Pentru cei care o asculta, o indragesc, o iubesc, o admira sau pur si simplu sunt curiosi, va invit sa ascultati cu drag pe canalul ei de Youtube pe Sirma Granzulea, mama mea si interpreta de muzica populara din Dobrogea si aromana.
Si tot aici va invit sa o ascultati cu o piesa care imi place in mod deosebit, o geampara: “Feciorii de pe la noi”. Auditie placuta!
Revin cu o postare noua despre mama. Dupa o cautare pe Google, prietenul meu, cum ar zice o profesoara de-a mea, am dat peste o piesa minunata, absolut superba, plina de caldura si vibrand de emotie, in interpretarea sensibila si frumoasa si unica a mamei mele. O piesa veche, ce se regaseste pe cel de-al doilea album al mamei, numit “Noi himu armanji”, in traducere “Noi suntem aromani”. Asa m-a emotionat acum, ascultand-o (de parca nu as fi stiut-o!) si o redescopar. Piesa se cheama “Dor di hoara” si se traduce destul de usor in “Dor de sat”. Orchestratia este facut cu Orchestra Radio si este incantatoare. Viorile te mangaie pe suflet iar vocea mamei este divina. Asculta, cu inima deschisa. Lasa sa patrunda sunetele in tine si o sa simti. Depinde de stare, dar vei simti ceva, frumos. Si vei zambi.
Acum ma repet cumva, pentru ca m-am exprimat asemanator si in comentariul pus acolo. Scriam ca atunci cand am ascultat piesa prima data ii spuneam mamei ca seamana asa de mult cu romanta “Mai am un singur dor”! Cum e posibil? Cine de la cine a preluat-o? Sau nu e preluata, e doar geniul popular care a facut o muzica asa de frumoasa si apoi un alt geniu, cult, (George Sorban) care a facut o romanta superba, fara sa stie ca mai exista o melodie asemanatoare. Nu stiu cine a facut melodia piesei “Dor di hoara”, fiind un cantec vechi, e posibil sa fie anonima sau nu. Nu cunosc istoria din spatele liniei melodice, dar e chiar interesant sa aflu, apoi revin si rectific.
O alta asemanare se regaseste si in mesajul versurilor, deoarece ambele cantece vorbesc despre un testament. Dar in cazul melodiei aromane este vorba de o dorinta de a reveni la satul stramosesc si transformarea acestei dorinte in realitate. O mica asemanare, dar totusi eu zic ca este. Parerea mea.
De aceea trag si concluzia ca undeva, candva , totul a fost una. De aceea gasim folclor in America Latina care seamana izbitor cu folclorul romanesc, in ciuda distantei si civilizatiei total opuse (doar la prima vedere, similitudini exista), de aceea cantecul acesta seamana cu o romanta romaneasca.
Am spus mai demult ca blogul meu va avea si alte surprize. Azi pun una dintre ele, pentru sufletul meu. Este cea mai iubita si mai frumoasa fiinta din lumea asta si este mama mea.