Tag Archives: iaurt

Salata de cruditati


Ce buna e vacanta! Chiar ma bucur ca o am pentru ca sunt mai relaxata si apuc sa fac lucruri care imi plac. Ca de exemplu … gatitul. Azi m-am hotarat sa fac o salata de cruditati, destul de simpla. With a twist. E prima data pentru mine, pentru ca de obicei o facea mama si noi o mancam. Era mai simplu. Insa apucandu-ma de ea, mi-am dat seama ca nu e chiar asa de greu sa o faci si mi-am propus sa o repet, mai ales ca e plina de vitamine. Pun aici reteta mea, facuta din amintire. Ca mai imi amintesc si eu cate ceva dar doar ce vreau.

Salata de cruditati

4 portii

Ingrediente:

  • 1 radacina de telina cat pumnul meu (da, stiu, o sa zici ca nu stii cat e pumnul meu asa ca poate fi cat o minge de tenis sau daca o gasesti mai mare, o injumatatesti)
  • 3 morcovi medii
  • 1 mar mediu
  • 375 g iaurt grecesc de 10% grasime / 3 portii de 125 g iaurt, dupa cum gasesti sau maioneza
  • sare

Preparare:

  • Se curata de coaja telina, morcovii si marul si se dau prin razatoare. Aici e bun un ajutor, pentru cine are, sub forma unui aparat electric sau inca doua maini dibace carora sa le placa sa te ajute. Radacina e foarte spornica, dupa cum am constatat eu, si radacina aleasa de mine chiar nu era mare, cam cat 2 mingi de tenis. Jumatate a intrat la salata, jumatate in congelator. Am facut greseala sa o curat in intregime si nu ar fi rezistat prea frumos in frigider. Nici in congelator nu stiu cum va fi dar voi vedea. Nu-i bai.
  • Se pune peste toata razatura iaurtul si putina sare si se amesteca. Aici e twistul, daca te intrebai unde e. In loc de maioneza am pus iaurt. In primul rand pentru ca nu aveam maioneza si apoi m-am gandit ca e o varianta mai sanatoasa. Cu toate ca imi place foarte mult si cu maioneza, nu am rabdare sa o fac si de fiecare data cumpar. Nu acum. Gata salata de cruditati. Miroase minunat telina, e o mancare usoara si sanatoasa si se poate face oricand.

Pofta buna!

Elena G

Continue reading

Pentru obositi si fara timp


De cand cu goana asta dupa…nici eu nu mai stiu ce (asa, cateva idei: bani, casa, masa, masina, cariera, gadgeturi, chestii din astea materiale pentru care dai o mana si un picior si daca nu le ai, ramai vesnic nemultumit, trecand pe langa oameni mai mult sau mai putin atent/a pana ajungi la o varsta cand iti cade fisa si realizezi ca ce conteaza e gratis si ca ai de fapt timp sa te bucuri de toate, numai sa-ti deschizi un pic inima – vezi prioritatile cu adevarat importante) (note to self) mi-a cazut in mana, de fapt pe whatsapp, de la o prietena plecata in Spania (pune o data punct, fir-ar sa fie!!!) o reteta usoara. Pfiu!

Si am zis, hai sa o postez. Imi plac chestii simple, practice si folositoare. Daca nu indeplinesc aceste conditii, nici nu le bag in seama. Glumesc! Ele au intaietate. Si reteta asta e una din ele. Este atat de simpla! Facand asa, o cautare, am descoperit ca este ceva traditional spaniol care aduce foarte mult cu lemon cake la englezi, mai ales ca se consuma cu ceaiul. Pe romaneste ar fi ceva intre chec/ cozonac. Cum imi place mie sa zic, sa ne alintam acum: un ceai si o prajiturica si deja te relaxezi. 🙂 Daca nu, iti spun sa o faci. De fapt iti poruncesc. Da-o incolo de treaba! Viata e facuta mai ales din momentele acestea simple si frumoase. Si de care o sa iti aduci aminte mai tarziu. Si pe care le vei regreta daca nu ti le produci. Poate filosofia mea de viata e simplista insa a venit dupa destule si acum apreciez, cred, constient. Exista momente pentru toate. Dar daca sunt stresata, sarcastica, acra ca o lamaie si blonda pe dinauntru (no offence), ce sa fac? Sa revin. Reteta asta simpla deja am categorisit-o. Pentru cei mai ales obositi, stresati si fara timp, sa stii ca vine tare bine. Asa ca hai la treaba. Uite aici cateva link-uri in engleza: Spanish Lemon CakeBasic Bizcocho Recipe

Si aici reteta pe care am primit-o, in spaniola. Trebuie sa dau Cezarului ce ii apartine: Bizcocho de Yogur Esponjoso

Si acum traducerea. Si cateva cuvinte multe care explica de ce e simpla. Pentru ca totul se rezuma la a masura cu un recipient de iaurt mititel, de 125 gr. Ceva de genul 1+1+2+3+3+1. Curat matematica, mon cher!

Bizcocho

Ingrediente:

  • 1 iaurt de 125 g (poti folosi de lamaie dar e apa de ploaie plus ca e plin de e-uri. Eu prefer pe cel grecesc de 10% grasime si pe acesta ti-l recomand)
  • 1 masura iaurt 125 gr ulei
  • 2 masuri iaurt 125 gr zahar (brun sau ceva inlocuitor natural la alegere)
  • 3 masuri iaurt 125 g faina (am folosit doar alba, psp ca si integrala ar fi ok, dar ramane de vazut)
  • 3 oua (organice sau de la gaini care alearga fericite, adica nr 0 sau 1)
  • 1 lingura praf de copt – 15 gr (am incercat si cu bicarbonat de sodiu stins in lamaie, e chiar ok)

Preparare:

  • Separa ouale.
  • Amesteca iaurtul, galbenusurile, zaharul si uleiul intr-un vas.
  • Bate albusurile pana se transforma in bezea.
  • Amesteca ingredientele cu o spatula in asa fel incat aluatul sa ramana aerat. Daca mai tii minte omleta poloneza, cam seamana pana aici. Si inca putin mai incolo seamana.
  • Adauga faina, trecand-o prin sita si amesteca cu grija iar. Tot acum se adauga si praful de copt. Stiu ca exista si faina care creste singura. Posibil sa mearga si aceea. Vezi si tu cum ti se potriveste in acel moment. Si daca vrei si ceva mirodenii, acum ar fi bine sa le adaugi.
  • Se pune aluatul intr-o forma de copt rotunda (marime standard – sunt asa multe marimi incat pentru mine cea standard e cea pe care o am acum, adica 20 cm) sau dreptunghiulara. Daca vrei si fructe, le poti adauga si pe ele, alege totusi din cele care nu sunt foarte zemoase.
  • Incalzeste cuptorul la 170°C – 175°C. Prietena mea asa mi-a recomandat si are dreptate. Daca ne luam dupa reteta originala, e posibil sa se arda, acum fiecare isi stie cuptorul. Lasa acum prajitura cca 30-40 min in cuptor. Nu se recomanda deschiderea lui macar cca 30 minute. Verifica dupa acest timp daca s-a copt cu un bat de frigaruie sau un cutit. Daca iese curat, poti opri cuptorul. Daca nu, mai lasa 10 minute.
  • Scoate prajitura/ checul si lasa sa se raceasca cca 10 minute inainte de a o/il scoate din forma. Lasa sa se raceasca complet.
  • Serveste ornat cu zahar vanilat.

Pofta buna!

PS: Daca vrei mai mult, poti dubla cantitatile.

Pastila de bunatate si iubire. Nu de alta, dar am nevoie de ea ca sa ma echilibrez. A, si una dupa ceafa.

 

S.O.S.


Chiar asa, e vorba de un sos care se potriveste minunat la peste, la cartofi prajiti, la paine, la ce vrei tu. Si trebuie sa recunosc ca nu e o reteta proprie dar e nu e nici din vreo carte. Am gustat-o prima data la cumnatul meu, Nicu, care e un bucatar tare bun, si mi-a mers la stomac si la inima din prima. Ce mai, dragoste la prima degustare!!!

El a facut odata peste si asa ne-a servit sosul, la peste. Am ramas cumva setata pe combinatia asta si atunci cand gatesc peste, fac sosul asta, ca tare bine merg impreuna. Pure chemistry! E un sos usor de facut si daca cumva il faci si ai chef de scris, m-as bucura de un feed-back, sa vad si eu daca nu sunt singura care apreciaza la adevarata lui valoare acest sos delicios. Deci, nu iti trebuie prea multe. Acum, il voi reface din minte si voi fi si creativa pentru ca nu mai stiu exact cantitatile dar intelegi tu.

Sosul cumnatului meu Nicolae

4 portii generoase si gustoase

Ingrediente:

  • 500 g iaurt grecesc (10% grasime) – la cat de bun e, cu cat mai mult, cu atat mai bine
  • 1 capatana de usturoi (daca e chinezesc, ca nu ai ce face, si asta e si grasunel, ajunge o capatana, daca e romanesc, e mai mititel asa ca pune doua si in functie de cat de piperat iti place, adaugi sau mai scoti, dupa preferinte)
  • marar proaspat, maruntit (poate fi si decongelat si mai ales optional)
  • sare (de ocna, de Himalaya, de mare, de soare, de ce vrei tu)

Preparare:

  • Se zdrobesc toti cateii de usturoi si se freaca bine intr-un vas. Se adauga sarea si piperul, dupa gust si apoi iaurtul. Se amesteca pana se omogenizeaza.
  • Se pune cu generozitate peste peste, cartofi prajiti, paine si se mananca. Alunga spiritele rele, vaccineaza natural si te scapa de paraziti. All inclusive!

Pofta buna!

Ps: nu-i asa ca seamana cu tsatsiki un pic? 🙂

A-nceput de ieri sa cada…


Cate-un fulg… si a tot cazut, peste cosulete de ciocolata. Craciun fericit! Azi m-am gandit sa te indulcesc cu ceva special de iarna si in acelasi timp o desfatare pentru ochi. Sunt foarte incantata si imi face pofta sa incerc iar un asemenea desert deosebit, delicios si usor de facut. Pare asa pretentios cand il vezi dar se face atat de simplu si dureaza foarte putin. Si ce efect are! Ti-l recomand. Iata ingredientele si apoi metoda de preparare. Inca nu a venit Anul Nou, asa ca daca vrei, poti face asta pentru Revelion. Vei fi regina serii cu asa desert regal.

Cosulete cu fructe

4 portii

Timp preparare: 35 minute

Ingrediente:

  • 200 g (7 oz) ciocolata neagra de cel putin 70% cacao (sau ciocolata de menaj de buna calitate, dar eu nu as alege-o)
  • 115 g (4 oz) branza mascarpone
  • 115 g (4 oz) iaurt grecesc
  • 30 ml (2 linguri) zahar tos
  • 15 ml (1 lingura) brandy
  • 55 g (2 oz) coacaze proaspete
  • 55 g (2 oz) zmeura proaspata
  • 55 g (2 oz) afine proaspete (in caz ca nu gasesti fructe proaspete, mai ales acum, sunt bune si cele congelate, de orice fel, dar in caz ca sunt mai mari, taie-le cubulete)
  • 1 clemetina
  • zahar
  • hartie de copt

Preparare:

  • Taie patru patrate de 18 cm din foaia de copt si muleaza-le pe un borcan sau castron mai mic ca sa le dai forma. Pune apoi hartiile in boluri ca sa mentina marginile ridicate.
  • Rupe ciocolata in bucati si topeste-o la bain-marie. Imparte ciocolata in mod egal in fiecare forma de hartie si intinde-o cu pensula pana aproape de margine. Incearca sa intinzi cat mai uniform si mai gros pentru a evita ruperea marginilor atunci cand vei dezlipi hartia. Pune formele astfel unse impreuna cu bolurile in congelator sa se intareasca.
  • Amesteca branza mascarpone cu iaurtul, brandy si o lingura de zahar tos.  Scoate cosuletele de ciocolata din congelator si dezlipeste cu grija hartia. Pune in ele portii egale din amestecul de branza obtinut. (A se linge lingura la final!)
  • Umezeste cu foarte putina apa fructele si da-le cu zahar, pentru a crea efectul de fruct nins. Aranjeaza apoi fructele in cosulete si stropeste totul cu zahar tos. Decoreaza cu frunze de rozmarin sau frunze de menta “ninse”.

Pofta buna si La multi ani!

La cules de zmeura


A venit vara. Imi amintesc cu placere, cand eram copila, ca mergeam in fiecara vara cu mama, in tabere, in toata tara si abia asteptam sa mananc fructe de padure. Numai acolo gaseam fragute, atat de aromate si rare, zmeura, mure si afine. Stiu ca voi scrie despre zmeura dar nu ma pot abtine sa nu vorbesc putin despre fragute pentru ca, dintre toate, raman preferatele mele. Am avut maaare noroc intr-o tabara, cand aveam vreo 9 ani cred, la Valea Uzului, sa primeasca mama de la o bucatareasa, 2 borcane cu gem de fragute. A fost ceva nemaipomenit! Il mancam cu degetele nu alta, plus ca ne miram cum a gasit atat de multe ca sa ajunga sa faca si gem. Nici icrele negre nu mi se par atat de valoroase ca fragutele, daca ma intrebi pe mine. Le cautam cu ardoare, aproape de pamant, pentru ca ele se ascund sub frunze si abia daca le zaresti, mici puncte rosii, sub frunze verzi. Le adunam una cate una, in palma, ca sa mananc mai multe o data, sa le simt gustul mai bine si inchideam ochii de placere. Numai cine mananca fragute stie ce delicatesa sunt.

O alta delicatesa, dar nu precum fraga, dupa parerea mea, este zmeura. Cand gaseam zmeura prin padure, imi aminteam intotdeauna ca ursul mananca asa ceva. Mai, da’ “prost” e ursul ista! Ce bunataturi mananca el, isi permite asa ceva, iti dai seama! Eu aici abia daca gasesc zmeura in piata, la un pret ”nepretuit”, fragutele in nici un caz nu o sa le vad vreodata la vanzare, murele la fel, ”nepretuite”, iar el, ursul, se autoserveste de la mama lor de acasa, plus ca unde mai pui ca sunt si ecologice, organice sau bio, cum vrei sa le zici. Din pacate, de cand cu civilizatia, si ursul s-a prostit. Acum prefera sa manance gunoaie. Ursule, chiar nu stii ce e bun sau esti foarte, foarte lenes si flamand.

Suficient cu amintirile din copilarie. Sa trec mai departe la ce ne intereseaza pe noi. Noi astazi, dragi copii,  vom invata despre un desert cu fructe de padure, daca tot am vorbit despre ele atat de mult mai sus, si in cazul de fata, vom vorbi despre cum sa gatim un desert delicios si racoritor de zmeura. Cum stim cu totii ca in bucatare nu exista reguli (si in general nu exista reguli), bineinteles ca ele pot fi oricand inlocuite cu orice alt fruct, ca murele, capsunile, etc. Titlul e simplu si spune totul. Sa nu uit sursa, pentru ca am cules si eu aceasta reteta de pe un set de cartoane numite generic ‘Delicious Meals Made Easy’ si bineinteles ca am si gatit-o, o data, ca multe retete de pe blog.

Desert de zmeura

4 portii

Ingrediente:

  • 1 lingura suc de portocale
  • 1/4 lingurita scortisoara
  • 1/4 lingurita nucsoara
  • 284 ml smantana grasa
  • 275 g iaurt
  • 450 g zmeura
  • 100 g ciocolata neagra, rasa sau fulgi de ciocolata
  • 4 frunze menta

Preparare:

  • Amesteca intr-un bol sucul de portocala cu scortisoara si nucsoara.
  • Intr-un alt bol, bate bine smantana pana se intareste. Amesteca apoi cu iaurtul si sucul de portocala.
  • Intr-un blender pune 3/4 din zmeura si transforma totul intr-un puree roz si aromat. Nu te grabi sa il consumi, dar te poti servi cu cateva lingurite daca vrei, pentru ca este prea bun. Trece puree-ul astfel obtinut printr-o sita, ca sa elimini semintele.
  • Imparte frisca in 4 boluri potrivite ca marime. Toarna deasupra jumatate din cantitatea de puree. Amesteca cu grija ca sa ai acel efect marmorat dar nu exagerat ca sa nu se combine prea mult. Pune deasupra jumatate din cantitatea de ciocolata.
  • Pune apoi restul de frisca in boluri. Orneaza cu puree de zmeura si ciocolata, restul de zmeura fructe si frunzele de menta si serveste imediat.
  • Poti face un desert mai mare, intr-un singur bol, in loc de 4 boluri mai mici si procedezi la fel ca mai sus. Efectul si gustul vor fi aceleasi.

Pofta buna!

Supa rece pentru zile calde


“Termometrul spune la umbră 33° Celsius… “. Asa incepe celebra schita a lui I. L. Caragiale, “Caldura mare”. E atat de potrivita pentru vremea asta. Nu stiu cum sa fac fata la atata caldura, ma doboara. Stau si transpir. Daca alerg, mai simt briza. Daca nu, consider ca fac sauna. Trebuie sa imi pacalesc mintea ca am parte de o sauna si sa ma bucur. Cu exceptia statului la soare, pentru ca sauna nu inseamna statul la soare. Nu inteleg de ce trebuie sa fie atata soare, e prea multa lumina. 😉 M-am obisnuit cu alt climat, cu un cer mai innorat, care imi tine fruntea senina. Asta e vara in Romania si trec printr-o perioada de aclimatizare, dupa cativa ani cand, nu stiu cum am facut, dar am reusit sa ma mai ascund de ea. A fost bine, dar a trecut. Recunosc, sunt carcotasa, dar totusi, e caldura mare…

Ce sa fac ca sa o suport mai usor? In primul rand, ma infofolesc in haine din fibre naturale, port palarie, beau apa, merg pe la umbra atat cat gasesc, mananc pepene, mult pepene si alte mancaruri usoare. Una din ele, perfecta pentru asa o caldura maaaaaaare este cea care urmeaza. Este supa rece de iaurt si castraveti cu nuca, o reteta bulgareasca, gatita prima data in Londra. Mi-a placut foarte mult. Era ceva nou pentru mine. Ma gandeam, suntem vecini cu bulgarii si uite ca nu stim prea multe din bucataria lor. Imi pare rau ca nu sunt mai curioasa dar probabil ca atunci a fost momentul sa descopar o bunatate de supa. Si eu nu prea sunt cu supele dar asta mi-a mers la inima. Iar acum, pe arsita, se potriveste perfect. Reteta a fost culeasa dintr-o carte imprumutata de la biblioteca, (locul acela plin de carti, sali de lectura, liniste si racoare, calculatoare si iar liniste si carti, etc), ma scuzi, de caldura ma mai repet… Cartea se numeste “The Practical Encyclopedia of East European Cooking”, o carte care a mai dat sau va mai da retete aici pe blog.

Daca stau si ma gandesc bine, de fapt supa aceasta e un fel de sos tzatziki, adaptat. Bulgarii numesc supa tarator. Pe caldura asta, e binevenita, supa adica. Te invit sa incerci, e foarte usor de facut si foarte racoroasa. Mancarea ideala vara.

Supa rece de iaurt si castraveti cu nuci/ Tarator

5-6 portii

Ingrediente:

  • 1 castravete
  • 4 capatani de usturoi
  • 2,5 ml ( 1/2 lingurita) sare
  • 75 g (3 oz, 1/4) cana nuci tocate
  • 40 g (1 1/2) paine, maruntita
  • 30 ml, 2 linguri ulei de nuci sau floarea soarelui
  • 400 ml (14 fl oz, 1  2/3) cana iaurt vaca sau oaie sau amestec (cat mai gras, sau daca e de casa, cu atat mai bine)
  • 120 ml (4 fl oz, 1/2) cana apa rece sau apa plata rece
  • 5-10 ml (1-2) lingurite suc proaspat de lamaie
  • 40 g (1/2) cana nuci maruntite pentru garnisire
  • 25 ml (1 1/2) lingurita ulei masline
  • frunze proaspete de marar

Preparare:

  • Curata castravetele de coaja si taie-l cubulete.
  • Intr-un mojar zdrobeste usturoiul si sarea bine apoi adauga nuca si painea. Daca preferi varianta puree, sau mai rapida, adauga-le pe toate ntr-un blender.
  • Cand le-ai maruntit, adauga putin cate putin si uleiul si amesteca bine.
  • Pune amestecul intr-un bol mare, adauga iaurtul si castravetele taiat cubulete.
  • Adauga incet apa rece si sucul de lamaie, amestecand continuu.
  • Pentru servire, imparte supa in boluri reci si decoreaza cu nuci maruntite, un pic de ulei de masline si cateva frunze proaspete de marar.

Pofta buna!

Si o zi racoroasa!

Omleta poloneza


Demult nu am mai scris pe blog. Dar stiu ce as fi vrut sa scriu, atunci cand as fi avut timp. Reteta unei prietene poloneze, pe care am cunoscut-o in Londra, acum 5-6 ani. A trecut atata timp de atunci, dar am o amintire frumoasa de la Asia, caci asa o cheama, sau cel putin asa i se zice pe scurt. Aceasta reteta este pur si simplu delicioasa si am gustat-o la ea pentru prima data. Ti se topeste in gura si ai mai vrea una, atat de buna e. Totusi descoperi cu uimire ca nu numai ca te saturi dar pare prea multa chiar. Modul de preparare ia ceva timp dar pentru ca nu faci asta zilnic, atunci cand vrei sa degusti asa ceva, gandeste-te ca iti oferi o alintare cu gustarea asta. Mie imi place s-o prepar pentru dimineata, la micul dejun si este atat de simpatica, merge cu multe ingrediente. Ceea ce am pus eu aici e reteta pentru o singura omleta dar daca sunteti 2-3 atunci repeti toti pasii si toate ingredientele pentru fiecare persoana in parte.

Omleta poloneza

Ingrediente:

  • 2 oua mari
  • 2 linguri faina
  • 2 linguri apa
  • gem, miere, crema de ciocolata sau vanilie dupa gust
  • iaurt gras

Preparare:

  • Intr-un bol separa albusurile de galbenusuri. Bate albusurile cu mixerul pana se fac bezea (dar fara zahar). Nu te ingrijora ca nu se intaresc, chiar reci scoase din frigider fac o bezea incredibila. (depinde acum de calitatea oualor)
  • Galbenusurile pune-le intr-o cana si pune peste ele cele 2 linguri de faina si 2 linguri de apa si freaca-le pana se omogenzieaza bine.
  • Rastoarna galbenusurile astfel preparate in bezea si cu o lingura incorporeaza-le cu miscari circulare pana se omogenizeaza si ele bine. Miscarea circulara asigura mentinerea aerarii aluatului si astfel el iese pufos si delicios.
  • Intr-o tigaie incinge putin ulei si rastoarna cu grija aluatul intinzandu-l in toata tigaia si netezindu-l. Lasa-l cateva minute sa se faca pe o parte, verifica atunci cand se face auriu si apoi cu o spatula rastoarna-l pe partea cealalata, ca pe o clatita.
  • Cand e frumos rumenit pe ambele parti, pune-l intr-o farfurie, unge-l cu gem sau miere sau alte creme dulci, dupa pofta si pune deasupra un strat gros de iaurt. Iti garantez ca nu iti va ajunge dar te va satura.

Pofta buna!