Rasfat

Iata ca am ajuns la ultima reteta cu ce se misca prin mare. Si ma bucur ca am reusit in sfarsit sa elimin din lista ceva. Cu pasi mici, ma indrept spre completarea blogului cu retetele culese de-a lungul timpului. E un proiect de suflet al meu, asa ca o parte din timpul liber, atunci cand il am si cand am si dispozitie, mi-l dedic scrierii. Azi inchei cu o reteta deosebita, culeasa din “Sainsbury’s Stand-Up Cookbook: Wok Dishes”, 1985, scrisa de Caroline Ellwood. E o reteta speciala si prin ingredientele sale si prin pretul mai ridicat asa ca stiu ca nu va fi facuta in fiecare saptamana insa pentru o zi de rasfat, merita. Ea face parte din bucataria chinezeasca si ca mai toate retetele chinezesti, se prepara repede si usor. Si e foarte delicioasa. Iat-o:

Creveti cu sparanghel

4 portii

Ingrediente:

• 175 g/ 6 oz sparanghel proaspat, taiat in bucati de cca 2.5 cm (1 inch)
• sare
• 4 linguri vin sherry sec
• 1 lingurita sos soia light
• 500 g/ 1 lb creveti curatati
• 2 linguri ulei
• 2 catei usturoi, taiati fin
• 2 lingurite ghimbir proaspat, tocat marunt
• 4 fire ceapa primavara, tocata

Preparare:

• Fierbe sparanghelul in apa fiarta si sarata pentru 2 minute. Strecoara si pune deoparte.
• Amesteca vinul sherry cu sosul de soia intr-un bol mare. Adauga crevetii si lasa-i la marinat 15 minute.
• Incalzeste uleiul  in wok si caleste usturoiul, ghimbirul si jumatate din ceapa de primavara. Adauga crevetii si marinada, sparanghelul si caleste cca 1-2 minute, pana cand toate ingredientele sunt fierbinti.
• Transfera minunatia pe o farfurie calda si pune deasupra restul de ceapa verde. Serveste imediat.

Pofta buna!

Elena G

Somn, Somon, Solomon

Stiu ca nu au nici o legatura cuvintele din titlu insa rimeaza si imi place jocul de cuvinte pe care il fac. Asta e ideea. Si sa te faca sa zambesti. Azi, ca tot e sarbatoare mare, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, am citit ca se consuma peste. Se potriveste perfect cu faptul ca acum postez retete cu aceste fiinte din apa. Asa ca ma incardez. Si ma bucur.

Reteta care urmeaza a fost culeasa dintr-o carte foooarte interesanta si buna, carte pe care recomand sa o ai in biblioteca ta din bucatarie. Ea se numeste “Coriander – A Book of Recipes”, aparuta in 1997 si scrisa de Hellen Sudell. Are ea niste carti foarte simpatice si atragatoare, daca esti asa curioasa/ curios sa cauti.

Din carte am mai cules si facut eu si alta reteta, asa ca poti (re)descoperi orezul parfumat cu coriandru, care, daca vrei tu neaparat, chiar merge ca side dish la ce urmeaza… Ce urmeaza e o reteta americana de somon, facuta sanatos. Doar ca daca vrei pentru doi, ca poate te-ai obisnuit, fa si tu o impartire. Iar daca nu iti place coriandrul, sa stii ca aceasta reteta nu e pentru tine. ;))

Somon cu coriandru sfaraitor (inca un titlu pompos :)) )

4 portii

Ingrediente:

• 4 bucati somon, de cca 175/ 6 oz fiecare (si cu somonul asta e o problema, maare, dar e prea gustos ca sa mai conteze, cand mi se face pofta, mai ales ca am o scuza, consum rar. Problema e ca pe piata nu gasesti salbatic si stii restul, etc etc)
• 4 linguri/ 60 ml coriandru proaspat, tocat
•  3 linguri/ 45 ml ghimbir proaspat, ras
• 3 cepe verzi de primavara, tocate fin
• 4 linguri/ 60 ml sos soia, plus extra pentru servire
• 5 linguri/ 75 ml ulei masline (sau ulei presat la rece de floarea-soarelui)
• sare si piper negru
• frunze de salata si fire de coriandru proaspat, pentru decor si nu numai

Preparare:

• Se presara somonul cu sare si piper pe toate partile. Se pregateste un steamer sau mai pe romaneste, un fierbator la abur. Daca nu ai, cartea sugereaza ceva de foarte bun simt si usor si nemaipomenit de ingenios (sfatul asta e minunat daca alegi sa nu ai o groaza de aparate in casa, care iti consuma banii aiurea, spatiul si linistea sufleteasca :)) ) : pune somonul intr-o farfurie rezistenta la aburi, usor unsa cu unt, deasupra unei cratite cu apa care fierbe incet. Acopera pestele cu o foaie de copt sau cu o alta farfurie si gata. Acum zi ca nu-i tare!! Bun, revenind la steamer gata facut si nu improvizat, pune somonul in el, acopera cu capac si lasa-l la aburi cca 7-8 minute, pana devine opac la culoare. Sincera sa fiu, am senzatia ca 7-8 minute nu sunt suficiente daca ai bucati mai groase, asa ca utilizeaza-ti simturile naturale si mai inteapa si tu carnea sa verifici.
• Pune bucatile de somon pe farfurii calde (le incalzesti la cuptorul de la aragaz sau microunde, sau deloc). Imparte in mod egal coriandrul proaspat si pune-l in gramajoare pe fiecare bucata. Adauga peste el ghimbirul si ceapa. Pune si cate o lingura de sos de soia peste fiecare.
• Intr-o tigaie (cat mai naturala), incalzeste uleiul pana se incinge foarte bine. Ai grija sa nu te stropeasca, acopera cu un capac. Pune cu lingura acest ulei foarte fierbinte peste fiecare bucata de somon, si serveste imediat, cu mai mult sos de soia, daca vrei. Garniseste cu frunzele de salata si coriandru si masa e servita, cu multa dragoste!

Pofta buna!

Si celor care poarta numele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, le doresc azi sa fie vesnic ocrotiti si indrumati de acestia.

Elena G

Fusilli a la Elena

Dupa atatea mancaruri care urmeaza retetele ad literam, iata in sfarsit ceva fara reteta. Gata, ma pot auto-proclama un adevarat bucatar.;) Nu e cazul, ca nu am studiat asa cum fac cei care urmeaza o scoala, eu o fac doar din pasiune si sunt mai mult autodidacta. Imi place. Nu as putea face asta zilnic intr-un restaurant dar acasa, din cand in cand, pentru mine si cei dragi, da. Revenind, deseori o mancare se gateste din minte cu cateva zile inainte, asa si a mea a inceput de ieri seara. E o intreaga munca in spatele unei mese, chiar daca pare ca nu e asa. Intreaba asta pe oricine trebuie sa gateasca acasa, zilnic.

Ce sa mananc maine, ma intrebam in gand. Faceam o lista mentala cu ce aveam prin congelator, frigider, camara, ca sa nu cumpar prea multe. Aveam chef de paste dar nu le vroiam simple, am mai mancat asa si sunt foarte usor de facut dar ma gandeam, am niste creveti mari in congelator. I-am luat special pentru o mancare cu paste, asa mi-a placut mie. Deci sa recapitulez: creveti am, ce mai am? Paste am si alegerea mea e fusilli, sunt ele asa carliontate cumva si tare dragute arata in farfurie. Usturoi am, fara usturoi nu se poate la paste. O prietena mi-a povestit ca usturoiul nu se marunteste si se consuma ci se zdrobeste, se prajeste in ulei usor, pentru aroma si apoi se arunca. Deci sa ii dau Cezarului ce-i al Cezarului. Usturoiul va fi zdrobit, sa nu supar italienii. 😉

Sunt asa incantata de ce am facut incat am zis ca daca nici pe asta n-o scriu, atunci ce sa scriu? Tot adunate de prin amintiri si foi? E loc si de acestea dar acum incepe artileria grea. Creatia mea. Mai am cateva retete proprii aici, destul de putine, daca ai chef, cauta-le in folderul My own. Una care imi vine acum in minte, pentru ca seamana cu aceasta, este fusilli cu sos de rosii. O minunatie! Oricum retetele mele sunt incercate, ca doar nu le postez de frumusete. Reteta de acum poate fi facuta pentru o persoana sau pentru 2 sau pentru 4, sau etc. Eu voi posta varianta pentru doua. Restul se imparte sau se inmulteste. Si pentru ca e loc de imaginatie, voi adauga si alte optiuni. Te poti juca foarte mult cu reteta asta, de asta imi si place, e versatila. Iar la gust, nu mai zic. Degust.

Iata ce mandra sunt, am numit-o dupa mine. Asa, pentru ca pot. 😉

Fusilli a la Elena

2 portii

Ingrediente:

• 85 g fusilli de persoana (au italienii dreptate cu gramajul, este exact o portie suficienta pentru a manca pana aproape de saturatie si mai ai loc, un piiiiiiiiiiic – daca preferi portii mai mari, go ahead)
• 10-12 creveti mari, curatati (in loc de creveti poti pune 2 piepti de pui taiati cubulete)
• 280-300 g smantana 20% grasime (uite ca nu mai e asa grasa, nu? 😉  dar merge si mai grasa)
• 4 catei de usturoi zdrobiti (doar pentru aroma, tine minte)
• 3-4 linguri de ulei
• un varf de cutit de sare
• coaja rasa de la 1/2 lamaie (asta face toata diferenta, crede-ma)
• 2 lingurite oregano (uscat)
• 1 lingurita rasa nucsoara pudra (obligatoriu)
• mirodenii amestecate pentru spaghetti (am primit de la o prietena si am zis sa le adaug dar a meritat, deci fa si tu la fel, joaca-te cu orice mirodenie)
• 2 lingurite ghimbir pudra (sau piper daca vrei, doar ca ghimbirul are o alta aroma si sa stii ca nu e asa de piperat in mancare pe cat se crede)
• 150 grame casacaval ras
• parmezan (nu am avut dar daca ai, ce faci?)
• ciuperci (eu nu am pus dar tu poti, daca iti place)
• 2 lingurite rase de faina (pentru ingrosare sos – optional, eu am incercat si a fost ok)
• 2 -3 lingurite de vin alb (nu am avut dar daca aveaaaaaaaaaaaaaaaam… 🙂 )

Preparare:

• Se vine de la serviciu flamand/a cu gandul la mancare. Se gandeste la ce bine era cand era gata masa, facuta de altcineva, bine-nteles, dar din pacate atunci nu se aprecia. Acum e prea tarziu, deci nu te mai plange. Fa in asa fel incat sa iti arati aprecierea cat nu e prea tarziu. Altfel, e randul tau sa nu fii apreciat/a. :))
• Se pune o cratita de marime medie, plina cu apa si un pic de sare, pe foc. Se da taaaaare la foc si se roaga in gand sa se fiarba repede ca nu mai poti de foame. Intre timp te misti si scoti pe masa tot ce iti trebuie. Si apoi te schimbi de hainele de serviciu in ceva mai confortabil. Se deschide si geamul de la bucatarie pentru ca se va incalzi intre timp.
• Cand s-a fiert apa se pun pastele si se asteapta peste 8 minute sau cat scrie pe punga. Daca ar fi sa respecti durata nu ar iesi “al dente” ci ar iesi cam nefacute asa ca lasa-le sa fiarba. Iti vei da seama si singur/a cand s-au facut.
• Intre timp, curata cateii de usturoi, zdrobeste-i cu lama cutitului asezata intr-o parte, nu cu partea taioasa. Intr-o tigaie, incalzeste uleiul si pune usturoiul pentru aroma. Prajeste-l cca 3- 5 minute, cat sa se rumeneasca si adauga crevetii sau prawns (cum se mai numesc ei intr-o limba de circulatie internationala) si lasa-i si pe ei la rumenit, cca 5 minute.
• Adauga apoi smantana, amestecand continuu la foc mediu spre mic, apoi mirodeniile, apoi faina daca vrei sa se ingroase sosul, daca nu, nu e musai. Se razuie jumatate de lamaie deasupra si se inspiraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Asta e cireasa de pe tort, nimic nu se compara cu coaja proaspat rasa de lamaie. Poti folosi si coaja rasa de lamaie din borcan, daca ai, dar nu e acelasi lucru. La final adauga si cca 50 g cascaval ras si amesteca bine. Sosul e gata. Si miroase divin.
• Verifica daca pastele s-au fiert, fara a fi prea tari sau prea moi si strecoara-le prin sita. Rastoarna-le in portii egale in farfurii si pune deasupra sosul. Presara niste cascaval ras peste tot, toarna un vin alb in pahare si

Pofta buna! Eu stiu ca am avut.

 

Pui, pui, pui

Ieri am gatit. Dupa luni intregi de pauza, am gatit, adica a fost ceva serios, nu o omleta sau vreo salata. Nu ma laud dar asa un eveniment trebuie mentionat. Macar pentru mine, sa stiu cand mai fac asta. Ador sa gatesc dar doar cand vreau eu si doar ce vreau eu. Asa imi place sa spun dar realitatea nu sta chiar asa. Pofta mai vine si mancand si am gatit si cand nu am avut chef sau nu am vrut iar apoi am descoperit ca era chiar placut. In viata facem cu totii asta pentru ca pur si simplu sunt situatii cand nu avem de ales. Oricat ne-am codi, ne-am ascunde, tot facem ce nu vrem. Dar in acelasi timp, facem tot ce putem ca sa nu ajungem prea des in astfel de situatii. Din experienta mea “vasta” stiu ca totusi din experiente invatam. Am invatat sa accept unele lucruri pe care nu le pot schimba pentru ca e mai bine asa. Nu pot schimba faptul ca voi imbatrani. (La partea cu batranetea imi place sa ma amuz de mine si sa spun ca eu la 80 de ani voi arata ca acum, so watch out!) Nu pot schimba oamenii, chiar mi se o prostie sa incerc asa ceva. Pot cel mult influenta dar pana la urma tot mai bine e cand fiecare e unic si frumos in unicitatea sa si se implineste pe sine, traind. Ma plec in fata frumusetii vietii. Redevin umila. Apropo de asta, recitind foaaaarte rar unele posturi vechi, stau si ma minunez de mine, pentru ca mi se par cam “infumurate”. Dar nu le schimb. Asa am simtit eu atunci cand le-am scris si le iubesc si le accept. Sunt ale mele.

Probabil ca dupa o vreme si postul asta mi se va parea nu stiu cum. De asta nu prea recitesc eu ce scriu, pentru ca de multe ori as schimba tot. Ca sa nu mai gandesc prea mult, pentru ca imi dau seama pe propria piele ca “somnul ratiunii naste monstri”, prefer sa nu citesc. E asa simplu! Stiu ce ma deranjeaza si atunci de ce sa ma stresez aiurea? Am alte probleme mai importante. Ca, de exemplu, sa scriu pe blog din cand in cand. E usor sa spun ca nu ma stresez dar practica ma omoara. La fel si la bucatarie. Practica lipseste cu desavarsire aproape. Am mare noroc ca am parte de multa intelegere si nu sunt obligata sa gatesc zilnic. Asa, din cand in cand, imi face imensa placere. Mai ales acum ca am bucatarie noua. Si ca sa o inaugurez si pentru a marca si Festivalul culturii indiene care a avut loc in perioada 20-23 iunie 2013 (asta pentru ca imi era foarte, foarte dor de mancare indiana) am gatit un curry de pui. De mult vroiam sa gatesc un curry si m-am legat de festival, de bucataria noua si voilà, motiv de gatit. Ca de obicei, l-am facut cam piperat pentru anumite gusturi, dar insuficient de piperat pentru gustul meu, care e excelent. Si m-am ales si cu nasul desfundat, si cu intestinul curat. Ce mai, numai avantaje! Din pacate, mama nu a fost de acord cu mine. Dar tot i-a placut. Deci, feed-back excelent. Asa m-am bucurat ca i-a placut, cea mai frumoasa si sincera forma de apreciere e farfuria goala, in cazul bucataresei, adica subsemnata. In cazul oamenilor, faptele si tot asa. Nu zic ca vorbele nu mi-au mangaiat orgoliul, dar combinatia ideala e de fapte si vorbe. Adica in cazul acesta, farfuria goala si vai, ce bine ai gatit, ce mi-a placut, mai vreau, etc. Si nu, nu vreau sa aud: “dar maine ce mancam?” :))

Reteta de curry am postat aici, pe blog. Azi vreau sa scriu despre o alta mancare indiana foarte cunoscuta: pui Korma. Reteta am cules-o din cartea lui Tom Bridges, “Cookshelf Chiken”, carte  la care m-am dus de multe ori pentru o reteta de pui. Reteta a fost si gatita candva, acum multi ani. Ce sa fac daca imi plac amintirile? Uite aici, din amintirile mele. Evident cu foaia in fata, scriu acum reteta ca cine stie, poate vrei si tu sa o incerci. Tot candva si apoi sa vorbesti de ea din amintire. Uite acum cu ce ai de a face:

Pui Korma

4-6 portii

Ingrediente:

• 750 g piept pui, taiat cuburi
• 300 ml  (1 1/4 cana) smantana grasa
• 1/2 lingurita garam masala (amestec de mirodenii indiene, pe care daca doresti, il poti prepara si in casa )

Sosul Korma:

• 2 catei de usturoi
• 2,5 cm ghimbir proaspat, tocat
• 50 g (1/3 cana) migdale
• 6 linguri supa de pui, strecurata
• 1 lingurita  cardomom pisat
• 4 cuisoare, zdrobite
• 1 lingurita scortisoara
• 2 cepe mari, tocate
• 1 lingurita seminte coriandru
• 2 lingurite seminte zdrobite de chimion
• un varf de cutit de ardei iute
• 6 linguri ulei masline
• sare
• piper
• coriandru proaspat pentru decorat

Preparare:

• Pune toate ingredientele pentru sosul korma intr-un blender sau mixer si amesteca-le bine pana se omogenizeaza foarte bine.
• Pune cuburile de carne de pui intr-un bol si toarna peste ele sosul korma. Amesteca iar foarte bine apoi acopera bolul si pune-l la frigider 3 ore sa se marineze bine.
• Pune o tigaie mare pe foc si prajeste carnea cca 25 de minute la foc mic, adaugand din cand in cand supa de pui, sa nu se usuce prea tare.
• Toarna acum smantana aceea grasa, grasa si garam masala in tigaie si mai lasa la foc mic inca cca 15 minute. Cu permisiunea ta, korma va mai sta inca cca 10 minute, dar nu pe foc de data asta sa se aseze bine si sa se infuzeze cu toate aromele.
• Orneaza cu cateva fire coriandru proaspat si serveste cu orezul meu basmati preferat.

Pofta buna! :*

A fost odata in India

Am tot vorbit recent de mancarea indiana si tare mi-e pofta de o portie. Mi-aduc aminte cu placere cand am gatit pentru prima data asa ceva si eram extrem de incantata. Doar ca acum I am not in the mood for cooking. Vreau doar sa mananc mancare indiana. Sa ma duc undeva, la un restaurant si sa imi serveasca ospatarul o farfurie aburinda si parfumata, acompaniata de orez basmati si paine indiana. Vreau asta ffff tare. Sa fie neaparat hot. Cat mai hot, sa imi ia gura foc si sa simt pana in stomac toata fierbinteala. De placere. Sa ma umple si sa imi ia gandurile de la orice altceva. Sa imi curete stomacul apoi. Ador mancarea asta foarte condimentata si parfumata. Si da, as imparti-o cu cineva care stiu ca ar manca, de dragul meu, fara ca neaparat sa ii placa asa ceva. Macar ar gusta si probabil ca ar prefera painea si orezul mai mult decat mancarea propriu-zisa. Dar s-ar putea sa ii si placa. Cu ocazia asta incearca ceva nou si poate descopera ca e chiar buna reteta aceasta. Never say never. :* Mai ales ca  mancare indiana se mananca cu mana si dintr-o singura farfurie. Acum chiar ai imparti cu mine si daca nu se manca asa. Faceam sa se manance asa orice mancare. :* Ca sa stii, reteta am cules-o dintr-o carte minunata, “Golden India – Indian Recipes”, carte pe care mi-as dori sa o am in biblioteca personala. Iata despre ce tot scriu aici:

Champ Masala

Cotlete marinate de miel

4-6 portii

Timp preparare: 30 minute

Timp de gatit: 1 1/4 ore

Ingrediente:

• 1 kg cotlete miel
• 12 migdale
• 1 lingurita zahar brun (sau orice alta culoare, daca tot ai, de preferat totusi sa nu il mai folosesti deloc)
• 2 2/3 linguri unt sau ulei
• 1/2 lingurita seminte nucsoara (cardamom)
• 1 lingurita piper rosu (cayenne)
• 2-3 cuisoare, intregi (pentru ca nu mentioneaza garlic cloves, presupun ca e vorba de cuisoare, acum tu decizi)
• 2 lingurite coriandru proaspat, tocat
• 1 lingura seminte chimion
• 2 lingurite pasta de usturoi
• 2 lingurite ghimbir tocat marunt
• 2 ardei iuti, verzi sau rosii (tu ce culoare preferi?), curatati de samanta si feliati
• cateva fire de sofran, dizolvate intr-o lingurita de lapte (optional)
• 2 cepe medii, tocate marunt
• sare
• 2 lingurite seminte susan
• 3/4 (175 ml) cana iaurt (repet: cel mai gras, de preferat cel grecesc)

Preparare:

• Intr-un tocator de legume sau blender amesteca semintele de chimion, ghimbirul, pasta de usturoi, semintele de cardamom, cuisoarele, migdalele, semintele de susan, piperul rosu, zaharul si 2 linguri de iaurt. Daca cumva pasta e prea uscata, mai adauga iaurt. Pune apoi aceasta marinata deoparte. Avem acum pasta masala home-made.  
• Topeste untul sau incalzeste uleiul intr–un wok sau o tigaie mare. Pune ceapa si las-o la prajit pana se rumeneste usor. Adauga pasta masala si amesteca cca 5 minute. Mai pune cate o lingura de apa din timp in timp daca cumva continutul e prea uscat.
• Introdu in tigaie cotletele de miel si prajeste-le cca 10 minute la foc mediu, intorcandu-le des.
• Amesteca restul de iaurt cu sofranul, varsa-l peste miel si amesteca bine. Lasa sa dea in clocot apoi redu focul  la minim pentru 30 minute.
• Incalzeste cuptorul la 150°C, 300°F.
• Pune tot continutul tigaii intr-o tava si lasa la cuptor pentru cel putin 25 de minute.
• Scoate din cuptor, orneaza cu coriandru tocat. Serveste imediat cu paine indiana (naan sau Rotis) si orez basmati (cel mai bun orez dupa parerea mea este cel comercializat de firma Tilda).

Pofta buna!

Sweet & Sour

Stii cum e cand ai o stare de lehamite, cand nimic nu iti convine si in acelasi timp nici chef nu ai ca sa schimbi ceva? Daca tot e asa, hai sa mai gatesc un pic. Daca nu in mod real, macar intelectual. Ca totul e aici, in cap. Daca imi trece sau nu, nu stiu. Dar cum zice floare mea: poti incerca :).

Mi-am luat dosarul meu de retete ca sa aleg ceva. Si mi-au cazut ochii pe o reteta cu mancare chinezeasca celebra, porc in sos dulce – acrisor sau pe limba lui Shakeaspeare: Sweet & Sour Pork. Cum am ajuns eu la aceasta reteta este deja previzibil. La Londra (orasul meu de suflet) am gasit minunatia intr-un “Original card from “Delicious Meals Made Easy”. Am citit reteta (sa nu razi, dar e o idee fantastica sa citesti retete si sa iti inchipui cam cum ar fi, plus ca e o modalitate interesanta de petrecere a timpului liber si ofera un subiect de conversatie palpitant. In fond, cui nu-i place sa vorbeasca despre mancare? Name one, I dare you!). Si mi-am adus aminte in acelasi timp ca am mancat acum muuuulti ani la un restaurant chinezesc in Constanta acest fel de mancare si mi-a placut foarte mult. Nici nu credeam ca voi ajunge sa am posibilitatea sa gatesc chiar eu asa ceva, pe acele vremuri nici nu indrazneam sa cred ca e posibil. M-am bucurat ca pot sa fac si eu ceva ce numai in restaurant am mancat.

Din fericire se poate gati si la noi acum, gasesti toate ingredientele. Pe unul singur inca nu l-am vazut: e vorba de niste pastai numite “mange tout”. Tu sigur insa vei manca tot, chiar si fara pastaile astea. 😉 Si ce culori vei vedea si ce miros vei simti! Adauga si cel mai parfumat orez din lume, orezul basmati sau taitei cu ou sau de orez (chinese noodles) ca side dish si you are hooked.

Porc in sos dulce – acrisor

4 portii

Ingrediente:

• 2 linguri  sos soia light (I know, you may not find light or dark soy sauce so go for whatever soy sauce you find)
• 2 linguri vin de orez sau sherry
• 2 catei  usturoi, zdrobiti
• 2, 5 cm ghimbir, curatat de coaja si ras
• 450 g porc filet, taiat in cubulete de 2, 5 cm latura
• 1 lingura de amidon sau faina de porumb (daca nu ai, faina obisnuita merge)
• 2 linguri otet de orez (sau otet de cidru sau otetul de mere)
• 2 linguri sos de rosii
• 3 linguri miere (sa nu fie zaharisita)
• 2 linguri ulei
• 1 ardei rosu gras, curatat si taiat cubulete
• 1 ardei galben, curatat si taiat cubulete
• 175 g mange tout
• 227 g conserva ananas in suc propriu (optional)

Preparare:

• Amesteca intr-un bol sosul de soia, vinul de orez sau sherry, usturoiul si ghimbirul. Pune bucatelele de porc, amesteca bine, acopera cu o folie de plastic sau aluminiu (vezi ca va mirosi in frigider, nu e pentru cei slabi de inima ;)) si pune bolul in frigider la marinat pentru 2 ore. Daca vrei sa se marineze mai mult, fa totul de cu seara si lasa la frigider peste noapte.
• Strecoara carnea si pastreaza sosul de marinat. In el adauga amidonul sau faina, otetul de orez, sosul de rosii si mierea si amesteca bine.
• Scoate de la pastrare wok-ul. 🙂 Sau o tigaie mare. Pune o lingura de ulei, lasa-l sa se incinga si rastoarna apoi bucatile de carne. Prajeste-le cca 5 minute la foc mare amestecand continuu si scoate-le.
• Adauga inca o lingura de ulei in wok. Rastoarna ardeiul rosu, ardeiul galben si mange tout si prajeste totul la foc mare pentru 2 minute.
• Pune peste legume sosul de marinat si amesteca pana se ingroasa. Pune si carnea si lasa inca un minut pe foc incins, amestecand continuu.
• Pentru o varianta mai dulce, mai parfumata, mai aromata, adauga o data cu sosul de marinat si continutul conservei de ananas. Yummy!
• Serveste cu orez basmati, fiert corespunzator indicatiilor de pe pachet si amestecat cu unt si putina sare. Sau noodles amestecati tot cu unt.

Pofta buna!

Going Indian II

:)) Mi-a placut atat de mult sa povestesc despre curry ca nu ma pot abtine sa nu scriu despre o alta reteta indiana extraordinar de gustoasa. O singura data am realizat-o dar si acum ma gandesc la ea, cat de buna a iesit si ce mult ne-a placut. Am mancat atunci unul din cei mai gustosi piepti de pui din viata mea. Nu stiu de la ce, dar ma gandesc ca marinarea lor in niste minunatii de mirodenii si iaurt i-a facut atat de buuni si de moi, efectiv te lingeai pe degete. Asa mi-ar placea sa ii ma fac , poate candva, undeva.

Reteta asta e specific indiana dar foarte buna. Ingredientele se cam gasesc acum peste tot (asta pentru ca fac eu revizuire in 2017 la text :)) ) deci se poate face mancarea. Merita, macar o data. Este delicioasa. Si are si un nume haios, parca s-ar juca copiii cu cuvintele. Poate inseamna ceva dar ce mai conteaza. Poate inseamna ce e scris sub titlul ei in engleza. Da, si reteta asta e dintr-o carte de bucate in engleza “Golden India – Indian Recipes 1996”  si din ce mi s-a spus, cartea asta are retetele mai aproape de original decat multe altele. De ce? Pentru ca se pare ca multe carti de bucate le adapteaza pentru a fi accesibile si mai aproape de gusturile europene. Daca este sau nu asa, prove me wrong!

Sa nu uit sa adaug, ca orice mancare orientala care se respecta, se consuma cu orezul cel mai bun din lume, orezul basmati. Ca sa il faci cu adevarat delicios (dar el de obicei se consuma simplu), dupa ce il fierbi conform instructiunilor de pe punga, amesteca-l nu cu ulei ci cu unt. Nici nu ai idee cat de bun iese si ce incantator miroase. Pune mult unt si il mananci cu nasul si cu ochii. Asta ca side dish. Ca fel principal, treci la distractie in bucatarie.

Pui Badam Pasanda

Pui cu sos aromat de migdale

4-5 portii

Timp preparare: 2 1/2 ore

Timp de gatit: 30 minute

Ingrediente:

• 10 bucati piept de pui, marime medie, dezosate, fara piele si batute bine
• 50 g (1/2 cana) de migdale feliate
• 340 ml (1 1/3 cana) supa de pui
• 8-10 cuisoare
• 20 g/  4 tsp coriandru tocat (optional)
• 15 g/ (1 lingura) amidon sau faina de grau daca nu ai amidon
• 3 linguri pasta de usturoi
• 3 linguri pasta de ghimbir
• 5-6 nucsoare verzi
• 1 1/4 cana ulei
• 2 cepe medii, tocate marunt
• 1 g de sofran, dizolvat intr-o lingurita de lapte (ce culoare frumoasa o sa se faca, e splendida)
• sare
• 1 lingurita de piper alb
• 1 cana de iaurt (asta e un ingredient minune, fragezeste extraordinar, dar alege unul gras, e mai bun)

Preparare:

• Pune deoparte 6-7 mgidale iar restul piseaza-le pana le faci pulbere si pune-le deoparte. Eu le-as pune in robot sa le faca repede.
• Unge pieptii de pui cu toate minunatiile: pasta de usturoi, pasta de ghimbir. Amesteca intr-un bol iaurtul cu putina sare si  pune inauntru pieptii sa se acopere pe toata suprafata, apoi lasa-i la marinat vreo 2 ore la frigider. Pentru a nu mirosi prea puternic, acopera bolul cu folie transparenta.
• Incalzaste uleiul intr-o tigaie si prajeste apoi puiul pana este aproape facut. Scoate-l si lasa-l intr-o parte sa se odihneasca. Saracutul, e plin de arome acum dar nu te infige in el. Inca. The best is yet to come.
• In acelasi ulei, prajeste usor ceapa, nucsoarele verzi si cuisoarele. Pune si praful de migdale, mai prajeste putin apoi adauga piperul alb, supa de pui si amidonul. Lasa pe foc pana cand sosul se ingroasa.
• Scoate de pe foc minunatia, strecoara totul printr-o sita si reincalzeste.
• Adauga in acest sos delicios pieptii de pui si lasa-i la foc mic cca 10 minute sau pana cand puiul este moale. Adauga sofranul dizolvat.
• Ca metoda de servire,adauga deasupra  felii de migdale si coriandru proaspat tocat (optional). Serveste fierbinte cu paine Naan sau Parantha. Sus am spus ca il servesti cu orez basmati, pentru ca nu am vazut painea indiana decat rar aici. (asta ramane valabil si in 2017 😛 ) Si ce delicioasa este, incalzita in cuptor si apoi cu putin unt pe ea. Te lingi pe degete, nu alta. Dar pana atunci, orezul e perfect.

Pofta buna!

Mi-am adus aminte de painea indiana ca tot am scris despre ea si trebuie s-o laud si pe ea putin. Este prea buna. As manca-o si goala, doar unsa cu unt, atat de mult imi place. Am avut o incercare nereusita acasa pentru ca faina nu a fost buna, mi-au lipsit si seminte de ceapa ca sa ii dea gustul specific, in fine, chiar nu mi-a iesit deloc. Dar nu imi pare rau. E atat de buna in comert, chiar merita cumparata.