Tag Archives: mirodenii

Ciorba cea de toate zilele


De cand ma stiu am fost certata cu ciorba si supa. Ar putea trece luni intregi pana consum eu asa o zeama insa stiu ca nu e neobisnuit. Stiu si teoria ca o ciorba sau sora ei neacrita, supa, sunt medicamente naturale insa practica nu tine la mine. Totusi le consum cand si cand, mai ales daca stiu cine le face. Mi-a luat ceva timp sa inteleg diferenta dintre supa si ciorba si am constatat ca acasa, in familie, se faceau in general supe. Cred ca de aceea nu imi placeau. Consumam 2-3 linguri si decretam ca nu mai pot, ca m-am saturat. Era prea dulce pentru gustul meu. Prin alte locuri am consumat si ciorba si mi-am dat seama ca eu de fapt mananc ceva de genul si chiar imi place. Cu conditia sa fie acra. De, acritura la acritura trage. Deci ciorba o consum cu placere. Dar nu foarte multa, ca sa nu ma plictisesc. Asa, cum se nimereste.

De gatit ciorbe si supe, nu imi place. Insa daca trebuie, fac. Am invatat recent ceva simplu de la tata si m-am gandit sa scriu aici reteta, poate e citita si de altcineva, care fie o gateste rar fie vrea sa termine repede. Acum, nu am inventat eu roata dar poate cuiva ii pica bine si chiar nu stia. Never say never. Daca exista vre-un ciorbar sau ciorbarita in familie, cel putin te-ai scos. Faci o oala si nu iti mai bati capul apoi cateva zile. Am observat, cel putin la mine, ca cele doua feluri clasice de mancare prezente pe masa nu prea sunt necesare. Cu un fel m-am cam saturat dar nu stii cu cine mai imparti masa. Totusi, o ciorba/ supa cateodata e suficienta si reteta asta nu te tine prea mult in bucatarie.

In general imi plac mai mult ciorbele fara carne asa ca reteta aceasta va fi vegetariana. Bine-nteles ca poti adauga tu carne daca doresti insa eu mai putin. Profitand de vara si toamna pline de legume in sezon, iata ce iti trebuie, pentru cateva portii:

Ciorba simpla

  • 1 cartof taiat cuburi
  • 1 ceapa taiata fin (eu cateodata o pun taiata in 2 sau 4 parti pentru ca o pot scoate usor, dupa ce s-a fiert ciorba, deoarece nu imi prea place)
  • 1 dovlecel mediu
  • 1 ardei de orice culoare
  • 1 morcov mediu
  • 1 legatura de patrunjel proaspat, maruntit
  • 2 rosii medii coapte
  • 1-2 linguri ulei
  • cca 1 litru apa plata
  • sare dupa gust
  • sucul de la o jumatate de lamaie
  • alte mirodenii dupa plac: busuioc, menta, coriandru, ghimbir, turmeric, cimbru, etc.
  • alte legume pe care le mai ai in camara, frigider si vrei sa le adaugi

Preparare:

  • Pregatesti aproape toate ingredientele. Le pui  intr-o oala nu prea mare la fiert, in apa, cu putina sare. La final, adaugi sucul de lamaie si gusti pentru a vedea cat de acra iti place. Adaugi uleiul, patrunjelul si alte mirodenii si gata. Poftiti la ciorba simpla si rapida. Si plina de vitamine. Si plina de culoare.

Pofta buna!

Elena G

Ce sa mai faci cu legume


Azi mi-ar placea sa scriu inca o reteta. Nu e proprie-proprie, m-am inspirat din alte retete si am facut-o cumva sa fie a mea, adaptand-o. Pentru ca suntem inca in post si cred ca o detoxifiere a mintii si a corpului e foarte binevenita, iata la ce m-am gandit. De fapt,  totul a pornit de la vesnica intrebare: ce sa mai gatesc? Am impresia uneori, si stiu ca nu sunt singura, ca raman fara inspiratie, parca am tot gatit aceleasi mancaruri, parca am ramas fara legume si fructe si altele de gatit. E o munca intensa, pentru masa ma gandesc cu zile, saptamani inainte, ma uit, ma inspir, vad ce pofte mai am, ce pete mai am, ca daca mi se pune pata e musai sa mi-o satisfac, poate nu imediat insa in viitorul apropiat cu siguranta. Si atunci mi-am adus aminte ca am facut ceva anul trecut, vara si am zis, super, sa repetam experienta, pentru ca a fost delicioasa. Am gatit cu ce aveam in casa (in afara dovleceilor si rosiilor pe care le-am cumparat ieri) si iata ce mi-a iesit. Pune-o pe lista daca iti place. E ceva foarte usor si rapid si minunat de gustos. Oricum, postul ca postul dar sa vezi ce minunatii voi face dupa, cu unt, oua, lapte, branza si alte delicatese! Abia astept. :)) 

Am mai completat si cu desertul de ieri. Aveam pofta de gogosi zilele acestea si de cand am descoperit reteta aceasta de post, de la Savori Urbane, care imi plac teribil, si savorile si gogosile, adica, mi-am propus ca in week-end sa o fac si s-a potrivit sa o fac. Si ce bine am facut!:)) 

Gata, uite reteta. 

Legume feliate la cuptor

2-3 portii

Ingrediente:

  • 2 dovlecei medii, normali sau zucchini (acestia din urma sunt preferatii mei)
  • 6-7 rosii mai mici sau 4-5 mari
  • 2-3 linguri ulei masline sau floarea soarelui presat la rece
  • 1-2 lingurite busuioc uscat (sau cateva frunze proaspete)
  • 1-2 lingurite oregano uscat (sau cateva frunze proaspete)
  • 1 lingurita ghimbir pudra (pentru un gust usor intepator :)) sau piper proaspat macinat)
  • 3-4 linguri de pesmet
  • sare dupa gust (mai bine mai putina ca ii adaugi tu la servire)
  • 4-6 catei usturoi zdrobiti (de data aceasta nu am avut insa am compensat cu ghimbirul; usturoiul e nemaipomenit in aceasta reteta oricum)

Preparare:

  • Se intinde o foaie de copt pe tava cuptorului. Pentru cantitatea de ingrediente e potrivita ca marime si incape totul foarte bine. Cel putin eu am fost multumita.
  • Se taie dovleceii felii, cam de 0,5-1 cm grosime. Se feliaza si rosiile, in felii mai subtiri. Se aseaza in tava, alternand dovleceii cu rosiile. Se pune uleiul si se presara apoi toate mirodeniile de mai sus sau orice ai prin casa. O reteta nu e statica, ea se transforma asa ca fii curajos/ oasa. Nu se strica nimic, din contra. Si daca se strica, iar nu-i nimic, din greseli au iesit cele mai tari retete asa ca gandeste-te la asta si mergi inainte. Pesmetul se adauga la final, cel putin mie asa imi place si se formeaza o crusta asa crocanta si buna in mancare asa ca merita pus.
  • Se introduce tava in cuptorul pre-incalzit sau nu, nu conteaza ca iese la fel de buna. Se lasa cca 30-40 minute la 180°C, 350°F sau nr. 4 la cuptorul cu gaz. Legumele ies usor al dente.  In ultimele 10 minute poti muta tava aproape de grill, pentru o crusta crocanta si delicioasa. Daca nu ai sau nu vrei, nu-i bai, sa stii ca soarele inca va aparea pe cer. ;))
  • Se serveste cu o salata de primavara sau de orice alt anotimp preferat. 😉

Pofta buna!

Going Indian II


:)) Mi-a placut atat de mult sa povestesc despre curry ca nu ma pot abtine sa nu scriu despre o alta reteta indiana extraordinar de gustoasa. O singura data am realizat-o dar si acum ma gandesc la ea, cat de buna a iesit si ce mult ne-a placut. Am mancat atunci unul din cei mai gustosi piepti de pui din viata mea. Nu stiu de la ce, dar ma gandesc ca marinarea lor in niste minunatii de mirodenii si iaurt i-a facut atat de buuni si de moi, efectiv te lingeai pe degete. Asa mi-ar placea sa ii ma fac , poate candva, undeva.

Reteta asta e specific indiana dar foarte buna. Ingredientele se cam gasesc acum peste tot (asta pentru ca fac eu revizuire in 2017 la text :)) ) deci se poate face mancarea. Merita, macar o data. Este delicioasa. Si are si un nume haios, parca s-ar juca copiii cu cuvintele. Poate inseamna ceva dar ce mai conteaza. Poate inseamna ce e scris sub titlul ei in engleza. Da, si reteta asta e dintr-o carte de bucate in engleza “Golden India – Indian Recipes 1996”  si din ce mi s-a spus, cartea asta are retetele mai aproape de original decat multe altele. De ce? Pentru ca se pare ca multe carti de bucate le adapteaza pentru a fi accesibile si mai aproape de gusturile europene. Daca este sau nu asa, prove me wrong!

Sa nu uit sa adaug, ca orice mancare orientala care se respecta, se consuma cu orezul cel mai bun din lume, orezul basmati. Ca sa il faci cu adevarat delicios (dar el de obicei se consuma simplu), dupa ce il fierbi conform instructiunilor de pe punga, amesteca-l nu cu ulei ci cu unt. Nici nu ai idee cat de bun iese si ce incantator miroase. Pune mult unt si il mananci cu nasul si cu ochii. Asta ca side dish. Ca fel principal, treci la distractie in bucatarie.

Pui Badam Pasanda

Pui cu sos aromat de migdale

4-5 portii

Timp preparare: 2 1/2 ore

Timp de gatit: 30 minute

Ingrediente:

  • 10 bucati piept de pui, marime medie, dezosate, fara piele si batute bine
  • 50 g (1/2 cana) de migdale feliate
  • 340 ml (1 1/3 cana) supa de pui
  • 8-10 cuisoare
  • 20 g/  4 tsp coriandru tocat (optional)
  • 15 g/ (1 lingura) amidon sau faina de grau daca nu ai amidon
  • 3 linguri pasta de usturoi
  • 3 linguri pasta de ghimbir
  • 5-6 nucsoare verzi
  • 1 1/4 cana ulei
  • 2 cepe medii, tocate marunt
  • 1 g de sofran, dizolvat intr-o lingurita de lapte (ce culoare frumoasa o sa se faca, e splendida)
  • sare
  • 1 lingurita de piper alb
  • 1 cana de iaurt (asta e un ingredient minune, fragezeste extraordinar, dar alege unul gras, e mai bun)

Preparare:

  • Pune deoparte 6-7 mgidale iar restul piseaza-le pana le faci pulbere si pune-le deoparte. Eu le-as pune in robot sa le faca repede.
  • Unge pieptii de pui cu toate minunatiile: pasta de usturoi, pasta de ghimbir. Amesteca intr-un bol iaurtul cu putina sare si  pune inauntru pieptii sa se acopere pe toata suprafata, apoi lasa-i la marinat vreo 2 ore la frigider. Pentru a nu mirosi prea puternic, acopera bolul cu folie transparenta.
  • Incalzaste uleiul intr-o tigaie si prajeste apoi puiul pana este aproape facut. Scoate-l si lasa-l intr-o parte sa se odihneasca. Saracutul, e plin de arome acum dar nu te infige in el. Inca. The best is yet to come.
  • In acelasi ulei, prajeste usor ceapa, nucsoarele verzi si cuisoarele. Pune si praful de migdale, mai prajeste putin apoi adauga piperul alb, supa de pui si amidonul. Lasa pe foc pana cand sosul se ingroasa.
  • Scoate de pe foc minunatia, strecoara totul printr-o sita si reincalzeste.
  • Adauga in acest sos delicios pieptii de pui si lasa-i la foc mic cca 10 minute sau pana cand puiul este moale. Adauga sofranul dizolvat.
  • Ca metoda de servire,adauga deasupra  felii de migdale si coriandru proaspat tocat (optional). Serveste fierbinte cu paine Naan sau Parantha. Sus am spus ca il servesti cu orez basmati, pentru ca nu am vazut painea indiana decat rar aici. (asta ramane valabil si in 2017 😛 ) Si ce delicioasa este, incalzita in cuptor si apoi cu putin unt pe ea. Te lingi pe degete, nu alta. Dar pana atunci, orezul e perfect.

Pofta buna!

Mi-am adus aminte de painea indiana ca tot am scris despre ea si trebuie s-o laud si pe ea putin. Este prea buna. As manca-o si goala, doar unsa cu unt, atat de mult imi place. Am avut o incercare nereusita acasa pentru ca faina nu a fost buna, mi-au lipsit si seminte de ceapa ca sa ii dea gustul specific, in fine, chiar nu mi-a iesit deloc. Dar nu imi pare rau. E atat de buna in comert, chiar merita cumparata.