Titlul ar fi fost super daca se micsorau literele dar nu merge, domle, nu merge. 😁
Asa. Am descoperit de cativa ani Sudoku. Mi se pare un joc foarte tare si bun si imi place foarte mult. L-am jucat o perioada destul de des si devenisem bunicica. Apoi l-am lasat pentru ca nu prea aveam timp. Insa la drum lung, daca nu am o carte, completez cu placere un Sudoku. Si cand ma duc la mare. La tata, cand nu am ce face, iau ziarele lui si ma joc. El face integramele dar Sudoku nu il atrage asa ca ma asez la masa sau in pat si incep cu numerele. Dar ce te faci cand iti trimite un pachet de Craciun? Si printre de-ale gurii, care oricum sunt prea multe pentru mine, gasesti ceva ciudat?
Trebuind sa impart pachetul in doua parti ca sa il car mai usor acasa, iau un fisic aranjat, de ziare taiate si il pun in rucsac. Chiar ma gandeam, ce o fi cu hartiile astea, ca nu mi-am dat seama. Statusem o ora afara ca a intarziat cursa din Constanta, din cauza traficului din Bucuresti. Nu stiam cum sa le impart mai repede dar tot le-am remarcat. Cand ajung acasa, incep sa despachetez. Nici cand le-am pus pe masa nu am realizat. Cand toate erau asezate, inghesuite prin congelator, frigider si camara, raman hartiile taiate si aranjate asa frumos. Cat pe ce sa le arunc. Ele nu impachetau nimic, erau doar asa. Cand le desfac, observ formele geometrice care se cheama patrate, cu numere. Tata taiase din ziare jocurile Sudoku ca sa mi le trimita mie. Stia ca imi plac. Nu m-au impresionat nici carnatii, nici cascavalul, nici gemul de casa, nici soricul si slana cum m-a impresionat fisicul asta cu Sudoku. Atentia asta la detalii ma emotioneaza pentru ca mi se intampla rar. Ca sa mai fie un cadou dragut. Multumesc pentru tot. 🎁❣️
Elena G
Sweet Nothings 