Tag Archives: muzica armaneasca

Muzica cu care am crescut ♥️


Intotdeauna revenirea in Constanta ma face sa iubesc si mai mult acest loc. Imi dau seama cat sunt de norocoasa ca m-am nascut in Dobrogea. La cum sunt, cred ca as zice la fel despre orice alt loc in care m-as fi nascut. Efectiv vad ce e mai frumos. Si apreciez cu atat mai mult, mai ales ca am plecat de aici. Stiu ca sunt si lucruri mai putin frumoase, ca peste tot, insa imi stric adn-ul daca ma concentrez pe ele. Si nu are rost. Prin buna am invatat lectia recunostintei cel mai bine si da, aici la malul marii este minunat, mai ales vara. Si ma bucur ca il am pe tata la care pot merge sa stau cand si cat vreau, am cativa oameni dragi si aici cu care imi place sa ma vad, am liniste, marea, bronz, plimbari, briza, muzica valurilor. Ma incarc pozitiv revenind in locurile natale. Apropo de muzica, azi in masina cu tata ascultam un post local. Si la un moment dat incepe muzica dobrogeana in interpretarea unei cantarete mai putin cunoscute in tara dar foarte ascultata aici. Este o reprezentanta de seama a folclorului dobrogean, si o voce foarte frumoasa, cu un repertoriu unic, asa cum au multe artiste din generatia ei. Este vorba de Marica Pitu. Are cantece atat in aromana cat si in romana dar ce ma impresioneaza foarte mult este orchestratia la ele. Are ceva care imi intra in inima si ma incalzeste, nu stiu cum sa explic. Orchestratia ca aceasta foarte rar se mai face acum si oricum la piesele vechi exista o frumusete aparte, neegalata. Asa ca azi te invit sa descoperi piesa care mi-a deschis inima, piesa pe care nu stiu daca am auzit-o de cateva ori si acum mi s-a parut cea mai frumoasa. Este vorba de “Marinarul” sau “Maica, inima ma doare”. Apoi te invit la o alta piesa care imi e foarte draga si pe care o cant si eu. “Fata cu ochi maslinii”. Sper sa le descoperi si sa iti placa la fel de mult. La cat sunt de incantata de ele, as vrea ca toata lumea sa fie incantata, asemenea mie. 😁 Auditie frumoasa!

Elena G

Doi Imparati


La multi ani, Constantini si Elene! Azi e o zi sfanta si speciala. Si pentru mine.

Dedic tuturor celor care poarta aceste nume sfinte si imi dedic si mie, o melodie cu numele Elena. E o placere a mea, care imi pune zambetul pe buze. M-am gandit in primul an de blog cum sa marchez ziua si mi-a venit aceasta idee cu cantec. Am cautat de atunci doar cantece cu Elena in titlu si am ramas uimita de ce am gasit. Insa nu toate imi plac si vreau sa pun doar ce imi bucura sufletul. Parafrazandu-l pe Walt Whitman, “examine everything and discard that which insults your soul.”

Am auzit anii acestia o melodie foarte frumoasa si veche, o melodie aromana, cantata de un celebru cantaret, George Manekas. Si vorbeste evident de o Elena. Cuvintele nu sunt greu de inteles asa ca sunt curioasa pentru cine asculta aceasta bijuterie muzicala, ce va intelege.

Si cum ce e frumos revine, anul trecut am ascultat acelasi cantec preluat si adaptat la vremurile actuale de o formatie aromana din Romania, Kavalla, asa ca te invit sa asculti si sa dansezi chiar si pe bonus. La multi ani!

PS: Pentru cine e curios/ curioasa sa asculte si alte cantece despre Elena, ai aici o lista cu ele, pentru o zi muzicala: Ian Raiburg – Elena, Roch Voisine – Helene, Marinella & Kazantzidis – Nitsa Elenitsa si o reteta delicioasa: Poires Belle Helene.

Elena G

Arina


 

Elena G

Povestea Rodiei


Din lada de comori <3


Acum ceva vreme am fost la un eveniment la Societatea Culturala Aromana din Bucuresti. Tema principala a fost comemorarea unui alpinist roman, primul care a ajuns pe unul din varfurile foarte dificile ale muntelui Himalaia. O poveste despre sacrificiu si pasiune pentru munte. Legatura lui cu aromanii? Pai era casatorit cu o aromanca. Bingo! 😉

Moderatorul evenimentului, Alexandru Gica m-a rugat sa cant ceva si, in functie de dispozitie (ca de, ai de a face cu artisti, oameni cu toane si toate cele :P, mai abitir ca la altii) sa si prestez. Am zis de ce nu, ca tot imi place mie sa cant, dar asa, mai mult la dus. Glumesc. Rotitele mele s-au invartit si ma gandeam ce melodie se potriveste. Trebuia ceva de munte sau dor. De obicei acestea cam merg mana in mana si din ce piese stiu, am selectat cateva dar una rezona pentru mine mai mult ca oricare. Stiam instinctiv ca e cea mai potrivita si am nimerit-o foarte bine. Sa nu ma deochi. Am ales o piesa pe care o auzeam de mica la mama, piesa care mi-a ramas mie in suflet  (si mama ca doar e mama), e ca un ecou de jale si mi-a placut foarte mult. Are ea ceva, nu pot sa zic exact ce, dar are. Si ma bucur ca am avut ocazia s-o interpretez, cu multe emotii, ca de obicei.

Nu stiu povestea din spatele cantecului dar deduci si tu din traducere, ca am zis ca trebuie tradus, e prea frumos sa nu fac asta. Mama mi-a povestit ca il stia si ea din casa, deci pot zice ca e al ei cumva, cu toate ca e si al altora pentru ca unii, putini, il stiu, dar nu pse prea canta. Si mama e deosebita, ca uite ce bijuterie mi-a dat. Acum, pentru ca a placut (a fost o surpriza pentru mine – nu stiam ce impact va avea, fiind un cantec vechi) si pentru ca si-au dorit si altii sa-l invete, stiu ei cine, ii pun azi versurile pe net. Pe tine, care nu stii aromana, te invit sa il descifrezi in romana si sa te bucuri de o poezie remarcabila si plina de sensibilitate si iubire. Recantand multe piese aromane, redescopar frumusetea unor poezii cu totul speciale care au un ecou aparte in sufletul meu. Sper ca citind aceste versuri, care sunt traduse totusi stangaci, sa vibreze si in tine poezia. Si pentru edificare, o prima auditie (sper sa revin cu o a doua, mai reusita), de la minutul 1:14:26. Auditie frumoasa! Am revenit cu a doua auditie, incepand de la minutul 36:05. 🙂

 

Ai, munte, frate

 Ai, munte, frate,

Apleacî-ţi frâmtea-nghiosu

Ai, munte frate,

Apleacî-ţi frâmtea-nghiosu

S’me-alin pi tini, lăi, munte frate

Sî-ni vedu a mea hoarî

S’me-alin pi tini, lăi, munte frate

Sî-ni vedu vruta ţi-adarî

Ş-cara-s me-agârşi-o

Mini nu-ar s’mai hio

Cî mari-i dorlu-şi multu-i greu

Cara-s me-gârşi-o

Mini nu-ar s’mai hio

Lăi munte, lăi, frate a meo

 

Ş-cara-s me-aşteaptî

De-anaparti ta zinu

Ş-cara-s me-aşteaptî

De-anaparti ta zinu

O, munte, frate, apleacî-ţi frâmtea

Împadi tas dipunu

O, munte, frate, apleacî-ţi frâmtea

Împadi tas dipunu

Tas u başu pi frâmti

Sî-ni mi-aduc-aminti

Cî mari-i dorlu-şi multu-i greu

Tas u başu pi frâmti

Sî-ni mi-aduc-aminti

Lăi munte, lăi frate-a meo

– SE REPETA PRIMA STROFA

 

O, munte, frate

O, munte, frate,

Apleaca-ti varful

O, munte frate,

Apleaca-ti varful

Sa urc pe tine, frate munte

Sa-mi vad satul

Sa urc pe tine, frate munte

Sa vad ce face iubita mea

Si daca m-a uitat

Eu n-am sa mai fiu eu insumi

Ca mi-e tare dor si greu fara ea

Si daca m-a uitat

Eu n-am sa mai fiu eu insumi

O, munte, o, frate al meu

 

Si daca ma va astepta

Din departari sa ma intorc

Si daca ma va astepta

Din departari sa ma intorc

O, munte, frate, apleaca-ti varful

Ca sa pot cobori

O, munte, frate, apleaca-ti varful

Ca sa pot cobori

S-o sarut pe frunte

Ca sa-si aminteasca de mine si s

Ca mi-e tare dor si greu fara ea

S-o sarut pe frunte

Sa-si aminteasca de mine si sa nu ma mai uite

O, munte, o, frate al meu.

My Mum and I


Mama


Revin cu o postare noua despre mama. Dupa o cautare pe Google, prietenul meu, cum ar zice o profesoara de-a mea, am dat peste o piesa minunata, absolut superba, plina de caldura si vibrand de emotie, in interpretarea sensibila si frumoasa si unica a mamei mele. O piesa veche, ce se regaseste pe cel de-al doilea album al mamei, numit “Noi himu armanji”, in traducere “Noi suntem aromani”. Asa m-a emotionat acum,  ascultand-o (de parca nu as fi stiut-o!) si o redescopar. Piesa se cheama “Dor di hoara” si se traduce destul de usor in “Dor de sat”.  Orchestratia este facut cu Orchestra Radio si este incantatoare. Viorile te mangaie pe suflet iar vocea mamei este divina. Asculta, cu inima deschisa. Lasa sa patrunda sunetele in tine si o sa simti. Depinde de stare, dar vei simti ceva, frumos. Si vei zambi.

Acum ma repet cumva, pentru ca m-am exprimat asemanator si in comentariul pus acolo. Scriam ca atunci cand am ascultat piesa prima data ii  spuneam mamei ca  seamana asa de mult cu romanta “Mai am un singur dor”! Cum e posibil? Cine de la cine a preluat-o? Sau nu e preluata, e doar geniul popular care a facut o muzica asa de frumoasa si apoi un alt geniu, cult, (George Sorban) care a facut o romanta superba, fara sa stie ca mai exista o melodie asemanatoare. Nu stiu cine a facut melodia piesei “Dor di hoara”, fiind un cantec vechi, e posibil sa fie anonima sau nu. Nu cunosc istoria din spatele liniei melodice, dar e chiar interesant sa aflu, apoi revin si rectific.

O alta asemanare se regaseste si in mesajul versurilor, deoarece ambele cantece vorbesc despre un testament. Dar in cazul melodiei aromane este vorba de o dorinta de a reveni la satul stramosesc si transformarea acestei dorinte  in realitate. O mica asemanare, dar totusi eu zic ca este. Parerea mea.

De aceea trag si concluzia ca undeva, candva , totul a fost una. De aceea gasim folclor in America Latina care seamana izbitor cu folclorul romanesc, in ciuda distantei si civilizatiei total opuse (doar la prima vedere, similitudini exista), de aceea cantecul acesta seamana cu o romanta romaneasca.