Pernute

Sa incep de luni, zic. Ma gandeam acum ca, virgula, chiftelele seamana cu niste pernute…de carne. Le pot zice si asa. 🙂 Azi continui periplul prin lumea pernutelor sau mai degraba a ceea ce poti face cu carnea tocata. In general faci pernute, pardon, chiftele, asa ca voi povesti despre o reteta delicioasa, care include si peste, asa, ca sa nu ne departam prea mult de aceasta “leguma” minunata. Reteta e culeasa si testata, asa ca stiu despre ce vorbesc. Sau nu? Oi vedea eu. E culeasa din “Marvellous Meals With Mince” scrisa de Josceline Dimbleby, carte aparuta in 1982 si despre care stii acum, ca am tot gasit in ea retete bune, din punctul meu de vedere. Mie mi-au placut, ramane sa iti placa si tie si sa decizi daca le vei face. Vezi si chiftelutele de peste din aceeasi carte.

Chiftele de vita si ansoa cu smantana

Nu stiu cate ies ca nu le-am numarat

Ingrediente:

• 75g/ 3 oz paine alba (sau mai bronzata daca doresti), decojita
• lapte
• 350 g/ 3/4 lb carne vita tocata (cumpara carne buna si toac-o la magazin sau acasa)
• 50 g/ 1 3/4 oz ansoa file (pentru ca e un peste mai costisitor, poti inlocui si cu altul, cu conditia sa fie un peste cu carne mai ferma)
• 2-3 catei usturoi
• o mana de patrunjel, tocat fin
• faina
• 1 lingura/ 15 ml ulei (il prefer pe cel presat la rece si ti-l recomand)
• o lingura de unt
• 150 ml/ 5 fl oz smantana
• o legatura de ptarunjel, tocat, pentru decor (si mancat)
• sare si piper

Preparare:

• Rupe painea in bucati si toarna suficient lapte ca sa se inmoaie. Amestec-o cu o furculita pana devine o pasta. Adauga carnea tocata de vita si adauga uleiul din recipientul cu ansoa. Cu un cutit ascutit, toaca ansoa si usturoiul foarte fin. Amesteca-le in carne alaturi de patrunjel si asezoneaza cu sare si piper negru. Cu maini ude formeaza chiftelele, cam de marimea unei nuci si rostogoleste-le prin faina.
• Incalzeste uleiul si untul intr-o tigaie. Cartea recomanda sa fie mai mare tigaia dar daca nu ai, vei face chiftelele in etape, nu-i bai. Redu focul la mediu si prajeste chiftelele cca 6-8 minute, intorcandu-le continuu, pana devin aurii-maronii pe toata suprafata. Transfera-le intr-o farfurie calda (sa fiu sincera numai la caldura farfurie nu ma gandesc cand gatesc insa este un detaliu interesant) cu o lingura gen strecuratoare (pentru a se scurge mai usor si mai repede uleiul). Pentru a fi sigur/a ca nu ai ulei prea mult ramas, poti pune cateva servetele in farfurie pentru a absorbi excesul apoi le transferi in alta, curata si evident, incalzita. ;)) Acum vine partea care te face sa iti fie foame. Amesteca smantana un pic apoi rastoarn-o peste chiftele si decoreaza cu patrunjel. Poti schimba smantana cu iaurt daca vrei o varianta light si mai sanatoasa. Ti-e foame? Serveste.

Pofta buna!

Elena G

Iar in bucatarie

Hi,hi,hi. Azi voi gati. In sfarsit, ca nu mai gatisem demult. Virtual, evident. In realitate, la fel de rar dar tot sofisticat. Chiar mama spune ca ma complic uneori. Alteori insa simplific cu un sandvici (conform dex). Sau oua prajite. Sau piure, etc. 😛 Whatever! Numai sa fie ceva rapid ca nu am timp sau chef sa stau in bucatarie. Dar azi, azi voi “sta”. Ceea ce “gatesc” este foarte gustos, o musaca with a twist, cum imi place sa mai zic. Pentru ca se face cu cascaval si nu orice cascaval, ci Gruyere. Si se face si cu vinete. Cat imi plac mie legumele astea, nici nu ai idee. Sunt ideale pentru musaca, sunt ingredientul principal si mai ales traditional. Imho. Am mancat si cred ca am gatit o data si cu cartofi, de curiozitate, sa vad cum iese. Nu mi-a placut. De aceea, iti zic, gateste musacaua cu vinete. Este delicioasa.

Azi deci, mergem prin Grecia, tara care a dat varianta cea mai cunoscuta si degustata de musaca.Cel putin asa zice Google. Si reteta mea, tot in stil grecesc este. Am cules-o din Josceline Dimbleby – “Marvellous Meal With Mince”, 1982, in Londra, iar. Orasul meu de suflet. Acum m-am pornit, daca am mentionat de Londra. Am invatat sa iubesc orasul asta, secunda de secunda, ora de ora, zi de zi, luna de luna si an de an. A fost iubire cu forta, dar chiar a mers de data asta, pentru ca recunosc ca al doilea an a fost de vis si asta a facut mai usoara adaptarea. A durat ceva dar a meritat. Dupa ploaie a iesit soarele, asa  a fost la mine. 🙂  Ii iubesc ceata, ploaia, cladirile superb intretinute, parcurile, oamenii, turistii, metroul, autobuzele, dar mai ales zona centrala. 😉 Doar nu credeai ca alte zone. Recunosc, sunt snoaba. Guilty. So what? I am not the only one.

Sa revin la minunatia asta de musaca, ce miroase incredibil cand se coace in cuptor. De la niste mirodenii delicioase ca scortisoara, patrunjel, nucsoara, piper. Citeste mai departe, dar sa nu te sperii. Un “mic” amanunt: iar sunt vase de spalat. De asta e buna o masina de spalat vase, pentru astfel de mancaruri. I wish! Totusi merita pentru ca rezultatul e ca te vei linge pe degete dupa ce o gusti. De fapt, ti se face foame incepand de la miros. Si merita tot efortul. Serveste mancarea asta cu legume fierte de orice fel, e foarte consistenta si o echilibrezi cu ceva usor. Sau cu ce doresti. Si acompaniaza totul cu un vin rosu.

Musaca cu cascaval Gruyere

Ingrediente:

• 550-675 g  vinete (aprox. 3 vinete medii)
• suc de lamaie (stii, stoarce lamaia)
• 2 cepe
• 25 g unt de cca 80 % grasime (nu margarina, nu e buna, stii deja)
• 450 g carne tocata de miel (daca vrei putin diferit adauga cantitati egale de miel si vita care sa faca 450 g)
• 2 lingurite scortisoara pudra (remember, for the twist)
• 2 linguri piure de rosii (sau suc de rosii mai concentrat, in cazul in care nu ai piure)
• 6 linguri apa
• o mana de patrunjel, tocat marunt
• 200 g cascaval Gruyere, feliat subtire
• sare
• piper

Pentru sos:

• 50 g unt de cca 80 % grasime
• 50 g faina
• 450 ml lapte (da, gras, vezi ca stii)
• putina nucsoara (daca o razui atunci, are un miros adorabil, nu se poate compara cu cea pudra deja din plicuri)
• 2 galbenusuri
• 2 linguri smantana (reteta zice din cea slaba, dar eu zic din cea grasa, alege, ai voie)
• sare
• piper

Preparare:

• Cojeste vinetele, taie-le felii de cca 5 mm – 1 cm diametrul si unge-le rapid cu suc de lamaie ca sa nu se innegreasca. Freaca-le apoi cu sare si pune-le intr-o strecuratoare pentru cca 30 de minute ca sa se strecoare sucul amar care ar rezulta din ele.
• Curata si marunteste ceapa. Topeste untul intr-o tigaie mare, adanca si prajeste ceapa la foc mic pana se inmoaie. Adauga carnea tocata de miel si prajeste-o la foc mediu, amestecand si maruntind ca sa se patrunda bine. Adauga apoi scortisoara, sarea si piperul. Urmeaza piureul de rosii si apa. Amesteca si lasa totul la foc mediu pana cand e toata apa absorbita. Opreste focul si amesteca la final patrunjelul tocat.
• Fierbe apa intr-o cratita mare si adauga feliile de vinete. Acopera si lasa-le cca 2 minute la foc mare. Scoate-le si clateste-le rapid cu apa rece, sa opresti fierberea.
• Intr-un vas termorezistent de cca 1.4 – 1.7  litri (gen yena, prin care se vad frumos straturile, daca doresti) aseaza un strat de felii de vinete, apoi un strat de carne si un strat de cascaval Gruyere, si tot asa pana termini cantitatile. Termina cum  ai inceput, cu un strat de vinete.
• Petru sos, topeste untul intr-o cratita, indeparteaza-o de foc si adauga faina. Adauga si laptele, gradat. Pune cratita pe foc mediu sa fiarba, amestecand continuu. Lasa la foc mic si amesteca inca 3 minute. Adauga sarea, piperul si nucsoara. Hmmm! Acum va mirosi incantator. Ia de pe foc.
• Bate galbenusurile cu smantana si adauga cate putin in sosul alb, amestecand bine. Daca sosul nu e suficient de fin, amesteca pana se face asa si toarna-l peste musacaua din vas.
• Incalzeste cuptorul la 180°C, 350°F, nr.  4 la cuptorul cu gaz. Pune vasul in mijlocul cuptorului pentru cca 45 de minute sau pana cand sosul se rumeneste deasupra.

Pofta buna!