ajutat sa ma titularizez – examenul e destul de greu si posturi destul de putine
  • pentru singurul post foarte aproape de casa, din multele din care puteam alege, care, atunci cand mi-a venit randul, destul de repede, la sedinta de repartizare, era neluat si ma astepta pe mine
  • pentru serviciul pe care il am in urma examenului, din septembrie, chiar daca, din martie, datorita situatiei despre care chiar nu imi doresc sa vorbesc pe blog, (sunt suficiente stiri online) am ramas fara, cateva luni
  • pentru ca totusi din martie si pana in mai inclusiv, am beneficiat de somajul tehnic, dramuit maxim, care m-a ajutat sa imi achit cheltuielile curente. E foarte important pentru mine sa am un venit si sa ma pot sustine singura, nu imi place si nu sunt genul care sa apeleza la cineva pentru ajutor
  • pentru ca, cu tot stresul gasirii unui servici si al examenului, am reusit sa am parte si de putina relaxare, la plaja, in conditiile in care am cazarea la tata, iar un maaare avantaj
  • pentru revederea cu prietenele din Constanta, pe care le vad din vara in vara, ca doar atunci mai ajung. Ele nu prea vin in Bucuresti asa ca nu imi ramane decat sa vin eu la mare si sa vorbim la telefon si sa vedem cum ne vedem 😉
  • pentru ca merg pe jos pana la servici
  • pentru ca o am pe buna alaturi si imi e sprijin emotional, ma iubeste asa cum sunt si ma distrez maxim cu ea
  • pentru celelalte doua bunici ale mele, surorile, cu care ma simt iar foarte bine si care imi spun de fiecare data cand plec de la ele: “Si nu uita ca te iubim!” 💞 Nu uit si multumesc ca imi amintiti.
  • pentru ca m-au invitat in ziua de Craciun, pentru a nu fi singura (si cu complicitatea bunei, ea mergand la baiatul ei in prima zi) si m-am simtit foarte bine cu ele
  • pentru ca accept singuratatea ca pe un dar si ma desfat in ea de multe ori
  • pentru ca sunt sanatoasa
  • pentru ca am parte de liniste, conteaza foarte mult pentru mine
  • pentru covata primita de la surori, daruita cu toata iubirea lor
  • pentru ca in Ajun de Craciun m-au colindat nepotelele mele iubite
  • pentru toate drumetiile pe care le-am facut anul acesta, la munte
  • pentru cartile pe care mi le-am luat anul acesta, erau demult pe lista
  • pentru toate amintirile frumoase facute cu oamenii dragi
  • pentru blogul acesta de care nu m-am lasat
  • pentru sacul cu faina de la moara, pe care mi l-a luat Cris
  • pentru ideea aceasta de a initia aceasta traditie
  • pentru tot ce mi s-a intamplat bun sau mai putin bun, in acest an
  • pentru bunatatea oamenilor care tin la mine

Daca am uitat ceva, mai revin pe aici si completez. Cand voi reciti, voi avea mai multe motive de recunostinta.

Tu pentru ce ii multumesti lui Dumnezeu? ♥️

Elena G

Acum coboara seara 🌟


Azi e Ajunul Craciunului si seara colindelor. ♥️ Florile dalbe. ☺️ Mie nu mi s-o crepat covata, chiar daca are cca 200 de ani. Am primit-o de la celelalte doua bunici ale mele, dupa buna Ana, Matilda si Elena, care o au si ele de la bunica lor, deci undeva pe acolo e varsta covetii. Intr-o zi pomenisem ca as vrea sa framant aluat in covata, traditional, dar nu am. Iar ele au deschis camara. Covata statea pe post de depozit. S-au bucurat tare mult ca nu trebuie sa o arunce si au cui o da. Iar eu m-am bucurat si mai mult. E un cadou de Craciun foarte drag si va fi foarte folosita. Iata dovada mai jos. Nu am facut cozonac inca, insa azi am facut paine din faina de la moara, ca nu mai aveam in casa. Paine adica, nu faina. Si arata ca un cozonac. Asa ca e pe acolo. ☺️😉

Te invit la paine proaspata si daca primesti si cu colindul, ma bucur. Am ales azi un cantec pe care nu l-am mai cantat din liceu. E ceva special, il cantam la trei voci, asa ca puteam jongla si cu mama sa ne armonizam frumos. Acum e doar pe o voce, cu o chitara mai necantata de ani de zile. E un colind invatat de la profesoara mea de muzica, doamna Elena Zavelea, un om extraordinar. Sper sa nu gresesc, amintirile mele se pierd in negura uneori. Cine a facut muzica si versurile nu mai stiu. Seara binecuvantata tuturor! Craciun fericit! 🌟✨

Elena G

Ceva marunt marunt


Titlul ar fi fost super daca se micsorau literele dar nu merge, domle, nu merge. 😁

Asa. Am descoperit de cativa ani Sudoku. Mi se pare un joc foarte tare si bun si imi place foarte mult. L-am jucat o perioada destul de des si devenisem bunicica. Apoi l-am lasat pentru ca nu prea aveam timp. Insa la drum lung, daca nu am o carte, completez cu placere un Sudoku. Si cand ma duc la mare. La tata, cand nu am ce face, iau ziarele lui si ma joc. El face integramele dar Sudoku nu il atrage asa ca ma asez la masa sau in pat si incep cu numerele. Dar ce te faci cand iti trimite un pachet de Craciun? Si printre de-ale gurii, care oricum sunt prea multe pentru mine, gasesti ceva ciudat?

Trebuind sa impart pachetul in doua parti ca sa il car mai usor acasa, iau un fisic aranjat, de ziare taiate si il pun in rucsac. Chiar ma gandeam, ce o fi cu hartiile astea, ca nu mi-am dat seama. Statusem o ora afara ca a intarziat cursa din Constanta, din cauza traficului din Bucuresti. Nu stiam cum sa le impart mai repede dar tot le-am remarcat. Cand ajung acasa, incep sa despachetez. Nici cand le-am pus pe masa nu am realizat. Cand toate erau asezate, inghesuite prin congelator, frigider si camara, raman hartiile taiate si aranjate asa frumos. Cat pe ce sa le arunc. Ele nu impachetau nimic, erau doar asa. Cand le desfac, observ formele geometrice care se cheama patrate, cu numere. Tata taiase din ziare jocurile Sudoku ca sa mi le trimita mie. Stia ca imi plac. Nu m-au impresionat nici carnatii, nici cascavalul, nici gemul de casa, nici soricul si slana cum m-a impresionat fisicul asta cu Sudoku. Atentia asta la detalii ma emotioneaza pentru ca mi se intampla rar. Ca sa mai fie un cadou dragut. Multumesc pentru tot. 🎁❣️

Elena G