Scrieri si scriituri. Aferim!

Mi-a fost dor sa scriu iar pe blogul meu drag si iubit. L-am cam parasit eu o vreme dar ma intelege el. Scrierea poate fi o forma de terapie, de eliberare si recunosc ca ma ajuta. Plus ca am si un motiv bun. Chiar imi place sa scriu si mai ales cand consider ca am ce. Bine, mai bat campii cu gratie dar blogul meu e intentionat ca sa fie parcurs cu placere si sa aduca informatii pe care poate unii nu le cunosc sau care cred eu ca sunt folositoare. In fond, e si acesta un mijloc de informare, chiar daca blogul are putini cititori. L-am pornit de la inceput cu intentia de a ma axa pe retete de hrana a trupului (pentru ca am avut ocazia intr-o perioada a vietii mele sa gatesc foarte mult si am descoperit nu numai ca sunt buna – so they say, ask the ones who tried what I cooked ;)), combinat cu alte postari despre ce imi place si consider util, frumos, interesant, placut pentru a se regasi aici. Cine il citeste, ma bucur, cine nu, nu e obligat pentru ca eu cred foarte mult in liberul arbitru. Ah, sa nu uit de consecinte. Vin si astea. So, choose wisely! 🙂 Cat se poate, pentru ca de multe ori la momentul respectiv asa credem ca e cel mai bine. In timp se va dovedi daca am ales sau nu bine si asta se cheama experienta.

M-am gandit ca foamea vine mancand si pentru ca in vacanta am mai mult timp, sa incep incet-incet sa completez cu alte retete pe care le-am incercat de-a lungul anilor si care mi-au placut, sau sa introduc retete facute de mine. Au ramas destule nu numai nescrise dar si nefacute in dosarul cu retete. Ma gandesc cu drag ca va veni momentul si pentru acestea, candva. Daca faci ceva cu placere si destul de mult timp, incepi sa si creezi. Eu nu sunt un geniu si nu stiu de la inceput sa fac totul insa in timp am avut niste sclipiri si ma bucur ca pot sa spun ca am si eu ceva facut de mine. Cred ca orice femeie mai ales, care sta mult timp la bucatarie, este un creator. Si in general in viata, creem cu totii. Daca esti curios/ curioasa, uite-te, poate te inspira sau iti dau vreo idee despre ce sa mananci azi/ intr-o zi cu soare si apoi trecem mai departe: fusilli a la Elena, puiul meu, de Paste numai de bine, 2 F Words. Sunt putine deocamdata. Acum, scriind, incepe sa imi revina inspiratia (are efect) si ma gandesc ca mai am cateva retete, foarte usoare, pe care nu le-am adaugat inca. Cum termin postarea aceasta, ma apuc de ele cat pot de curand si adaug link-urile. Va urma.

Ce ramasese nescris? Uitandu-ma prin hartii, am dat peste o reteta de baclava. Da, stiu, o sa spui: alta? Dap. De ce nu alta? La cate sunt, am citit si am ales una care m-a atras pe mine si am si facut-o de cateva ori deja. Reteta e scoasa din The Practical Encyclopedia of Easteuropean Cooking, 1999. Nu stiu acum daca o voi adauga si in engleza (copyright reason may be or just plain laziness or poor English from my part or all of them) dar ramane de vazut. Deocamdata iata o reteta de baclava turceasca pe care imi face mare placere sa o gatesc. Cartea recomanda cafeaua amara sa o insoteasca si cred ca zice bine. Acum tu decizi si poate ai alta preferinta. E buna si aceea, de gustibus non es disputandum.

M-am gandit sa adaug acum la ingrediente, la reteta in limba romana, toate masuratorile pentru ca poate ai unul sau alt instrument de masurare, si esti obisnuit intr-un fel si e la fel de corect. Cum de nu m-am gandit mai de demult? Mi-aduc aminte destul de clar si daca ma straduiesc cred ca gasesc si articolul mai pe la inceputuri in care explicam ca nu le voi adauga pe toate pentru ca unii se incurca dar acum mi-a cazut fisa si m-am gandit ca am facut o greseala. Nu e fatala dar … 🙂 Daca esti in strainatate si te-ai si obisnuit cu masuratorile lor, ce faci? Poti transforma dar de ce sa nu fie toata info data de la inceput?

Baclava

24 portii

Ingrediente:

• 175 g/ 6 oz/, 3/4 cana unt topit (defect profesional ca ma repet, unt de 80-82% grasime)
• 400 g/ 14 oz pachet de foi de placinta, dezghetat in caz ca a stat la congelator
• 30 ml/ 2 linguri suc de lamaie (daca nu uiti, spala coaja – eu mai uit dar inca nu am murit, glumesc. La cate prostii bagam in noi, ce mai conteaza cateodata? Nu sunt absurda dar daca uiti, e ok)
• 60 ml/ 4 linguri lamaie
• 50 g/ 2 oz,  1/4 cana zahar caster (sau obisnuit daca nu ai)
• coaja rasa de lamaie (ei, acum ca iti trebuie si asta parca iti vine totusi sa speli lamaia inainte 🙂 )
• 10 ml/ 2 lingurite scortisoara (minunat condiment)
• 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cana migdale decojite si maruntite (reteta cere, insa stiu ca migdalele nu sunt tot timpul la indemana noastra asa ca poti sari peste, linistit/a)
• 200 g/ 7 oz, 1 3/4 cana nuci maruntite (poti dubla cantitatea inlocuind migdalele cu nuci)
• 75 g/ 3 oz/ 3/4 cana alune de padure sau fistic (ce delicatese, Doamne), maruntite (le poti inlocui cu buna si delicioasa noastra nuca)
• fistic maruntit (sau nuca :)) ) pentru decor

Sirop

• 350 g / 12 oz/ 1 3/4 cana zahar caster (sau necaster ;)) )
• 115 g/ 4 oz/ 1/2 cana miere
• 600 ml/ 1 pint/ 2 1/2 cana apa
• 2 fasiute de coaja de lamaie (sau mai multe sau deloc, daca nu ai)

Preparare:

• Incalzeste cuptorul la 160 °C/ 325 °F/ Gas 3. Unge o tava cu fundul detasabil de 30X20 cm/ 12X8 inch sau o tava de dimensiuni asemanatoare, cu putin unt topit.
• Foloseste ca masura tava si taie foile de placinta sa incapa perfect. Din cauza cantitatii exacte a ingredientelor din reteta nu te-as sfatui sa cauti o tava in care sa se potriveasca foile decat daca esti dispus/a sa maresti cantitatea corespunzator. Te las sa faci calculele.
• Pune prima foaie de placinta in tava, unge cu unt topit si continua operatiunea pana folosesti jumatate din foile de placinta. Restul acopera-le cu un prosop curat si lasa-le deoparte.
• Intr-o tigaie pune sucul de lamaie, mierea si zaharul si lasa la incalzit pana se topeste si se omogenizeaza totul. Adauga apoi jumatate din cantitatea de coaja de lamaie rasa, scortisoara si nucile maruntite. Amesteca bine.
• Pune jumatate din aceasta combinatie in tava peste foi, adauga 3 foi de placinta unse cu unt si apoi restul combinatiei. Mda, cred ca ti-ai castigat dreptul de a gusta,  stiu ca nu ai rabdare.
• Pune ultimele foi de placinta in tava, ungandu-le pe fiecare cu unt si la sfarsit, unge cu generozitate cu untul ramas ultima foaie de placinta.
• Cu un cutit ascutit (eu am o problema cu cutitele, recunosc, nu sunt suficient de ascutite pentru mine niciodata), taie in patratele baclavaua dar nu pana la capat, ci mai mult pe deasupra, abia intrand in stratul de nuca. Pune tava in cuptor pentru o ora sau pana se rumeneste deasupra.
• Intre timp, fa siropul. Intr-o cratita pune zaharul, mierea, apa si cealalta jumatate de coaja rasa de lamaie si amesteca pana se omogenizeaza toate ingredientele, totul la o temperatura joasa. Da focul tare si adu-l la punctul de fierbere apoi lasa-l asa pentru 10 minute pana se ingroasa.
• Ia siropul de pe foc si lasa-l sa se raceasca. Scoate baclavaua din cuptor. Strecoara siropul pentru a scapa de coaja de lamaie si toarna peste minunatie. Lasa-l sa se imbibe bine pentru 6 ore sau mai bine peste noapte. Taie in forma de patrate si decoreaza cu fistic macinat. Gata.

Pofta buna!

Tip: in tava poti pune o foaie de copt pe care sa o ungi cu unt, daca vrei. Te ajuta sa speli mai usor la final, neprinzandu-se de fundul tavii.

 

 

 

Cui ii plac clatitele?

Celor mai multi le plac. Pentru cei multi si pofticiosi, azi o reteta foarte gustoasa si aromata. Stiu ca iti plac clatitele. Bun! Dar de un tort de clatite ai auzit? Daca nu, afli acum. Este o reteta ungureasca, culeasa din cartea “The Practical Encyclopedia of Easteuropean Cooking” (1999), carte peste care am dat in cautarile mele intr-o biblioteca londoneza la sectiunea cooking, cred, daca nu cumva era trecuta la alta categorie. Asta e mai putin important, ce vreau sa subliniez e ca am stat si am cautat. Asa de mult imi placea atunci sa gatesc, si mai ales aveam la dispozitie din belsug de toate. Stau si ma gandesc ca e tare placut sa ai cu ce gati, sa stii ca gasesti toate ingredientele si ca nu te afecteaza la buget. E mare lucru si acesta. Dar inapoi in Romania, caci am revenit de mult aici, in tara mea, e si mai mare lucru sa descoperi cu ce poti inlocui ingredientele in asa fel incat sa iti iasa reteta cat de cat si nici sa nu faci o gaura in buget. Aici, in tara, e farmecul si munca. Asta ca sa nu uit realitatea. Acum, inapoi la visare. Reteta este una ungureasca si este de-li-cioa-sa. Mi-aduc cu foarte mare placere de ea si cat de incantata am fost cand am mancat-o. Crema din straturile de clatite mi s-a parut cea mai buna crema pe care am mancat-o vreodata. Si doar facusem destule creme, si pana atunci si dupa, dar amintirea acelei creme ma urmareste si acum. O declar cea mai buna crema din lume. Mi-aduc aminte si de procesul de realizare al clatitelor. Acela mi s-a parut teribil, dificil. Nu mi-a placut deloc si nici clatitele nu mi s-au parut asa cum le stiam eu. Nu se fac cum se fac clatitele in mod obisnuit. 😦 Ce mai, din cauza asta, am renuntat sa mai fac vreodata aceasta reteta. Dar pot povesti despre ea, ca dintr-o poveste de adormit … Somn usor si pofta buna, in somn.  Drag copilas, inchide ochii si asculta acum povestea tortului de clatite. Viseaza la ea, ca de la mine sigur nu vei manca asa ceva. 😉

Tort de clatite

6 portii

Ingrediente:

• 5 oua, separate (saracele)
• 50 g (1/4 cana) zahar tos
• 175 ml (3/4 cana) lapte
• 50 g (1/4 cana) faina care creste singura (self-rainsing) (daca nu o ai gata facuta, luata din vre-un supermarket, o faci tu sa creasca, copacel, adaugand la o cana de faina, un plic de praf de copt – asta ca sa stii cea mai simpla reteta, ca viata si asa e complicata)
• 50 g (4 tbsp) unt nesarat, topit
• 175 ml (3/4 cana) smantana
• zahar tos
• felii de lamaie

Crema:

• 3 oua, separate
• 25 g (1/4 cana) zahar tos
• coaja rasa de la 1 lamaie
• 2,5 ml (1/2) zahar vanilat
• 115 g (1 cana) migdale macinate

Preparare:

• Incalzeste cuptorul la 200 °C/ 400˚F, gaz 6. Unge cu unt sau ulei o forma de tort cu fund detasabil cu diametrul de 20-23 cm si tapeteaza cu foaie de copt in asa fel incat sa iasa in afara marginile. Vei vedea mai tarziu de ce. Cu robotul de bucatarie bate bine galbenusurile impreuna cu zaharul pana se transforma intr-o crema groasa si cremoasa, apoi amesteca si laptele in aceasta.
  
• Bate apoi albusurile pana devin bezea si incorporeaz-o in crema de galbenusuri, in acelasi timp cu linguri de faina si jumatate din untul topit.
• Acum, neaparat sa cauti, ca daca nu ai, cumperi (yeah, right!), o tigaie care sa aiba exact acelasi diametru sau pe aproape ca si forma de tort. Unge tigaia cu putin unt topit, folosind o pensula sau un servetel.
• Pune un sfert din aluatul pregatit in tigaie si gateste clatita pe ambele parti. Ai grija ca e cam groasa si cand o intorci, sa nu se rupa. Ideal ar fi sa ai o tigaie cu capac-tigaie asa cum are o prietena de-a mea, Mariana ca sa intorci pur si simplu tigaia pe partea cealalta. Eu nu am dar o pun pe lista, candva imi voi lua una sau voi primi una. Una dupa ceafa. :)) Prima clatita astfel facuta o pui deja un forma de tort iar pe celalte trei le vei pune deoparte, deocamdata. Cumva off topic, imi dau seama ca eu dau acum instructiuni. Se incumeta cineva sa le urmeze? Nu de alta dar e tare placut sa spui ce sa faca altcineva si eu sa ma delectez cu rezultatul. 😉
• Urmeaza cea mai de-li-cioa-sa crema din lume. Bate bine galbenusurile impreuna cu zaharul tos pana se ingroasa, apoi adauga aharul vanilat si coaja rasa de lamaie. Ce arome minunate se simt acum! Daca cumva esti suparat/a pe cineva, aceasta reteta cu multe oua batute este ideala. De ce sa iti consumi nervii in mod negativ. Fa ceva pozitiv. (Spun eu care oricum nu imi urmez sfaturile, dar stiu sa le dau, necerute!).
• Bate albusurile pana se fac bezea si incorporeaza-le in crema de galbenusuri, adaugand migdalele macinate. Amesteca bine totul si nu uita, intotdeauna se gusta cu degetul. Al tau, al lui, depinde cine mai e prin bucatarie. Yummy!
• Pune o treime din crema peste prima clatita din forma de tort, aseaza peste ea a doua clatita si uite asa te joci (sper sa te lase ajutorul de bucatar) pana termini crema si clatitele. Inchei cu ultima clatita.
• Peste ea torni smantana si la cuptor acum va sta cca 20-25 de minute sau pana cand va capata o culoare aurie.
• Scoate apoi din cuptor tortul (care te va innebuni cu mirosul lui) si lasa-l sa se odihneasca cca 10 minute. Scoate-l apoi cu grija, tragand usor de marginile foii de copt si aseaza-l frumos pe o farfurie de tort sau un platou mare si rotund. (Si o farfurie de pizza merge cand nu ai altceva). Serveste-l cald, pudrat frumos cu zahar si ornamentat cu felii de lamaie.

Pofta buna!

A fost odata in India

Am tot vorbit recent de mancarea indiana si tare mi-e pofta de o portie. Mi-aduc aminte cu placere cand am gatit pentru prima data asa ceva si eram extrem de incantata. Doar ca acum I am not in the mood for cooking. Vreau doar sa mananc mancare indiana. Sa ma duc undeva, la un restaurant si sa imi serveasca ospatarul o farfurie aburinda si parfumata, acompaniata de orez basmati si paine indiana. Vreau asta ffff tare. Sa fie neaparat hot. Cat mai hot, sa imi ia gura foc si sa simt pana in stomac toata fierbinteala. De placere. Sa ma umple si sa imi ia gandurile de la orice altceva. Sa imi curete stomacul apoi. Ador mancarea asta foarte condimentata si parfumata. Si da, as imparti-o cu cineva care stiu ca ar manca, de dragul meu, fara ca neaparat sa ii placa asa ceva. Macar ar gusta si probabil ca ar prefera painea si orezul mai mult decat mancarea propriu-zisa. Dar s-ar putea sa ii si placa. Cu ocazia asta incearca ceva nou si poate descopera ca e chiar buna reteta aceasta. Never say never. :* Mai ales ca  mancare indiana se mananca cu mana si dintr-o singura farfurie. Acum chiar ai imparti cu mine si daca nu se manca asa. Faceam sa se manance asa orice mancare. :* Ca sa stii, reteta am cules-o dintr-o carte minunata, “Golden India – Indian Recipes”, carte pe care mi-as dori sa o am in biblioteca personala. Iata despre ce tot scriu aici:

Champ Masala

Cotlete marinate de miel

4-6 portii

Timp preparare: 30 minute

Timp de gatit: 1 1/4 ore

Ingrediente:

• 1 kg cotlete miel
• 12 migdale
• 1 lingurita zahar brun (sau orice alta culoare, daca tot ai, de preferat totusi sa nu il mai folosesti deloc)
• 2 2/3 linguri unt sau ulei
• 1/2 lingurita seminte nucsoara (cardamom)
• 1 lingurita piper rosu (cayenne)
• 2-3 cuisoare, intregi (pentru ca nu mentioneaza garlic cloves, presupun ca e vorba de cuisoare, acum tu decizi)
• 2 lingurite coriandru proaspat, tocat
• 1 lingura seminte chimion
• 2 lingurite pasta de usturoi
• 2 lingurite ghimbir tocat marunt
• 2 ardei iuti, verzi sau rosii (tu ce culoare preferi?), curatati de samanta si feliati
• cateva fire de sofran, dizolvate intr-o lingurita de lapte (optional)
• 2 cepe medii, tocate marunt
• sare
• 2 lingurite seminte susan
• 3/4 (175 ml) cana iaurt (repet: cel mai gras, de preferat cel grecesc)

Preparare:

• Intr-un tocator de legume sau blender amesteca semintele de chimion, ghimbirul, pasta de usturoi, semintele de cardamom, cuisoarele, migdalele, semintele de susan, piperul rosu, zaharul si 2 linguri de iaurt. Daca cumva pasta e prea uscata, mai adauga iaurt. Pune apoi aceasta marinata deoparte. Avem acum pasta masala home-made.  
• Topeste untul sau incalzeste uleiul intr–un wok sau o tigaie mare. Pune ceapa si las-o la prajit pana se rumeneste usor. Adauga pasta masala si amesteca cca 5 minute. Mai pune cate o lingura de apa din timp in timp daca cumva continutul e prea uscat.
• Introdu in tigaie cotletele de miel si prajeste-le cca 10 minute la foc mediu, intorcandu-le des.
• Amesteca restul de iaurt cu sofranul, varsa-l peste miel si amesteca bine. Lasa sa dea in clocot apoi redu focul  la minim pentru 30 minute.
• Incalzeste cuptorul la 150°C, 300°F.
• Pune tot continutul tigaii intr-o tava si lasa la cuptor pentru cel putin 25 de minute.
• Scoate din cuptor, orneaza cu coriandru tocat. Serveste imediat cu paine indiana (naan sau Rotis) si orez basmati (cel mai bun orez dupa parerea mea este cel comercializat de firma Tilda).

Pofta buna!

Ce faci in 10 minute

Uite ca se poate si mai repede. Daca chiar nu ai timp dar vrei sa mananci totusi ceva gustos, de casa, sanatos, citeste acum o reteta simpla si putin dulce dar sa stii ca e mancare si nu desert. Si merge perfect vara. Este o reteta vegetariana culeasa din ‘Quick Meals in Minutes’, 2001 si mi-aduc bine aminte ca atunci cand am gatit-o, a fost pentru ca tineam post pentru Paste si ma uitam prin cartile de bucate sa vad ce retete sunt care sa se potriveasca. Asa ca daca vrei sa tii post, aceasta e tocmai buna. Si te mangaie pe papilele gustative, de placuta ce e. Nici nu iti trebuie prea multe ingrediente si le poti inlocui sau le poti scoate de tot, atunci cand nu le ai. Gustul va ramane la fel de bun. Mie imi place in mod deosebit cuscusul din reteta. De cand l-am descoperit, m-a atras ca se gateste foarte usor si are un gust de care nu ma satur.

Cuscus cu fructe si migdale

Preparare: 10 minute

4 portii

Ingrediente:

• 2 cani (400 g) cuscus
• 2 cani (500 ml) concentrat de pui, fierbinte (obtinut din fierberea carcasei proaspete de pui cu diverse legume, timp de cca o ora sau daca vrei sa trisezi putin, pur si simplu pune in 500 ml apa fiarta un cubulet de concentrat de pui), sau doar apa daca nu ai concentrat de nici un fel pentru varianta de post
• 40 g unt sau ulei in cazul in care faci de post
• 1/4 cana (35 g) coacaze uscate
• 1/4 cana (35 g) caise uscate, maruntite
• 1/4 cana (35 g) fulgi migdale
• 1 lingura coriandru proaspat, tocat

Preparare:

• Pune cuscusul intr-un bol termorezistent si toarna peste el concentratul de pui si untul.
• Amesteca cu grija cuscusul cu o furculita, pana cand concentratul este absorbit.
• Adauga restul ingredientelor si amesteca iar, cu grija. In loc de coacaze si caise poti folosi alte fructe uscate, dupa pofta inimii.

Pofta buna!

Going Indian II

:)) Mi-a placut atat de mult sa povestesc despre curry ca nu ma pot abtine sa nu scriu despre o alta reteta indiana extraordinar de gustoasa. O singura data am realizat-o dar si acum ma gandesc la ea, cat de buna a iesit si ce mult ne-a placut. Am mancat atunci unul din cei mai gustosi piepti de pui din viata mea. Nu stiu de la ce, dar ma gandesc ca marinarea lor in niste minunatii de mirodenii si iaurt i-a facut atat de buuni si de moi, efectiv te lingeai pe degete. Asa mi-ar placea sa ii ma fac , poate candva, undeva.

Reteta asta e specific indiana dar foarte buna. Ingredientele se cam gasesc acum peste tot (asta pentru ca fac eu revizuire in 2017 la text :)) ) deci se poate face mancarea. Merita, macar o data. Este delicioasa. Si are si un nume haios, parca s-ar juca copiii cu cuvintele. Poate inseamna ceva dar ce mai conteaza. Poate inseamna ce e scris sub titlul ei in engleza. Da, si reteta asta e dintr-o carte de bucate in engleza “Golden India – Indian Recipes 1996”  si din ce mi s-a spus, cartea asta are retetele mai aproape de original decat multe altele. De ce? Pentru ca se pare ca multe carti de bucate le adapteaza pentru a fi accesibile si mai aproape de gusturile europene. Daca este sau nu asa, prove me wrong!

Sa nu uit sa adaug, ca orice mancare orientala care se respecta, se consuma cu orezul cel mai bun din lume, orezul basmati. Ca sa il faci cu adevarat delicios (dar el de obicei se consuma simplu), dupa ce il fierbi conform instructiunilor de pe punga, amesteca-l nu cu ulei ci cu unt. Nici nu ai idee cat de bun iese si ce incantator miroase. Pune mult unt si il mananci cu nasul si cu ochii. Asta ca side dish. Ca fel principal, treci la distractie in bucatarie.

Pui Badam Pasanda

Pui cu sos aromat de migdale

4-5 portii

Timp preparare: 2 1/2 ore

Timp de gatit: 30 minute

Ingrediente:

• 10 bucati piept de pui, marime medie, dezosate, fara piele si batute bine
• 50 g (1/2 cana) de migdale feliate
• 340 ml (1 1/3 cana) supa de pui
• 8-10 cuisoare
• 20 g/  4 tsp coriandru tocat (optional)
• 15 g/ (1 lingura) amidon sau faina de grau daca nu ai amidon
• 3 linguri pasta de usturoi
• 3 linguri pasta de ghimbir
• 5-6 nucsoare verzi
• 1 1/4 cana ulei
• 2 cepe medii, tocate marunt
• 1 g de sofran, dizolvat intr-o lingurita de lapte (ce culoare frumoasa o sa se faca, e splendida)
• sare
• 1 lingurita de piper alb
• 1 cana de iaurt (asta e un ingredient minune, fragezeste extraordinar, dar alege unul gras, e mai bun)

Preparare:

• Pune deoparte 6-7 mgidale iar restul piseaza-le pana le faci pulbere si pune-le deoparte. Eu le-as pune in robot sa le faca repede.
• Unge pieptii de pui cu toate minunatiile: pasta de usturoi, pasta de ghimbir. Amesteca intr-un bol iaurtul cu putina sare si  pune inauntru pieptii sa se acopere pe toata suprafata, apoi lasa-i la marinat vreo 2 ore la frigider. Pentru a nu mirosi prea puternic, acopera bolul cu folie transparenta.
• Incalzaste uleiul intr-o tigaie si prajeste apoi puiul pana este aproape facut. Scoate-l si lasa-l intr-o parte sa se odihneasca. Saracutul, e plin de arome acum dar nu te infige in el. Inca. The best is yet to come.
• In acelasi ulei, prajeste usor ceapa, nucsoarele verzi si cuisoarele. Pune si praful de migdale, mai prajeste putin apoi adauga piperul alb, supa de pui si amidonul. Lasa pe foc pana cand sosul se ingroasa.
• Scoate de pe foc minunatia, strecoara totul printr-o sita si reincalzeste.
• Adauga in acest sos delicios pieptii de pui si lasa-i la foc mic cca 10 minute sau pana cand puiul este moale. Adauga sofranul dizolvat.
• Ca metoda de servire,adauga deasupra  felii de migdale si coriandru proaspat tocat (optional). Serveste fierbinte cu paine Naan sau Parantha. Sus am spus ca il servesti cu orez basmati, pentru ca nu am vazut painea indiana decat rar aici. (asta ramane valabil si in 2017 😛 ) Si ce delicioasa este, incalzita in cuptor si apoi cu putin unt pe ea. Te lingi pe degete, nu alta. Dar pana atunci, orezul e perfect.

Pofta buna!

Mi-am adus aminte de painea indiana ca tot am scris despre ea si trebuie s-o laud si pe ea putin. Este prea buna. As manca-o si goala, doar unsa cu unt, atat de mult imi place. Am avut o incercare nereusita acasa pentru ca faina nu a fost buna, mi-au lipsit si seminte de ceapa ca sa ii dea gustul specific, in fine, chiar nu mi-a iesit deloc. Dar nu imi pare rau. E atat de buna in comert, chiar merita cumparata.