Tag Archives: desert tort

27 Mai


La multi ani, iubita mea sora! La multi ani celor nascuti azi! La multi mie! M-am nascut azi dimineata, chinuind-o pe mama si in acelasi timp aducandu-i atata bucurie, cu doua luni mai devreme chiar. Nu mai stiu exact cat aveam dar stiu ca eram mica, mica, pana intr-un kilogram si jumatate, destul de creata la piele si galbejita, uratica chiar, dar in acelasi timp superba. Ca orice bebelus din lumea asta. Nu stiu daca se dadeau note pe atunci, nici nu o intreb pe mama. Probabil ca nu si fi luat 10, dar ce conteaza. Parca un copil sau o viata de om pot fi notate in vre-un fel. Mai stiu ca am stat intr-un incubator cateva luni, ca sa mai cresc, ca aveam sanse slabe de a trai, dupa spusele doctorului (nu stiu daca a vrut sa fie crud de realist sau doar crud, dar a fost alegerea lui la momentul respectiv) si in toate pozele din acele vremuri, alb-negru, evident, aveam o figura mirata si niste ochi mari si curiosi. Ce vedeam asa interesant, nu stiu, dar acum stau si ma gandesc, ce pacat ca primii ani din viata nu mi-i amintesc. As avea tot felul de intamplari si senzatii si povesti de spus, pentru ca totul era nou in ochii mei. Faceam cunostinta cu mama, cu tata, cu maia, care venea sa ne scoata pe mine si pe sora mea la plimbare si stiam ca asta urma, de cum o vedeam si nu mai puteam de fericire. Atat de fericita sa fiu ca ies la plimbare in parc, oare de ce eram asa? Acum, daca ies in parc, nu mai traiesc asa intens momentul, dar ma bucur sa fiu in mijlocul naturii. Are si copilaria farmecul ei.

Mama mai spune ca eram destul de cuminte, nu plangeam dar si cand plangeam, faceam concert, pentru ca indiferent care din noi incepea, cealalta urma. De mici “cantam” la doua voci si uneori se alatura si a “treia”, de stres si neputinta, cand nu mai stia ce sa faca. Si uite asa, sa te tii. O aventura totala si eu nu imi amintesc nimic. Noroc cu mama si pozele pe care le am ca sa stiu cam cum eram mica. Dar am crescut si trecand peste o bucata mare din viata, iata-ma azi, scriind impresii si amintiri pe blog.

Acum cateva saptamani, din intamplare, am dat peste o melodie care se intituleaza exact 27 Mai, adica ziua in care m-am nascut si mi-a placut foarte mult sa stiu ca exista asa ceva. Povestea din spatele piese este alta, dar eu ii dau intelesul meu, deoarece coincide cu ziua mea si ma bucur de ea. Ce e mai frumos decat sa am propria melodie? Poate doar o imbratisare si sentimentul ca sunt iubita. Si un desert minunat, pe care il fac oricand cu placere. 🙂

Chocolate, Chocolate, Chocolate


Chocolate

Is it enough?

Am facut o pauza de blog din motive obiective. Dar am revenit cu o reteta, asa cum te-ai cam obisnuit (dar nu te obisnui prea mult ca nu numai retete vei citi aici ;)). Aveam de gand sa adaug reteta asta intr-o zi speciala pentru ca este o reteta speciala, eu o consider cu totul deosebita si sofisticata, cu toate ca la preparare si cum arata nu ai zice cine stie ce. Dar stii cum e, aparentele inseala de multe ori. Ai rabdare sa gusti si pun pariu pe orice vrei ca o sa iti placa la nebunie. Asta cu conditia sa iti placa si ciocolata. Muuult de tot. Altfel nu stau de vorba ca pierd din start. 😛 Dar uite ca ziua aceea a venit mai repede decat ma asteptam. Azi este acea zi. Nu e speciala in vre-un fel anume ci pentru ca asa simt eu. Ca azi trebuie sa fie.

Mi-aduc aminte cum am dat peste reteta. Eram la un supermarket in Constanta si ajunsa la culoarul de carti si reviste, ma uitam si eu sa vad ce mai e. Intamplarea sau nu neaparat (imi aduc aminte de multe ori ca nimic nu e intamplator doar ca nu imi dau seama de ce se intampla un anumit lucru si abia mai tarziu realizez care e talcul din spatele lui ) a facut sa iau revista “BBC Good Food” de pe raft si sa o rasfoiesc. Am dat peste multe retete de prajituri si torturi cu ciocolata si una mi-a atras atentia. De ce? Acum vine partea excelenta ;)). Pentru ca in continutul ei intra 7 ciocolate. De curiozitate m-am uitat la vremea respectiva sa vad ce alte torturi sunt facute cu atatea ciocolate dar nu am gasit nici unul care sa contina atat de multe. De obicei se opresc pe la 3-5 dar asta e extraordinara. It is the Queen of Chocolate. Efectiv ti se topeste in gura, la propriu. La figurat te topesti tu, de placere. Recomand a se manca cu multa responsabilitate. 😉

Ceea ce  am gasit eu este un simplu tort cu 7 ciocolate. Am scos efectiv un pix si o foaie ca sa copii reteta. Numai pe ea o vroiam asa ca am stat si am scris-o. Abia mai tarziu, dupa ce am facut asta, mi-am dat seama ca reteta poate fi si pe site dar nu mai conta. Eram fericita ca aveam acum ceva special. Si intr-o zi mai speciala, chiar nu imi aduc aminte cu ce ocazie era, dar sigur era ori vre-o sarbatoare ori ziua mea, am facut tortul. Chiar nu mi-am inchipuit ca va fi atat de bun. Mancam si nu mai puteam de fericire. Asta da rasfat! Inchipuie-ti ca mananci un tort al carui aluat are 3 ciocolate si crema, alte 4. E prea mult. Si ca sa fie totul mai mult decat perfect, nu am folosit orice ciocolata ci ciocolata neagra de cel putin 70% cacao. Gustul dulce amarui al intregii  combinatii nu se poate descrie. Bine-nteles ca il poti face cu ciocolata cu lapte.  Numai ca nu se compara, parerea mea. Eu merg numai pe acest gen de ciocolata.

Sa trec la aceasta minunatie  celebra, daca o intrebi pe mama, pe colegele mele si cine a mai avut norocul sa guste asa ceva. 😛

Tort de ciocolata

12 portii 

Preparare in 1 h si 30 min plus perioada de racire

Ingrediente:

  • 250 g faina
  • 1 plic de praf de copt
  • 250 g zahar brun (merita toti banii dar daca nu ai, folosesti alb – eu nu mai pun deloc demult, am vazut ca e suficient de dulce pentru mine)
  • 50 g cacao
  • 250-300 g ciocolata neagra (sunt 3 ciocolate de 100 g fiecare – reteta originala spune 250 dar nu e cazul sa o respecti, fii generos/oasa)
  • 250 g unt (ma repet ca de obicei, de 80-82 % daca se poate)
  • 4 oua medii
  • 200 ml apa

Crema:

  • 400 g ciocolata neagra (aici poti veni cu cea cu lapte daca doresti)
  • 300 g smantana slaba (cca 15% grasime – eu merg pe cea fff grasa, 25-30% grasime, imi place mai mult)
  • 25 g unt
  • 100-200 g zahar praf (eu nu il mai pun, pentru mine e destul de dulce tortul sau poti pune 50g)
  • cacao

Preparare:

  • Incalzeste cuptorul la 160°C, gaz 3.
  • Amesteca faina, praful de copt, cacao, pe care e bine sa le treci prin sita ca sa nu fie cocoloase si zaharul intr-un bol. Topeste ciocolatele (nu pune degetul!) si untul si adauga 200 ml apa in tigaie. Amesteca bine sa se omogenizeze.  Toarna continutul impreuna cu ouale batute separat in bol si amesteca bine (poti folosi mixerul). Rastoarna totul in forma de tort (de cca 20 cm diametrul – eu folosesc o forma de tort de 26 cm, iese mai scund) si lasa-l la cuptor pentru cca o ora sau pana cand ai convingerea ca e gata cand iese andreaua sau ce mai poti folosi, curata sa fie. Se poate crapa putin deasupra dar va fi acoperit de crema. Lasa-l sa se raceasca.
  • Pentru crema, topeste iar ciocolata (am zis sa iti tii degetele acasa) cu smantana si untul pana se face de o consistenta cremoasa  si lasa sa se raceasca putin, ca apoi sa adaugi zaharul praf, suficient sa obtii o crema mai tare si opaca. Daca vrei mai putin dulce, te opresti mai devreme sau nu pui deloc, eu asa fac si vad ca imi iese bine. Nu e foarte dulce dar imi place. Vezi si tu cum ti se pare.
  • Taie tortul cu un taietor de tort (ti-l recomand, e foarte usor de folosit, fata de un  cutit) in 2-3 straturi (in cazul formei mele de tort, il tai doar o data) si intinde crema intre ele dar nu toata. Ai grija sa ramana suficienta pentru a acoperi tortul in intregime apoi, intr-un strat uniform. Reteta spune sa nu te ingrijorezi prea mult de partea de deasupra si sa intinzi multa crema pe margine. Eu una intind cam in mod egal.
  • Pudreaza cu cacao inainte de a servi.

Pofta buna!

Iese un tort imens, greu si plin de ciocolata. Nu il tine numai pentru tine cu toate ca esti tentat/a. 🙂 Si bucura-te de noile senzatii!

In poza aspectul nu  e cine stie ce. Totul e in continut. 🙂

PS: cautand-o pe net intr-o zi, am descoperit ca nu mai exista pe site-ul BBC Good Food dar am facut un pic pe detectivul. Pe foaia mea tiparita acum muuulti ani, adica din 2009, este scris la sfarsit ca e luata din Olive Magazine, septembrie 2007. Asa ca am dat de ea online, chiar daca am pierdut-o la un moment dat. Ce m-am bucurat! O poti gasi si pe blogul meu, in limba engleza insa originalul se gaseste pe site-ul Olive Magazine. Cu drag!