Tag Archives: interviu

Uite! Nu e!


Azi am avut o experienta pe care nu credeam ca o voi avea vreodata. Care m-a enervat foarte tare, chiar daca la suprafata nu s-a vazut. Auzisem la o verisoara si prin media de temperatura “mortului”, adica de cat de “bune” sunt termometrele acelea ca niste pistoale, cu care se incapataneaza unii sa ne ia temperatura. Dar la mine chiar era stricat rau. Si nu numai unul ci si al doilea.

Ajung eu azi la un interviu. De cand cu nebunia, iar o iau de la capat si chiar daca am mai trecut prin asta la prima criza economica si sunt cumva vaccinata, nu e usor. Imi trebuie multe resurse interne sa trec prin ea. Si ma consuma. Deci ajung la un interviu. E vorba de o gradinita particulara, destul de fitoasa, dar zic, hai sa merg. Poate nu e asa de negru totul. Nu de alta, dar am inceput sa ma feresc, simt eu ca trebuie sa ma feresc, pentru ca nu sunt complementara cu o anumita atitudine si stare. In rest, numai de bine.

De la poarta ma ia doamna asistenta, foarte amabila, si imi pune in frunte pistolul, aproape sa atinga pielea. E un sentiment tare ciudat. Ma gandesc, oare asa s-au simtit oamenii cand erau impuscati in cap? Ca mie una imi repugna total gestul, asa ma simt, de parca ar vrea sa ma omoare. Si ce sa vezi? Aveam temperatura. :)) Ma mai “impusca” de vreo 2 ori. A naibii temperatura, tot acolo era. Stiam ca am mers pe jos foarte mult, prin soare, ca e foarte cald. Insa nu stiam ca am si temperatura. Totusi, avand in vedere istorioarele, banuiam ca e cam prost de felul lui dar nu puteam sa ii spun doamnei, ca stii, un om poate fi stricat, insa o masinarie, Doamne fereste! Glumesc acum insa amar. Totusi nu m-am putut abtine sa nu ii spun ca am cunostinte la care a aratat si 32-33 de grade, ca nu e neaparat “reliable”, ca si unii oameni de altfel. Doamna se panicheaza, recunoaste ca e foarte cald si ca ar putea fi si alte cauze (as putea sa umplu cel putin o pagina cu motive de temperatura), i-am spus ca am mers si pe jos. Imi spune ca revine cu alt pistol. Ok, suit yourself, mi-am zis in gand. Si se intoarce. :)) Iar ma impusca si ce sa vezi, la fel. :)) A naibii temperatura, nu ma parasea deloc. Apoi are geniala idee sa mi-o ia de pe mana. Ca un miracol, pana la mana, s-a mai pierdut pe drum. Aveam 36.6. Chiar am glumit ca nu e statornica si e interesant cum fiecare bucata a corpului are asa, temperatura sa. Eu stiam ca nu am, insa incepea sa ma enerveze situatia. Pentru ca ajungi sa te simti prost, chiar vinovat fara vina. Ma simteam prost, ca, desi nu am temperatura, un “rahat” de pistol, scuzati expresia pistol, imi zice ca am. Ma pune sa ma spal pe maini la chiuveta din curte si ce sa vezi iar, scade miraculos. Deja nu mai imi placea situatia. Chiar si acum cand ma gandesc, scriu si vorbesc despre asta, ma umplu de draci. Multi oameni nevinovati pot ajunge in situatii limita si pentru ce? Mi-am facut o nota mentala ca acasa sa imi iau temperatura cu toate termometrele pe care le am, adica termometrul cu mercur (pe care il am de muuuulti ani si care si-a dovedit eficacitatea din 1714, de cand a fost inventat) si termometrul electronic pe care majoritatea cred ca il avem prin vre-un sertar sau cutie cu medicament, ca un termometru trebuie sa ai in casa.

Deci, cateva ore mai tarziu, cu mers prin supermarket la cumparaturi, mers pe jos prin soare, cu sacosi grele in maini, transpirata, in plin mijlocul zilei si pana seara, a naibii temperatura se incapataneaza sa arate 36.3. Uite cum m-am enervat eu azi! Sper sa imi treaca cu un somn bun, si sa ramana ca o poveste “amuzanta”, pentru ca numai in pielea mea sa nu fi fost azi.

Sfarsit!

Elena G

Interviu la Radio Romania International


Interviu: Elena şi Sirma Granzulea  – 2012.07.05

REPORTER – Tin’isiţ ascultâtori avem haraua tra s-şidem di zbor toraseara la emisiunea pi armâneaşti di la RRI cu unâ nauâ boaţi, s-dzâtem aşitsi, tu cânticlu armânescu, Elena Granzulea, ti furn’ia câ aesti dzâli nâ pitricu pi adresa electronicâ ali redactsie armâneascâ ndauâ cântitsi, cama ghini spus ţinţi căntiţi tru interpretarea-a l’ei shi a dadâl’ei a l’ei cănăscuta căntâtoari Sirma Granzulea.
E, spuneam tru ahurhitâ ti Elena Granzulea, unâ nauâ boatsi, ti furn’ia câ noi di la redactsie, Elena Granzulea u cunuştem di mulţâ an’i di anda a l’ei dadâ avea timil’iusitâ Pareia “Iholu” cu cari avea nchisitâ unâ iruşi, unâ voltâ tu cântari pri aoa prit vâsilie, tru Românie shi prit Balcan’i. Ama prota ş-prota ghini vinit la microfonlu a emisiunil’ei pi armâneaşti tin’isitâ Elena şi dada a ta, Sirma Granzulea.
ELENA GRANZULEA – Ghini v-aflăm !
SIRMA GRANZULEA – Ghini v-aflăm Taşco !
REPORTER – Ghini vinitu dârută Sirma ! Elena, prota ş-prota voi s-ti ntreb cându ahurhişi cu cânticlu armânescu, cum spuneam earai tu pareia “Iholu”, ama ţi ilikii aveai şi di iu mirakea ti cânticlu armânescu ?
ELENA GRANZULEA – Io ahurhiiu di cându earam n’icâ, cântam dupu mama io ş-sora a mea Kiralina, di cându earam n’iţ noi cântam ncasâ, deapoaia neasim la “Taraf” la “Clubul-a Copiilor” cum avea numa atumţea “Clublu a Pionerlor” şi deapoaia cântăm n’liceu cântiţli ali mami, pri iu earam lumea nâ bâga s-cântăm câ ştea câ earam featili ali Sirmâ. Si tu liceu agiumsim cu gruplu “Iholu” cari fu protlu grup armânescu adrat di Sirma Granzulea. Pânâ tu aţel chiro nu eara niţi un grup di tiniri ficiuriţ i cama mări aşi câ mama fu prota cari adră, sâmbâta şi dumânica tu chirolu a l’ei adyi cilăstâsi ndoi an’i cu aestu grup şi earam ş-noi tu el iu cantăm.
REPORTER – Tu ţi an eara aestâ minari cu Pareia “Iholu” ?
ELENA GRANZULEA – Eara tru anlu 1995 pânâ tru anlu 1997.
REPORTER – Tora voi s-n’i spun’u Elena câţe earai n’icâ tini şi surica a ta aveaţ vahi 10-15 di an’i.
ELENA GRANZULEA – E, n’i-aduc aminti, cum nu.
REPOERTER – Iu earats câlisiti cu pareia “Iholu” aoa tu Românie icâ tu xeani ?
ELENA GRANZULEA – E cându badz aestâ ntribari mi ariseaşti s-pirmitusescu maxus câ ligat di gruplu “Iholu” suntu multi aduţeri aminti muşeati. Aşi câ pot s-ţâ dzâc câ earam Constanţa, earam Bucureşti, earam tu unâ excursie multu muşeatâ, nu va u agărşescu canâoarâ tu Macedonia la Struga ti Dzuua Naţionalâ a Armân’ilor iu serbăm aestâ dzuuâ şi âl’i ncântăm pi aţel’i armân’i di aclo cu cântiţli cu giocurli a noasti […]

Sursa RRI : http://www.rri.ro/art.shtml?lang=4&sec=381&art=271312