Peste pentru doi 2

Incep sa ma amuz cu titlurile astea. Pana nu am scris, nu mi-am dat seama ce fun sunt. (titlurile, eu?) Hai, ca ma laud singura. :)) Azi urmeaza a doua reteta de peste din aceeasi carte “Cooking for Two”, 1996 de Richard Olney si Simon Wheeler. Cand am citit-o prima data, m-am gandit ca seamana cu un curry de peste. Datorita ingredientelor, nu e prea departe. Iti trebuie condimente destule dar se face repede si usor si se mananca la fel de repede si usor. Asta daca iti place mancarea mai picanta. Adica sper sa iti placa. Eu o ador insa stii cum se spune, sau cum spune Epictet, “daca intreci masura faci din lucrul cel mai dorit cel mai nesuferit”. Asa ca gaseste un echilibru. Nu exagera ca ajungi sa o urasti. Echilibru, domle, echlibru. Daca stau si ma gandesc bine, este, pentru ca demult nu am mai scris despre o reteta picanta si cade bine acum. Yummy! Sa nu uit sa mentionez ca am urmat-o, asa ca daca mi-a placut, a ajuns pe aici, pe blog.

Tocana picanta de peste

2 portii

Ingrediente:

• 2 (cca 650 g) file/ sau bucati peste alb ferm
• 1 lingura turmeric (sau curcumin, cum mai e cunoscut)
• 2 linguri ulei (presat la rece daca poti – uleiul de floarea soarelui e cel mai accesibil si foarte gustos)
• 1/2 ceapa, tocata
• 1/4 lingurita ardei iute pudra (chilli)
• 1/4 lingurita coriandru macinat
• 1/4 lingurita chimion macinat
• 1/4 lingurita condimente garam masala
• 410 g conserva rosii intregi sau bucati (sau ce cantitate asemanatoare se gaseste la noi, ca difera cateodata)
• 1/3 cana piure de rosii
• 2 linguri smantana
• 1 lingura coriandru proaspat, tocat

Preparare:

• Taie pestele in cubulete de cca 3 cm latura. Tavaleste-le prin turmeric. Incalzeste uleiul in tigaie si pune pestele; prajeste-l pana se rumeneste frumos si scoate-l.
• In aceeasi tigaie pune ceapa si condimentele si gateste-le pana se inmoaie ceapa. Ce arome minunate se elibereaza acum. Mmmm! De multe ori mi se face pofta doar scriind, si tare as mai manca acum! :)) Daca mi-ar face altcineva ar fi bonus. Adauga conserva de rosii cu tot cu suc (daca sunt rosii intregi, zdrobeste-le), piureul de rosii si lasa neacoperit la foc mic-mediu cca 2 minute sau pana cand se ingroasa un pic.
• Pune acum si pestele prajit si lasa pe foc, fara capac, pana se inmoaie pestele. Da tigaia la o parte de pe foc, adauga smantana si coriandrul proaspat tocat. De-lic-cios de aromat! Serveste acum cu orez cu nuca sau orice alta reteta de orez asiatic. If you ask me, basmati!

Pofta buna!

• Congelare: Nerecomandabil.
• Microunde: Nerecomandabil.

Elena G

Pui, pui, pui

Ieri am gatit. Dupa luni intregi de pauza, am gatit, adica a fost ceva serios, nu o omleta sau vreo salata. Nu ma laud dar asa un eveniment trebuie mentionat. Macar pentru mine, sa stiu cand mai fac asta. Ador sa gatesc dar doar cand vreau eu si doar ce vreau eu. Asa imi place sa spun dar realitatea nu sta chiar asa. Pofta mai vine si mancand si am gatit si cand nu am avut chef sau nu am vrut iar apoi am descoperit ca era chiar placut. In viata facem cu totii asta pentru ca pur si simplu sunt situatii cand nu avem de ales. Oricat ne-am codi, ne-am ascunde, tot facem ce nu vrem. Dar in acelasi timp, facem tot ce putem ca sa nu ajungem prea des in astfel de situatii. Din experienta mea “vasta” stiu ca totusi din experiente invatam. Am invatat sa accept unele lucruri pe care nu le pot schimba pentru ca e mai bine asa. Nu pot schimba faptul ca voi imbatrani. (La partea cu batranetea imi place sa ma amuz de mine si sa spun ca eu la 80 de ani voi arata ca acum, so watch out!) Nu pot schimba oamenii, chiar mi se o prostie sa incerc asa ceva. Pot cel mult influenta dar pana la urma tot mai bine e cand fiecare e unic si frumos in unicitatea sa si se implineste pe sine, traind. Ma plec in fata frumusetii vietii. Redevin umila. Apropo de asta, recitind foaaaarte rar unele posturi vechi, stau si ma minunez de mine, pentru ca mi se par cam “infumurate”. Dar nu le schimb. Asa am simtit eu atunci cand le-am scris si le iubesc si le accept. Sunt ale mele.

Probabil ca dupa o vreme si postul asta mi se va parea nu stiu cum. De asta nu prea recitesc eu ce scriu, pentru ca de multe ori as schimba tot. Ca sa nu mai gandesc prea mult, pentru ca imi dau seama pe propria piele ca “somnul ratiunii naste monstri”, prefer sa nu citesc. E asa simplu! Stiu ce ma deranjeaza si atunci de ce sa ma stresez aiurea? Am alte probleme mai importante. Ca, de exemplu, sa scriu pe blog din cand in cand. E usor sa spun ca nu ma stresez dar practica ma omoara. La fel si la bucatarie. Practica lipseste cu desavarsire aproape. Am mare noroc ca am parte de multa intelegere si nu sunt obligata sa gatesc zilnic. Asa, din cand in cand, imi face imensa placere. Mai ales acum ca am bucatarie noua. Si ca sa o inaugurez si pentru a marca si Festivalul culturii indiene care a avut loc in perioada 20-23 iunie 2013 (asta pentru ca imi era foarte, foarte dor de mancare indiana) am gatit un curry de pui. De mult vroiam sa gatesc un curry si m-am legat de festival, de bucataria noua si voilà, motiv de gatit. Ca de obicei, l-am facut cam piperat pentru anumite gusturi, dar insuficient de piperat pentru gustul meu, care e excelent. Si m-am ales si cu nasul desfundat, si cu intestinul curat. Ce mai, numai avantaje! Din pacate, mama nu a fost de acord cu mine. Dar tot i-a placut. Deci, feed-back excelent. Asa m-am bucurat ca i-a placut, cea mai frumoasa si sincera forma de apreciere e farfuria goala, in cazul bucataresei, adica subsemnata. In cazul oamenilor, faptele si tot asa. Nu zic ca vorbele nu mi-au mangaiat orgoliul, dar combinatia ideala e de fapte si vorbe. Adica in cazul acesta, farfuria goala si vai, ce bine ai gatit, ce mi-a placut, mai vreau, etc. Si nu, nu vreau sa aud: “dar maine ce mancam?” :))

Reteta de curry am postat aici, pe blog. Azi vreau sa scriu despre o alta mancare indiana foarte cunoscuta: pui Korma. Reteta am cules-o din cartea lui Tom Bridges, “Cookshelf Chiken”, carte  la care m-am dus de multe ori pentru o reteta de pui. Reteta a fost si gatita candva, acum multi ani. Ce sa fac daca imi plac amintirile? Uite aici, din amintirile mele. Evident cu foaia in fata, scriu acum reteta ca cine stie, poate vrei si tu sa o incerci. Tot candva si apoi sa vorbesti de ea din amintire. Uite acum cu ce ai de a face:

Pui Korma

4-6 portii

Ingrediente:

• 750 g piept pui, taiat cuburi
• 300 ml  (1 1/4 cana) smantana grasa
• 1/2 lingurita garam masala (amestec de mirodenii indiene, pe care daca doresti, il poti prepara si in casa )

Sosul Korma:

• 2 catei de usturoi
• 2,5 cm ghimbir proaspat, tocat
• 50 g (1/3 cana) migdale
• 6 linguri supa de pui, strecurata
• 1 lingurita  cardomom pisat
• 4 cuisoare, zdrobite
• 1 lingurita scortisoara
• 2 cepe mari, tocate
• 1 lingurita seminte coriandru
• 2 lingurite seminte zdrobite de chimion
• un varf de cutit de ardei iute
• 6 linguri ulei masline
• sare
• piper
• coriandru proaspat pentru decorat

Preparare:

• Pune toate ingredientele pentru sosul korma intr-un blender sau mixer si amesteca-le bine pana se omogenizeaza foarte bine.
• Pune cuburile de carne de pui intr-un bol si toarna peste ele sosul korma. Amesteca iar foarte bine apoi acopera bolul si pune-l la frigider 3 ore sa se marineze bine.
• Pune o tigaie mare pe foc si prajeste carnea cca 25 de minute la foc mic, adaugand din cand in cand supa de pui, sa nu se usuce prea tare.
• Toarna acum smantana aceea grasa, grasa si garam masala in tigaie si mai lasa la foc mic inca cca 15 minute. Cu permisiunea ta, korma va mai sta inca cca 10 minute, dar nu pe foc de data asta sa se aseze bine si sa se infuzeze cu toate aromele.
• Orneaza cu cateva fire coriandru proaspat si serveste cu orezul meu basmati preferat.

Pofta buna! :*

A fost odata in India

Am tot vorbit recent de mancarea indiana si tare mi-e pofta de o portie. Mi-aduc aminte cu placere cand am gatit pentru prima data asa ceva si eram extrem de incantata. Doar ca acum I am not in the mood for cooking. Vreau doar sa mananc mancare indiana. Sa ma duc undeva, la un restaurant si sa imi serveasca ospatarul o farfurie aburinda si parfumata, acompaniata de orez basmati si paine indiana. Vreau asta ffff tare. Sa fie neaparat hot. Cat mai hot, sa imi ia gura foc si sa simt pana in stomac toata fierbinteala. De placere. Sa ma umple si sa imi ia gandurile de la orice altceva. Sa imi curete stomacul apoi. Ador mancarea asta foarte condimentata si parfumata. Si da, as imparti-o cu cineva care stiu ca ar manca, de dragul meu, fara ca neaparat sa ii placa asa ceva. Macar ar gusta si probabil ca ar prefera painea si orezul mai mult decat mancarea propriu-zisa. Dar s-ar putea sa ii si placa. Cu ocazia asta incearca ceva nou si poate descopera ca e chiar buna reteta aceasta. Never say never. :* Mai ales ca  mancare indiana se mananca cu mana si dintr-o singura farfurie. Acum chiar ai imparti cu mine si daca nu se manca asa. Faceam sa se manance asa orice mancare. :* Ca sa stii, reteta am cules-o dintr-o carte minunata, “Golden India – Indian Recipes”, carte pe care mi-as dori sa o am in biblioteca personala. Iata despre ce tot scriu aici:

Champ Masala

Cotlete marinate de miel

4-6 portii

Timp preparare: 30 minute

Timp de gatit: 1 1/4 ore

Ingrediente:

• 1 kg cotlete miel
• 12 migdale
• 1 lingurita zahar brun (sau orice alta culoare, daca tot ai, de preferat totusi sa nu il mai folosesti deloc)
• 2 2/3 linguri unt sau ulei
• 1/2 lingurita seminte nucsoara (cardamom)
• 1 lingurita piper rosu (cayenne)
• 2-3 cuisoare, intregi (pentru ca nu mentioneaza garlic cloves, presupun ca e vorba de cuisoare, acum tu decizi)
• 2 lingurite coriandru proaspat, tocat
• 1 lingura seminte chimion
• 2 lingurite pasta de usturoi
• 2 lingurite ghimbir tocat marunt
• 2 ardei iuti, verzi sau rosii (tu ce culoare preferi?), curatati de samanta si feliati
• cateva fire de sofran, dizolvate intr-o lingurita de lapte (optional)
• 2 cepe medii, tocate marunt
• sare
• 2 lingurite seminte susan
• 3/4 (175 ml) cana iaurt (repet: cel mai gras, de preferat cel grecesc)

Preparare:

• Intr-un tocator de legume sau blender amesteca semintele de chimion, ghimbirul, pasta de usturoi, semintele de cardamom, cuisoarele, migdalele, semintele de susan, piperul rosu, zaharul si 2 linguri de iaurt. Daca cumva pasta e prea uscata, mai adauga iaurt. Pune apoi aceasta marinata deoparte. Avem acum pasta masala home-made.  
• Topeste untul sau incalzeste uleiul intr–un wok sau o tigaie mare. Pune ceapa si las-o la prajit pana se rumeneste usor. Adauga pasta masala si amesteca cca 5 minute. Mai pune cate o lingura de apa din timp in timp daca cumva continutul e prea uscat.
• Introdu in tigaie cotletele de miel si prajeste-le cca 10 minute la foc mediu, intorcandu-le des.
• Amesteca restul de iaurt cu sofranul, varsa-l peste miel si amesteca bine. Lasa sa dea in clocot apoi redu focul  la minim pentru 30 minute.
• Incalzeste cuptorul la 150°C, 300°F.
• Pune tot continutul tigaii intr-o tava si lasa la cuptor pentru cel putin 25 de minute.
• Scoate din cuptor, orneaza cu coriandru tocat. Serveste imediat cu paine indiana (naan sau Rotis) si orez basmati (cel mai bun orez dupa parerea mea este cel comercializat de firma Tilda).

Pofta buna!