En passant par la Lorraine

Ador pizza, mai ales cand are multa mozzarela, sa se intinda kilometric felia de pizza si sa lase acele “zdrente” delicioase. Sa nu uit de salamul acela special, pepperoni, picant si delicios. Si de ciupercile proaspete, rumenite la cuptor. Si maslinele si coriandrul si sosul de pizza. Si bacon si ardei. Si nu mai stiu ce sa scriu, pentru ca deja o vad in fata ochilor. Dar nu despre pizza asta vroiam sa scriu. Ci despre ceva foarte asemanator, dupa parerea mea, si la fel de delicios. E vorba despre Quiché Lorraine, celebrul quiche frantuzesc, pe care l-am facut de atatea ori, pentru ca mi-a placut la nebunie. Este atat de versatil si poti sa il faci cu atatea ingrediente, e fantastic.

L-am descoperit in cartea asta simpatica despre care tot scriu aici pe blog, si daca voi avea sansa sa o cumpar de la ea de acasa, m-as bucura: “Good Housekeeping Cookery Book” 1985. La inceput am zis ca seamana cu o pizza dar nu e  chiar o pizza, e ceva diferit, dar totusi, parca seamana. 😉 Are bacon, cascaval, oua, deci e pe aproape. Citeste mai jos sa afli cum se face minunatia asta si te invit sa o incerci acasa, in intimitatea bucatariei tale unde esti regina sau rege, evident. Nu uita de sortul de bucatar si gata, treci la treaba. Scuze, nu vroiam sa sune ca o comanda, dar si eu sunt regina in bucataria mea, ma comport ca atare.

Quiché Lorraine

4 portii

Ingrediente:

• 175 g aluat fraged sau shortcrust pastry
• 75-100 g bacon, fara soric, taiat marunt
• 75-100 g branza Gruyere, feliata subtire (iti mai amintesti ca ziceam ca nu e niciodata suficient cascaval, asa ca poti indrazni si mai mult, poate 150 g, dar si alt cascaval daca nu ai Gruyere, ca cheddar sau alt cascaval neaos romanesc)
• 2 oua, batute
• 150 ml smantana cu continut redus de grasime sau lapte
• sare
• piper
• coriandru, marar, patrunjel, busuioc si altele dupa gust si placere (optional)
• salam pepperoni sau de Sibiu (optional)
• rosii taiate felii (optional)
• brocoli, ciuperci, ardei, etc (optional)

Preparare:

• Pe suprafata de lucru, imprastie putina faina si cu un facalet intinde aluatul, apoi pune-l intr-o tava de placinta de cca 20,5 cm . Coace-l “blind” la cuptor la 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru 10-15 minute, pana se face.
• Imprastie bacon peste aluat si apoi cascavalul, astfel incat sa acopere toate suprafata.
• Bate ouale, smantana si condimentele dupa gust si rastoarna-le peste restul de ingrediente.
• Coace minunatia la temperatura cuptorului de 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru cca 30 de minute, pana cand creste si devine auriu. Serveste-l cald sau rece.
• Pentru ca totul e permis, poti inlocui carnea cu alte legume din cele enumerate la ingrediente sau dupa imaginatia ta. Cred ca merge acompaniat de un vin alb sec, ca sa pastram atmosfera frantuzeasca pana la capat. Recunosc ca nu ma pricep la vinuri, daca ai alta sugestie te rog sa imi spui  si sa imi si explici, ca imi place  sa stiu de ce.

Pofta buna!

Nu-i asa ca seamana cu pizza? 😉

Close up

Varianta cu rosii

Iar in bucatarie

Hi,hi,hi. Azi voi gati. In sfarsit, ca nu mai gatisem demult. Virtual, evident. In realitate, la fel de rar dar tot sofisticat. Chiar mama spune ca ma complic uneori. Alteori insa simplific cu un sandvici (conform dex). Sau oua prajite. Sau piure, etc. 😛 Whatever! Numai sa fie ceva rapid ca nu am timp sau chef sa stau in bucatarie. Dar azi, azi voi “sta”. Ceea ce “gatesc” este foarte gustos, o musaca with a twist, cum imi place sa mai zic. Pentru ca se face cu cascaval si nu orice cascaval, ci Gruyere. Si se face si cu vinete. Cat imi plac mie legumele astea, nici nu ai idee. Sunt ideale pentru musaca, sunt ingredientul principal si mai ales traditional. Imho. Am mancat si cred ca am gatit o data si cu cartofi, de curiozitate, sa vad cum iese. Nu mi-a placut. De aceea, iti zic, gateste musacaua cu vinete. Este delicioasa.

Azi deci, mergem prin Grecia, tara care a dat varianta cea mai cunoscuta si degustata de musaca.Cel putin asa zice Google. Si reteta mea, tot in stil grecesc este. Am cules-o din Josceline Dimbleby – “Marvellous Meal With Mince”, 1982, in Londra, iar. Orasul meu de suflet. Acum m-am pornit, daca am mentionat de Londra. Am invatat sa iubesc orasul asta, secunda de secunda, ora de ora, zi de zi, luna de luna si an de an. A fost iubire cu forta, dar chiar a mers de data asta, pentru ca recunosc ca al doilea an a fost de vis si asta a facut mai usoara adaptarea. A durat ceva dar a meritat. Dupa ploaie a iesit soarele, asa  a fost la mine. 🙂  Ii iubesc ceata, ploaia, cladirile superb intretinute, parcurile, oamenii, turistii, metroul, autobuzele, dar mai ales zona centrala. 😉 Doar nu credeai ca alte zone. Recunosc, sunt snoaba. Guilty. So what? I am not the only one.

Sa revin la minunatia asta de musaca, ce miroase incredibil cand se coace in cuptor. De la niste mirodenii delicioase ca scortisoara, patrunjel, nucsoara, piper. Citeste mai departe, dar sa nu te sperii. Un “mic” amanunt: iar sunt vase de spalat. De asta e buna o masina de spalat vase, pentru astfel de mancaruri. I wish! Totusi merita pentru ca rezultatul e ca te vei linge pe degete dupa ce o gusti. De fapt, ti se face foame incepand de la miros. Si merita tot efortul. Serveste mancarea asta cu legume fierte de orice fel, e foarte consistenta si o echilibrezi cu ceva usor. Sau cu ce doresti. Si acompaniaza totul cu un vin rosu.

Musaca cu cascaval Gruyere

Ingrediente:

• 550-675 g  vinete (aprox. 3 vinete medii)
• suc de lamaie (stii, stoarce lamaia)
• 2 cepe
• 25 g unt de cca 80 % grasime (nu margarina, nu e buna, stii deja)
• 450 g carne tocata de miel (daca vrei putin diferit adauga cantitati egale de miel si vita care sa faca 450 g)
• 2 lingurite scortisoara pudra (remember, for the twist)
• 2 linguri piure de rosii (sau suc de rosii mai concentrat, in cazul in care nu ai piure)
• 6 linguri apa
• o mana de patrunjel, tocat marunt
• 200 g cascaval Gruyere, feliat subtire
• sare
• piper

Pentru sos:

• 50 g unt de cca 80 % grasime
• 50 g faina
• 450 ml lapte (da, gras, vezi ca stii)
• putina nucsoara (daca o razui atunci, are un miros adorabil, nu se poate compara cu cea pudra deja din plicuri)
• 2 galbenusuri
• 2 linguri smantana (reteta zice din cea slaba, dar eu zic din cea grasa, alege, ai voie)
• sare
• piper

Preparare:

• Cojeste vinetele, taie-le felii de cca 5 mm – 1 cm diametrul si unge-le rapid cu suc de lamaie ca sa nu se innegreasca. Freaca-le apoi cu sare si pune-le intr-o strecuratoare pentru cca 30 de minute ca sa se strecoare sucul amar care ar rezulta din ele.
• Curata si marunteste ceapa. Topeste untul intr-o tigaie mare, adanca si prajeste ceapa la foc mic pana se inmoaie. Adauga carnea tocata de miel si prajeste-o la foc mediu, amestecand si maruntind ca sa se patrunda bine. Adauga apoi scortisoara, sarea si piperul. Urmeaza piureul de rosii si apa. Amesteca si lasa totul la foc mediu pana cand e toata apa absorbita. Opreste focul si amesteca la final patrunjelul tocat.
• Fierbe apa intr-o cratita mare si adauga feliile de vinete. Acopera si lasa-le cca 2 minute la foc mare. Scoate-le si clateste-le rapid cu apa rece, sa opresti fierberea.
• Intr-un vas termorezistent de cca 1.4 – 1.7  litri (gen yena, prin care se vad frumos straturile, daca doresti) aseaza un strat de felii de vinete, apoi un strat de carne si un strat de cascaval Gruyere, si tot asa pana termini cantitatile. Termina cum  ai inceput, cu un strat de vinete.
• Petru sos, topeste untul intr-o cratita, indeparteaza-o de foc si adauga faina. Adauga si laptele, gradat. Pune cratita pe foc mediu sa fiarba, amestecand continuu. Lasa la foc mic si amesteca inca 3 minute. Adauga sarea, piperul si nucsoara. Hmmm! Acum va mirosi incantator. Ia de pe foc.
• Bate galbenusurile cu smantana si adauga cate putin in sosul alb, amestecand bine. Daca sosul nu e suficient de fin, amesteca pana se face asa si toarna-l peste musacaua din vas.
• Incalzeste cuptorul la 180°C, 350°F, nr.  4 la cuptorul cu gaz. Pune vasul in mijlocul cuptorului pentru cca 45 de minute sau pana cand sosul se rumeneste deasupra.

Pofta buna!