Tag Archives: cafea

Procaffeination


Daca ti s-au trezit celulele cenusii si cauti acum ce inseamna, go ahead. Stiu ca multi sunt cafegii si lor le dedic acest text. Nu e cazul la mine, daca nu am inceput din liceu/ facultate sa beau cafea, ce sanse am acum? Exact. 😄

Insa s-a intamplat ca au venit, apoi au plecat ai mei si au lasat in urma niste cafea solubila, intr-un borcan tare simpatic de 400 g. Iar eu, care sunt atenta la resurse, doar nu o sa arunc bunatatea de cafea si nici borcanul. Am mai dat din ea, ca daca tot nu beau, nu are rost sa ma lungesc, pentru ca imi place variatia si cred ca la un moment dat mi-as dori sa schimb bautura calda. Plus ca nu vreau sa imi dezvolt vreo dependenta, ca nu se stie, daca tot beau in mod regulat. Ma invat apoi si nu imi doresc asta, sunt ok si fara cafea.

Asa ca, cu ce a mai ramas din ea dupa ce am dat, ca era destula, m-am gandit ca i-ar sta bine intr-o ceasca maare, alaturi de niste zahar (brun daca se poate) si muuuult lapte, atunci cand am. Cand nu, e ok si doar apa calda. Asa ca am inceput sa o consum si am fost si curioasa sa vad daca ma tine treaza noaptea. Nope, nu ma tine.

Dar, fiind eu in vizita la prietena aceasta a mea din Polonia, Asia, am fost si aici servita cu aceasta licoare. Mi-a spus ca o face altfel (fiind vegetariana si straduindu-se sa consume cat mai natural totul, aplica asta si la cafea) asa ca am zis sa incerc, ca sigur descopar ceva nou si bine am facut. Pentru ca de la ea am invatat (suntem elevi si profesori cu totii in aceasta viata) sa adaug ghimbirul. Bine, ghimbir pudra ca asta am insa chiar ii da un gust cu totul si cu totul deosebit, un pic mai intepator, o aroma speciala si trebuie sa iti placa gustul iute ca sa apreciezi aceasta cafea. Nu mai zic ca actioneaza ca un ceai si ma incalzeste cand e mai rece, ca tot a venit toamna.

Acum urmeaza cafeaua lui Asia (care se citeste Așa, cu accentul pe primul a, ca sa stii), cafea pe care nu am mai baut-o la nimeni pana acum si ma straduiesc sa o scriu din amintire. M-am gandit ca poate iti place si o vei incerca si vei descoperi ceva bun. Alaturi de deja celebra ei omleta poloneza (sau varianta in engleza, polish omelette, pentru cine stie mai putin romaneste). Spun celebra pentru ca este pe locul 3 in cautari pe blog, de ma minunez si eu. 🙂 Nu credeam ca va fi asa populara dar probabil sunt eu foarte incantata de ea oricum si se transmite. ;))

Cafeaua lui Asia

  • 1-2 lingurite rase de cafea (pentru o cana mare de ceai)
  • zahar brun (sau miere) sau deloc sau ce ai
  • 1 lingurita ghimbir proaspat ras (sau ghimbir pudra, cca 1/2 lingurita)
  • 1-2 patratele de ciocolata neagra (de la 80 % in sus)
  • 1-2 lingurite alune de padure sau nuci sau migdale sau toate, macinate fin
  • lapte (cat mai gras sau vegetarian insa eu cu acela nu ma prea impac)
  • si cam atat sau mai adauga tu aici alte puncte pentru ca … e o arta

Preparare:

  • Fierbe apa intr-un ibric/ fierbator.
  • Intr-o cana (sau doua) pune toate ingredientele de mai sus (x2). Toarna peste ele apa fiarta si amesteca bine. Daca vrei lapte adauga mai putina apa si completeaza apoi pana umpli cana. Bucura-te de aromele combinate. Ghimbirul te trezeste instantaneu doar cu mirosul, apoi cand gusti, e ca si in reclama, vezi mai sus…Alunele ii dau o anume consistenta, descoperi ca e chiar bine. Ciocolata o face mai “ciocolatie”, mai cremoasa un pic si pentru ca deja contine ceva zahar, poti renunta la a mai adauga. O bei un pic amara insa e atat de buna…”As long as there was coffee in the world, how bad could things be?” Cassandra Clare

Buna dimineata! Coffee, tea, me?

PS: imi plac tare mult ps-urile astea, se pare. Abia azi, 2 octombrie, aflu din pura intamplare ca exact ieri, cand am scris articolul despre cafea, a fost Ziua Internationala a Cafelei. How cool is that! :)) Le-am potrivit fara sa stiu. I am soooo good! :))

Elena G

TIRAMISU


Reteta care urmeaza este fantastica. Ti se topeste in gura si arata impecabil. Pentru un tratament regal, incearc-o si o sa imi dai dreptate. Este una din favoritele mele si pentru ca este atat de speciala, mi-am propus s-o fac iar de Paste. De-abia astept. Numai cand ma gandesc cat de pufoasa si aromata este, cata crema si ciocolata are in ea, deja mi se face pofta.

Aceasta reteta nu este o reteta oarecare de Tiramisu. Este o reteta pe care iar am cules-o din The Sunday Times, revista in care publica unii din cei mai mari bucatari ai Marii Britanii. Aceasta reteta este varianta lui Heston Blumenthal, nascut in aceeasi zi cu mine. El este bucatarul sef si proprietarul restaurantului The Fat Duck, restaurant cotat cu 3 stele Michelin, din satul Bray din Berkshire,  votat “Best Restaurant in the UK” de “The Good Food Guide” 2007 si 2009, si votat cel mai bun restaurant din lume de “Restaurant magazine” in 2005. Blumenthal este celebru pentru abordarea stiintifica si a fost descris ca un alchimist in domeniul culinar pentru stilul lui inovator de gatit. (vezi Wikipedia)

Tot el este cel care sfatuieste folosirea ciocolatii de calitate in deserturi. El si altii. 🙂

Reteta lui este facuta sa ajunga la 4 persoane. Din experienta trebuie sa spun ca urmand reteta lui  mi-a iesit foarte putin iar biscuitii au fost insuficienti asa ca o adaptez un pic si trec in paranteza cantitatile pe care le folosesc. De asemenea vasul pentru reteta adaptata e mai mare iar eu folosesc unul pe care il am deja in casa, care are lungimea de cca 30 cm si latimea de cca 15 cm, ca sa ai o idee mai exacta.Dar sa trec la Tiramisu.

TIRAMISU

Ingrediente:

  • 75-100 g ciocolata de calitate sau de cel putin 70% cacao, rasa (poti fi si mai generos, pentru ca ciocolata nu e niciodata suficienta, pune doua) (mai fac o paranteza –  floarea mea albastra mi-ar zice un bax :)) )
  • 50 g zahar caster nerafinat (sau zahar brun, alb, depinde de preferinte si posibilitati)
  • 250 ml smantana, rece (alege grasa, nu fara grasime, pentru ca altfel alegi e-uri de care nu scapi, grasimea naturala o mai dai jos cu sport; dubleaza cantitatea pentru mai multa crema intre biscuiti, mai ales ca si ei se inmultesc)
  • 265 g branza mascarpone
  • 300 ml cafea neagra, rece si suficient de tare (600 – 800 ml pentru ca vei avea  mai multa crema si mai multi biscuiti – nu te teme ca ramane pentu ca o poti bea oricand)
  • 4 linguri de vin marsala sau lichior amaretto (daca nu ai, alege un lichior de ciocolata, merge ok, sau orice alt lichior care crezi ca se potriveste) – optional
  • 125 g biscuiti de sampanie italieni pentru tiramisu (250 -300 g biscuiti )
  • cacao pudra

Preparare:

  • Razuie ciocolata la razatoare si pune-o in frigider sa nu se topeasca.
  • Dizolva zaharul in 100ml de smantana la foc mic si pune deoparte sa se raceasca. Amesteca cu robotul intr-un bol  smantana ramasa.
  • Mesteca cu lingura branza mascarpone pana se inmoaie apoi incorporeaza cu grija smantana batuta si smantana cu zaharul topit. Adauga 4 linguri de cafea pentru gust, sau poate vrei mai mult. Cu grija totusi pentru ca vrei sa aiba gust de cafea nu sa se inmoaie. Poti mari cantitatile pentru mai multa crema. Din experienta stiu ca nu e  niciodata prea multa crema.
  • Pune restul cafelei si alcoolului, daca il folosesti, intr-un vas. Inmoaie pe rand biscuitii in vas, intorcandu-i pe ambele parti. Ai grija sa nu se inmoaie prea tare sa se rupa intre degete. Aseaza-i pe toti pe un platou. Daca e necesar, mai fa cafea.
  • O data inmuiati, alege un vas de yena, nu de alta dar arata foarte frumos Tiramisu in el, se vad straturile. Altfel, orice vas e ok, dar sa apreciezi cantitatea de pus in el. Pune un strat de biscuiti muiati pe fundul vasului, adauga o treime din crema peste ei, apoi cacao si o treime din ciocolata. Repeta actiunea: biscuiti, crema, cacao si ciocolata pana se termina. Ar trebui sa ai vreo 3 randuri de biscuiti si 3 randuri de crema cu cacao si ciocolata la final. Pune vasul la frigider si lasa-l macar cateva ore sa se raceasca, nu te grabi. Ca tot tu il mananci.
  • Inainte de a-l servi, fii generoasa/ generos cu niste pudra de cacao peste el. Arata impecabil si nu mai zic cum este la gust. No comment!

Pofta buna!