Intotdeauna revenirea in Constanta ma face sa iubesc si mai mult acest loc. Imi dau seama cat sunt de norocoasa ca m-am nascut in Dobrogea. La cum sunt, cred ca as zice la fel despre orice alt loc in care m-as fi nascut. Efectiv vad ce e mai frumos. Si apreciez cu atat mai mult, mai ales ca am plecat de aici. Stiu ca sunt si lucruri mai putin frumoase, ca peste tot, insa imi stric adn-ul daca ma concentrez pe ele. Si nu are rost. Prin buna am invatat lectia recunostintei cel mai bine si da, aici la malul marii este minunat, mai ales vara. Si ma bucur ca il am pe tata la care pot merge sa stau cand si cat vreau, am cativa oameni dragi si aici cu care imi place sa ma vad, am liniste, marea, bronz, plimbari, briza, muzica valurilor. Ma incarc pozitiv revenind in locurile natale. Apropo de muzica, azi in masina cu tata ascultam un post local. Si la un moment dat incepe muzica dobrogeana in interpretarea unei cantarete mai putin cunoscute in tara dar foarte ascultata aici. Este o reprezentanta de seama a folclorului dobrogean, si o voce foarte frumoasa, cu un repertoriu unic, asa cum au multe artiste din generatia ei. Este vorba de Marica Pitu. Are cantece atat in aromana cat si in romana dar ce ma impresioneaza foarte mult este orchestratia la ele. Are ceva care imi intra in inima si ma incalzeste, nu stiu cum sa explic. Orchestratia ca aceasta foarte rar se mai face acum si oricum la piesele vechi exista o frumusete aparte, neegalata. Asa ca azi te invit sa descoperi piesa care mi-a deschis inima, piesa pe care nu stiu daca am auzit-o de cateva ori si acum mi s-a parut cea mai frumoasa. Este vorba de “Marinarul” sau “Maica, inima ma doare”. Apoi te invit la o alta piesa care imi e foarte draga si pe care o cant si eu. “Fata cu ochi maslinii”. Sper sa le descoperi si sa iti placa la fel de mult. La cat sunt de incantata de ele, as vrea ca toata lumea sa fie incantata, asemenea mie. 😁 Auditie frumoasa!
Elena G