Uite cum ma emotionez eu! Azi am facut curat, am spalat si am impodobit casa de sarbatori. Sunt foarte incantata. Ma simt asa bine cand e curat si cumva ma pregatesc pentru ziua de maine, pentru ca e o zi frumoasa si speciala pentru noi toti, copiii. (wink!) Am o cutie cu ornamente de Craciun cu diverse obiecte luate de-a lungul timpului, nu foarte multe pentru ca intr-adevar imi place mai simplu si le tot folosesc pe aceleasi. Am si cateva facute prin tehnica origami, de catre o prietena, Georgiana. Daca le-as pierde pe toate, singurele dupa care as plange ar fi stelutele si bradul de la ea pentru ca le-a facut cu drag pentru mine. Dar toate sunt frumoase si fac parte din traditia impodobitului casei de sarbatori.
Dupa ce am terminat, am invitat-o pe buna sa imi vada casa, ca sa ne bucuram ambele de luminite si alte minunatii, pe un fundal cu cantece de iarna. Cu ocazia asta a vazut si chitara. O am din liceu, cand am invatat sa cant si am muuulte amintiri frumoase legate de ea. A calatorit cu mine pe unde am mai fost, in strainatate, la munte, la mare, in tabere, ce mai, daca ar putea vorbi, ar avea de spus multe povesti. Ma bucur ca mai stiu ceva si constat ca degetele mele au memorie insa tot trebuie sa reiau multe. Pentru perioada aceasta am in caietele de chitara atatea colinde, ca am zis ca trebuie sa le cant. Daca tot m-am laudat bunei, in seara aceasta i-am facut un mic concert. Cu mici poticniri, am colindat-o cu unul din colinde, care imi este atat de drag! ♥️ Il cantam cand eram la liceu, cu sora si cu mama mea, la trei voci. Pe vremea aceea nu erau telefoane mobile si alte minunatii sa inregistrezi si tare mult mi-ar placea sa dau timpul inapoi, sa o fac. Insa daca cumva viata ne aduce impreuna, musai sa refacem cantecul si sa il inregistram. Colindul se numeste “Acum coboara seara!” si nu stiu de unde este, stiu doar ca este minunat. M-am emotionat pentru ca mi-am adus aminte de acele momente cand l-am cantat si am colindat cu el, impreuna cu sora mea. E mai greu de descris.
Apoi hai sa mai cantam. Ma uite prin caiete si ce crezi, nu se poate seara cu chitara fara “Andrii Popa”. Am inceput sa cant, si buna cu mine. Ce bucurie! Trebuie sa mai facem asta, a fost o seara incarcata de energie pozitiva, de liniste, de simplitate. O seara minunata in care lacrimile sunt doar de bucurie!
Elena G