Pernute in sos de cascaval

Ce ma bucur! Am ajuns la ultima mea reteta culeasa din cartea de bucate “Marvellous Meals With Mince” scrisa de Josceline Dimbleby, 1982. Ultima de acum muulti ani, ca nu se stie daca imi mai cade in mana si imi atrage si altceva atentia. Insa retetele culese atunci din multe carti, reviste, etc, mi-am dorit sa le pun pe un blog. Si incet-incet, poate ajung la un final. Cel putin cu cartea am bifat tot ce aveam. Sper.

Astazi va fi despre alte chiftelute, care inoata intr-un sos delicios de cascaval. Numai cand ma gandesc si deja mi se face pofta. Dar hai sa prezint reteta si mai vedem noi apoi.

Chiftelute in sos bogat de cascaval

Nici aici nu stiu cate ies dar ies oricum

Ingrediente:

• 350 g/ 3/4 lb carne tocata de vita
• 100 g/ 4 oz malai
• 2 linguri pline/ 4×15 ml piure de rosii
• 3 catei de usturoi, tocat fin
• 2 lingurite/ 2×5 ml oregano
• 1 lingura/ 15 ml ulei sau untura
• sare si piper negru

Pentru sos:

• 25 g/ 1 oz unt
• 2 linguri pline/ 4×15 ml faina
• 600 ml/ 1 pint lapte
• 225 g/ 8 oz cascaval ras
• 150 ml/ 5 fl oz smantana
• 1/4 – 1/2 nucsoara intreaga, razuita
• sare si piper negru
• parmezan sau cascaval razuit

Preparare:

• Pune intr-un bol carnea tocata, malaiul, piureul de rosii, usturoiul tocat si oregano. Adauga sare si piper si amesteca bine. Formeaza apoi cu mana chiftelutele, cam de marimea unei nuci fiecare.
• Incalzeste uleiul sau untura intr-o tigaie si prajeste chiftelele la foc mai tare, intorcandu-le continuu cca 5-10 minute, pana se rumenesc. Mute-le apoi cu o lingura de gatit intr-un vas rezistent la caldura, din ceramica de preferat, un pic mai adanc, in care chiftelele sa stea destul de lejer. Nu le place nici lor inghesuiala.
• Pentru sos, topeste untul intr-o cratita pentru sos. De fapt orice cratita e potrivita, dar unele sunt mai potrivite decat altele. :)) Intelegi ce vreau sa zic! Ia de pe foc si adauga faina. Toarna incet si laptele, amestecand continuu. Pune cratita pe foc, adu sosul la punctul de fierbere, amestecand tot timpul si lasa la fiert cca 3 minute. Adauga cascavalul ras si amesteca iar pana se topeste. Apoi amesteca in sos si smantana si nucsoara. Acum chiar miroase minunat! Mai pune sare si piper, dupa gust.
• Toarna sosul acesta delicios in vasul cu chiftele ca sa fie bine acoperite. Pune si parmezanul sau cascavalul ras deasupra. Introdu vasul in cuptor, la 180°C, 350°F, nr. 4 la cuptorul cu gaz pentru 45 de minute. Serveste apoi cu cartofi la cuptor sau legume fierte, o salata si inchipuie-ti ca te delectezi cu o pizza pentru ca fiecare chifteluta iese cu muuuult cascaval intiiiins.

Pofta buna!

Elena G

La galuste

Imi plac foarte mult galustele cu prune. Am mancat rar, facute de vecina mea din Constanta, doamna Popazu, Dumnezeu s-o odihneasca! Cred ca odata pe an, toamna, suna la usa noastra si ne trezeam cu o farfurie cu galuste cu prune delicioase. Nu stiam cum se fac si nici nu am fost curioasa, cred, sa ma interesez, pana abia acum cateva zile. De ce? Pentru ca acum cca o saptamana am primit iar. De la alte vecine simpatice dar din Bucuresti. Si au fost asa de bune (galustele) incat ca un facut, m-am intrebat pentru prima data cum se fac si daca nu as putea face si eu. Aveam asa o idee demult cum ca se fac greu si cand aud asa ceva, din start imi spun ca eu nu cred ca voi face vreodata. Dar vorba aceea cu niciodata. O fi fost momentul acum, nu stiu ce sa zic. S-au potrivit cumva planetele, am eu ceva timp la dispozitie si sunt mai relaxata si linistita, nu am mai gatit demult si m-a apucat asa un chef si un dor si o fericire de gatit incat mi-am zis ca in acest sfarsit de saptamana fac galuste cu prune. Asa ca m-am uitat pe net, am gasit multe retete, mi-am facut lista cu ce am de cumparat si m-am apucat de treaba azi de dimineata cu asa o bucurie ca s-a transmis si in galuste. Nu am fost multumita de o anume reteta asa ca am adunat de ici, de colo si mi-am facut propria reteta de galuste. Se fac destul usor si abia dupa ce le-am facut mi-am dat seama ca nu trebuia sa imi fie frica de ele. Sunt delicioase si evident ca am de gand sa mai fac, chiar si cu alte fructe, asa drag mi-a fost sa le gatesc. Si s-au dus ca painea calda. Le-am impartit in stanga si in dreapta si ma bucur ca feed-back-ul a fost pozitiv, avand in vedere ca e prima data cand le fac. Iata reteta mea culeasa din alte retete si daca te multumeste, te invit sa o folosesti si tu.

Galuste cu prune

Portii: cca 15-20 (pentru prune mititele)

Ingrediente:

• 700-750 gr cartofi fierti (albi, fainosi)
• 2 oua
• 15-20 prune fara sambure
• 200 g faina
• 2 linguri unt
• 200 gr pesmet
• 100 gr unt (iti mai aduci aminte cum insist eu? 80-82% grasime, daca ai de casa, esti norocoasa/ norocos)
• 100-160 gr zahar brun
• nuci/ migdale sau alte seminte, maruntite (optional)
• 1-2 lingurite scortisoara
• 2 lingurite sare
• 1/2 lingurita nucsoara

Preparare:

• Umple o cratita suficient de mare, in care sa incapa toti cartofii, cu apa si pune-o la fiert. Pentru a nu inghiti multa apa si a fi nevoit/sa sa pui apoi multa faina care intareste aluatul, fierbe cartofii in coaja. Se recomanda doar cartofi albi, fainosi.
• Intre timp, intr-o tigaie de marime medie, pune 100 gr unt sa se topeasca la foc mediu, fara sa il arzi. Acum poti adauga semintele, daca ai si daca vrei, sa le rumenesti usor. Eu am preferat fara pentru ca mai cant si trebuie sa fiu atenta la gat. Semintele irita. Adauga apoi pesmetul si amesteca-l cu o lingura de lemn pana se rumeneste frumos. La final, adauga zaharul brun, si stinge focul, sau stinge focul si adauga imediat zaharul. Cum vrei, tot acolo e. El se va amesteca si se va carameliza foarte putin. Cand se mai raceste, poti adauga scortisoara dupa gust si nucsoara. Daca nu ai mirodenii, ajunge si pesmetul cu zahar. Lasa sa se raceasca.
• Inainte sau dupa pesmet, scoate samburii din prune (exista si galuste cu prune cu samburi dar e de gustibus, eu prefer fara, deocamdata, ca nu se stie, poate vreodata voi face si cu samburi asa ca nu pot zice ca e definitiv ceva). Pune prunele intr-un vas cu 2-3 linguri zahar brun peste ele (absoarbe umezeala din fructe) si amesteca-le. Daca prunele nu sunt asa de moi, merge si fara zahar dar chiar le da o aroma mai deosebita si le indulceste nitel, ca tot sunt ele mai acrisoare. Tot aici poti adauga inca o lingurita de scortisoara dar e optional.
• Cand cartofii sunf fierti, scoate-i din cratita, strecoara-i si decojeste-i. Eu nu i-am lasat sa se raceasca, a fost ok sa lucrez cu ei si fierbinti, pentru ca in timpul procesului de zdrobire, se mai racesc ei oricum, pana la o temperatura rezonabila ca sa poti lucra cu mana. Fa-i piure fie cu ce iti place tie mai mult sau cu ce ai la indemana, sunt multe instrumente. Eu am un pasator de piure sau cum i-o mai zice la acest instrument si m-am obisnuit asa. Plus ca e mai usor de spalat asa ca bifeaza si partea practica, ce imi place mie foarte mult. Adauga cele doua oua, 2 linguri de unt (daca nu ai unt merge si ulei, cca 2-3 linguri, dar nu are acelasi gust, crede-ma. Daca cumva faci de post, atunci da, oriunde vezi unt, pui ulei), un varf de cutit de sare, faina si amesteca bine. Va iesi un aluat usor lipicios dar destul de consistent.
• Am citit ca se poate lucra pe uscat, adica cu faina pe maini si pe suprafata de lucru, sau pe umed. Am ales pe umed asa ca din aceasta experienta, am fost chiar multumita. O recomand. Nu stiu cum e pe uscat dar cand voi mai face si voi alege aceasta metoda, revin aici si imi spun parerea proprie si personala. Deocamdata, pot zice ca a fost bine asa. Deci, cu mainile vesnic umede, am luat din ochi (o barna) o cantitate oarecare si am aplatizat-o in palma. Se ia apoi una bucata pruna care se acopera cu aluatul. Lucreaza usor in palma galusca pentru a se uniformiza si a acoperi bine toata pruna. Dupa caz, mai adauga aluat sau mai scoate. Stratul nu trebuie sa fie foarte gros dar nici foarte subtire, pentru a nu se rupe. Daca vrei, poti lucra si cu jumatati de pruna, pentru a face mai multe si marunte. Se aseaza galusca astfel formata pe o tava umeda ca sa nu se lipeasca. Si tot asa se lucreaza pana se termina aluatul si prunele.
• Intr-o alta cratita (sau din motive de spatiu, goleste cratita in care au fiert cartofii, spal-o bine si umple-o iar cu apa curata) se pune apa rece cu doua lingurite de sare si se da in fiert. Cu mainile umede si cu lingura aceea cu care ai scos cartofii, spalata si ea, introdu cca 4 galuste in apa fierbinte care fierbe la foc mediu. Lasa la fiert galustele pana se ridica la suprafata apei. Le poti lasa chiar mai mult, ca sa se fiarba si prunele din interior, cum vrei. Dar ca sa stii. Le scoti din cratita una cate una. Le introduci in tigaia racita cu pesmet (tot din motive practice, ca oricum o golesti si o speli la final) sau intr-un vas in care ai rasturnat pesmetul facut. Le rostogolesti ca sa se acopere bine cu pesmet si le asezi frumos sa stea cuminti pe un platou.
• Le poti consuma calde sau reci, simple sau decorate cu: 2 linguri de smantana/ iaurt simplu grecesc (varianta mai sanatoasa), nuci pisate, cateva frunze de menta, scortisoara…

Pofta buna!

PS: Daca nu faceam poze, nu credeam nici eu ca am facut asa ceva. Dar mi-au iesit si sunt foarte incantata. Am pus toata inima mea in ele, asa mi s-a spus. Si chiar asa a fost, le-am facut asa de bucuroasa. Si abia astept sa mai fac si alta data. 🙂

Fusilli a la Elena

Dupa atatea mancaruri care urmeaza retetele ad literam, iata in sfarsit ceva fara reteta. Gata, ma pot auto-proclama un adevarat bucatar.;) Nu e cazul, ca nu am studiat asa cum fac cei care urmeaza o scoala, eu o fac doar din pasiune si sunt mai mult autodidacta. Imi place. Nu as putea face asta zilnic intr-un restaurant dar acasa, din cand in cand, pentru mine si cei dragi, da. Revenind, deseori o mancare se gateste din minte cu cateva zile inainte, asa si a mea a inceput de ieri seara. E o intreaga munca in spatele unei mese, chiar daca pare ca nu e asa. Intreaba asta pe oricine trebuie sa gateasca acasa, zilnic.

Ce sa mananc maine, ma intrebam in gand. Faceam o lista mentala cu ce aveam prin congelator, frigider, camara, ca sa nu cumpar prea multe. Aveam chef de paste dar nu le vroiam simple, am mai mancat asa si sunt foarte usor de facut dar ma gandeam, am niste creveti mari in congelator. I-am luat special pentru o mancare cu paste, asa mi-a placut mie. Deci sa recapitulez: creveti am, ce mai am? Paste am si alegerea mea e fusilli, sunt ele asa carliontate cumva si tare dragute arata in farfurie. Usturoi am, fara usturoi nu se poate la paste. O prietena mi-a povestit ca usturoiul nu se marunteste si se consuma ci se zdrobeste, se prajeste in ulei usor, pentru aroma si apoi se arunca. Deci sa ii dau Cezarului ce-i al Cezarului. Usturoiul va fi zdrobit, sa nu supar italienii. 😉

Sunt asa incantata de ce am facut incat am zis ca daca nici pe asta n-o scriu, atunci ce sa scriu? Tot adunate de prin amintiri si foi? E loc si de acestea dar acum incepe artileria grea. Creatia mea. Mai am cateva retete proprii aici, destul de putine, daca ai chef, cauta-le in folderul My own. Una care imi vine acum in minte, pentru ca seamana cu aceasta, este fusilli cu sos de rosii. O minunatie! Oricum retetele mele sunt incercate, ca doar nu le postez de frumusete. Reteta de acum poate fi facuta pentru o persoana sau pentru 2 sau pentru 4, sau etc. Eu voi posta varianta pentru doua. Restul se imparte sau se inmulteste. Si pentru ca e loc de imaginatie, voi adauga si alte optiuni. Te poti juca foarte mult cu reteta asta, de asta imi si place, e versatila. Iar la gust, nu mai zic. Degust.

Iata ce mandra sunt, am numit-o dupa mine. Asa, pentru ca pot. 😉

Fusilli a la Elena

2 portii

Ingrediente:

• 85 g fusilli de persoana (au italienii dreptate cu gramajul, este exact o portie suficienta pentru a manca pana aproape de saturatie si mai ai loc, un piiiiiiiiiiic – daca preferi portii mai mari, go ahead)
• 10-12 creveti mari, curatati (in loc de creveti poti pune 2 piepti de pui taiati cubulete)
• 280-300 g smantana 20% grasime (uite ca nu mai e asa grasa, nu? 😉  dar merge si mai grasa)
• 4 catei de usturoi zdrobiti (doar pentru aroma, tine minte)
• 3-4 linguri de ulei
• un varf de cutit de sare
• coaja rasa de la 1/2 lamaie (asta face toata diferenta, crede-ma)
• 2 lingurite oregano (uscat)
• 1 lingurita rasa nucsoara pudra (obligatoriu)
• mirodenii amestecate pentru spaghetti (am primit de la o prietena si am zis sa le adaug dar a meritat, deci fa si tu la fel, joaca-te cu orice mirodenie)
• 2 lingurite ghimbir pudra (sau piper daca vrei, doar ca ghimbirul are o alta aroma si sa stii ca nu e asa de piperat in mancare pe cat se crede)
• 150 grame casacaval ras
• parmezan (nu am avut dar daca ai, ce faci?)
• ciuperci (eu nu am pus dar tu poti, daca iti place)
• 2 lingurite rase de faina (pentru ingrosare sos – optional, eu am incercat si a fost ok)
• 2 -3 lingurite de vin alb (nu am avut dar daca aveaaaaaaaaaaaaaaaam… 🙂 )

Preparare:

• Se vine de la serviciu flamand/a cu gandul la mancare. Se gandeste la ce bine era cand era gata masa, facuta de altcineva, bine-nteles, dar din pacate atunci nu se aprecia. Acum e prea tarziu, deci nu te mai plange. Fa in asa fel incat sa iti arati aprecierea cat nu e prea tarziu. Altfel, e randul tau sa nu fii apreciat/a. :))
• Se pune o cratita de marime medie, plina cu apa si un pic de sare, pe foc. Se da taaaaare la foc si se roaga in gand sa se fiarba repede ca nu mai poti de foame. Intre timp te misti si scoti pe masa tot ce iti trebuie. Si apoi te schimbi de hainele de serviciu in ceva mai confortabil. Se deschide si geamul de la bucatarie pentru ca se va incalzi intre timp.
• Cand s-a fiert apa se pun pastele si se asteapta peste 8 minute sau cat scrie pe punga. Daca ar fi sa respecti durata nu ar iesi “al dente” ci ar iesi cam nefacute asa ca lasa-le sa fiarba. Iti vei da seama si singur/a cand s-au facut.
• Intre timp, curata cateii de usturoi, zdrobeste-i cu lama cutitului asezata intr-o parte, nu cu partea taioasa. Intr-o tigaie, incalzeste uleiul si pune usturoiul pentru aroma. Prajeste-l cca 3- 5 minute, cat sa se rumeneasca si adauga crevetii sau prawns (cum se mai numesc ei intr-o limba de circulatie internationala) si lasa-i si pe ei la rumenit, cca 5 minute.
• Adauga apoi smantana, amestecand continuu la foc mediu spre mic, apoi mirodeniile, apoi faina daca vrei sa se ingroase sosul, daca nu, nu e musai. Se razuie jumatate de lamaie deasupra si se inspiraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Asta e cireasa de pe tort, nimic nu se compara cu coaja proaspat rasa de lamaie. Poti folosi si coaja rasa de lamaie din borcan, daca ai, dar nu e acelasi lucru. La final adauga si cca 50 g cascaval ras si amesteca bine. Sosul e gata. Si miroase divin.
• Verifica daca pastele s-au fiert, fara a fi prea tari sau prea moi si strecoara-le prin sita. Rastoarna-le in portii egale in farfurii si pune deasupra sosul. Presara niste cascaval ras peste tot, toarna un vin alb in pahare si

Pofta buna! Eu stiu ca am avut.

 

A fost odata in India

Am tot vorbit recent de mancarea indiana si tare mi-e pofta de o portie. Mi-aduc aminte cu placere cand am gatit pentru prima data asa ceva si eram extrem de incantata. Doar ca acum I am not in the mood for cooking. Vreau doar sa mananc mancare indiana. Sa ma duc undeva, la un restaurant si sa imi serveasca ospatarul o farfurie aburinda si parfumata, acompaniata de orez basmati si paine indiana. Vreau asta ffff tare. Sa fie neaparat hot. Cat mai hot, sa imi ia gura foc si sa simt pana in stomac toata fierbinteala. De placere. Sa ma umple si sa imi ia gandurile de la orice altceva. Sa imi curete stomacul apoi. Ador mancarea asta foarte condimentata si parfumata. Si da, as imparti-o cu cineva care stiu ca ar manca, de dragul meu, fara ca neaparat sa ii placa asa ceva. Macar ar gusta si probabil ca ar prefera painea si orezul mai mult decat mancarea propriu-zisa. Dar s-ar putea sa ii si placa. Cu ocazia asta incearca ceva nou si poate descopera ca e chiar buna reteta aceasta. Never say never. :* Mai ales ca  mancare indiana se mananca cu mana si dintr-o singura farfurie. Acum chiar ai imparti cu mine si daca nu se manca asa. Faceam sa se manance asa orice mancare. :* Ca sa stii, reteta am cules-o dintr-o carte minunata, “Golden India – Indian Recipes”, carte pe care mi-as dori sa o am in biblioteca personala. Iata despre ce tot scriu aici:

Champ Masala

Cotlete marinate de miel

4-6 portii

Timp preparare: 30 minute

Timp de gatit: 1 1/4 ore

Ingrediente:

• 1 kg cotlete miel
• 12 migdale
• 1 lingurita zahar brun (sau orice alta culoare, daca tot ai, de preferat totusi sa nu il mai folosesti deloc)
• 2 2/3 linguri unt sau ulei
• 1/2 lingurita seminte nucsoara (cardamom)
• 1 lingurita piper rosu (cayenne)
• 2-3 cuisoare, intregi (pentru ca nu mentioneaza garlic cloves, presupun ca e vorba de cuisoare, acum tu decizi)
• 2 lingurite coriandru proaspat, tocat
• 1 lingura seminte chimion
• 2 lingurite pasta de usturoi
• 2 lingurite ghimbir tocat marunt
• 2 ardei iuti, verzi sau rosii (tu ce culoare preferi?), curatati de samanta si feliati
• cateva fire de sofran, dizolvate intr-o lingurita de lapte (optional)
• 2 cepe medii, tocate marunt
• sare
• 2 lingurite seminte susan
• 3/4 (175 ml) cana iaurt (repet: cel mai gras, de preferat cel grecesc)

Preparare:

• Intr-un tocator de legume sau blender amesteca semintele de chimion, ghimbirul, pasta de usturoi, semintele de cardamom, cuisoarele, migdalele, semintele de susan, piperul rosu, zaharul si 2 linguri de iaurt. Daca cumva pasta e prea uscata, mai adauga iaurt. Pune apoi aceasta marinata deoparte. Avem acum pasta masala home-made.  
• Topeste untul sau incalzeste uleiul intr–un wok sau o tigaie mare. Pune ceapa si las-o la prajit pana se rumeneste usor. Adauga pasta masala si amesteca cca 5 minute. Mai pune cate o lingura de apa din timp in timp daca cumva continutul e prea uscat.
• Introdu in tigaie cotletele de miel si prajeste-le cca 10 minute la foc mediu, intorcandu-le des.
• Amesteca restul de iaurt cu sofranul, varsa-l peste miel si amesteca bine. Lasa sa dea in clocot apoi redu focul  la minim pentru 30 minute.
• Incalzeste cuptorul la 150°C, 300°F.
• Pune tot continutul tigaii intr-o tava si lasa la cuptor pentru cel putin 25 de minute.
• Scoate din cuptor, orneaza cu coriandru tocat. Serveste imediat cu paine indiana (naan sau Rotis) si orez basmati (cel mai bun orez dupa parerea mea este cel comercializat de firma Tilda).

Pofta buna!

La cules de zmeura

A venit vara. Imi amintesc cu placere, cand eram copila, ca mergeam in fiecara vara cu mama, in tabere, in toata tara si abia asteptam sa mananc fructe de padure. Numai acolo gaseam fragute, atat de aromate si rare, zmeura, mure si afine. Stiu ca voi scrie despre zmeura dar nu ma pot abtine sa nu vorbesc putin despre fragute pentru ca, dintre toate, raman preferatele mele. Am avut maaare noroc intr-o tabara, cand aveam vreo 9 ani cred, la Valea Uzului, sa primeasca mama de la o bucatareasa, 2 borcane cu gem de fragute. A fost ceva nemaipomenit! Il mancam cu degetele nu alta, plus ca ne miram cum a gasit atat de multe ca sa ajunga sa faca si gem. Nici icrele negre nu mi se par atat de valoroase ca fragutele, daca ma intrebi pe mine. Le cautam cu ardoare, aproape de pamant, pentru ca ele se ascund sub frunze si abia daca le zaresti, mici puncte rosii, sub frunze verzi. Le adunam una cate una, in palma, ca sa mananc mai multe o data, sa le simt gustul mai bine si inchideam ochii de placere. Numai cine mananca fragute stie ce delicatesa sunt.

O alta delicatesa, dar nu precum fraga, dupa parerea mea, este zmeura. Cand gaseam zmeura prin padure, imi aminteam intotdeauna ca ursul mananca asa ceva. Mai, da’ “prost” e ursul ista! Ce bunataturi mananca el, isi permite asa ceva, iti dai seama! Eu aici abia daca gasesc zmeura in piata, la un pret ”nepretuit”, fragutele in nici un caz nu o sa le vad vreodata la vanzare, murele la fel, ”nepretuite”, iar el, ursul, se autoserveste de la mama lor de acasa, plus ca unde mai pui ca sunt si ecologice, organice sau bio, cum vrei sa le zici. Din pacate, de cand cu civilizatia, si ursul s-a prostit. Acum prefera sa manance gunoaie. Ursule, chiar nu stii ce e bun sau esti foarte, foarte lenes si flamand.

Suficient cu amintirile din copilarie. Sa trec mai departe la ce ne intereseaza pe noi. Noi astazi, dragi copii,  vom invata despre un desert cu fructe de padure, daca tot am vorbit despre ele atat de mult mai sus, si in cazul de fata, vom vorbi despre cum sa gatim un desert delicios si racoritor de zmeura. Cum stim cu totii ca in bucatare nu exista reguli (si in general nu exista reguli), bineinteles ca ele pot fi oricand inlocuite cu orice alt fruct, ca murele, capsunile, etc. Titlul e simplu si spune totul. Sa nu uit sursa, pentru ca am cules si eu aceasta reteta de pe un set de cartoane numite generic ‘Delicious Meals Made Easy’ si bineinteles ca am si gatit-o, o data, ca multe retete de pe blog.

Desert de zmeura

4 portii

Ingrediente:

• 1 lingura suc de portocale
• 1/4 lingurita scortisoara
• 1/4 lingurita nucsoara
• 284 ml smantana grasa
• 275 g iaurt
• 450 g zmeura
• 100 g ciocolata neagra, rasa sau fulgi de ciocolata
• 4 frunze menta

Preparare:

• Amesteca intr-un bol sucul de portocala cu scortisoara si nucsoara.
• Intr-un alt bol, bate bine smantana pana se intareste. Amesteca apoi cu iaurtul si sucul de portocala.
• Intr-un blender pune 3/4 din zmeura si transforma totul intr-un puree roz si aromat. Nu te grabi sa il consumi, dar te poti servi cu cateva lingurite daca vrei, pentru ca este prea bun. Trece puree-ul astfel obtinut printr-o sita, ca sa elimini semintele.
• Imparte frisca in 4 boluri potrivite ca marime. Toarna deasupra jumatate din cantitatea de puree. Amesteca cu grija ca sa ai acel efect marmorat dar nu exagerat ca sa nu se combine prea mult. Pune deasupra jumatate din cantitatea de ciocolata.
• Pune apoi restul de frisca in boluri. Orneaza cu puree de zmeura si ciocolata, restul de zmeura fructe si frunzele de menta si serveste imediat.
• Poti face un desert mai mare, intr-un singur bol, in loc de 4 boluri mai mici si procedezi la fel ca mai sus. Efectul si gustul vor fi aceleasi.

Pofta buna!

Going Indian II

:)) Mi-a placut atat de mult sa povestesc despre curry ca nu ma pot abtine sa nu scriu despre o alta reteta indiana extraordinar de gustoasa. O singura data am realizat-o dar si acum ma gandesc la ea, cat de buna a iesit si ce mult ne-a placut. Am mancat atunci unul din cei mai gustosi piepti de pui din viata mea. Nu stiu de la ce, dar ma gandesc ca marinarea lor in niste minunatii de mirodenii si iaurt i-a facut atat de buuni si de moi, efectiv te lingeai pe degete. Asa mi-ar placea sa ii ma fac , poate candva, undeva.

Reteta asta e specific indiana dar foarte buna. Ingredientele se cam gasesc acum peste tot (asta pentru ca fac eu revizuire in 2017 la text :)) ) deci se poate face mancarea. Merita, macar o data. Este delicioasa. Si are si un nume haios, parca s-ar juca copiii cu cuvintele. Poate inseamna ceva dar ce mai conteaza. Poate inseamna ce e scris sub titlul ei in engleza. Da, si reteta asta e dintr-o carte de bucate in engleza “Golden India – Indian Recipes 1996”  si din ce mi s-a spus, cartea asta are retetele mai aproape de original decat multe altele. De ce? Pentru ca se pare ca multe carti de bucate le adapteaza pentru a fi accesibile si mai aproape de gusturile europene. Daca este sau nu asa, prove me wrong!

Sa nu uit sa adaug, ca orice mancare orientala care se respecta, se consuma cu orezul cel mai bun din lume, orezul basmati. Ca sa il faci cu adevarat delicios (dar el de obicei se consuma simplu), dupa ce il fierbi conform instructiunilor de pe punga, amesteca-l nu cu ulei ci cu unt. Nici nu ai idee cat de bun iese si ce incantator miroase. Pune mult unt si il mananci cu nasul si cu ochii. Asta ca side dish. Ca fel principal, treci la distractie in bucatarie.

Pui Badam Pasanda

Pui cu sos aromat de migdale

4-5 portii

Timp preparare: 2 1/2 ore

Timp de gatit: 30 minute

Ingrediente:

• 10 bucati piept de pui, marime medie, dezosate, fara piele si batute bine
• 50 g (1/2 cana) de migdale feliate
• 340 ml (1 1/3 cana) supa de pui
• 8-10 cuisoare
• 20 g/  4 tsp coriandru tocat (optional)
• 15 g/ (1 lingura) amidon sau faina de grau daca nu ai amidon
• 3 linguri pasta de usturoi
• 3 linguri pasta de ghimbir
• 5-6 nucsoare verzi
• 1 1/4 cana ulei
• 2 cepe medii, tocate marunt
• 1 g de sofran, dizolvat intr-o lingurita de lapte (ce culoare frumoasa o sa se faca, e splendida)
• sare
• 1 lingurita de piper alb
• 1 cana de iaurt (asta e un ingredient minune, fragezeste extraordinar, dar alege unul gras, e mai bun)

Preparare:

• Pune deoparte 6-7 mgidale iar restul piseaza-le pana le faci pulbere si pune-le deoparte. Eu le-as pune in robot sa le faca repede.
• Unge pieptii de pui cu toate minunatiile: pasta de usturoi, pasta de ghimbir. Amesteca intr-un bol iaurtul cu putina sare si  pune inauntru pieptii sa se acopere pe toata suprafata, apoi lasa-i la marinat vreo 2 ore la frigider. Pentru a nu mirosi prea puternic, acopera bolul cu folie transparenta.
• Incalzaste uleiul intr-o tigaie si prajeste apoi puiul pana este aproape facut. Scoate-l si lasa-l intr-o parte sa se odihneasca. Saracutul, e plin de arome acum dar nu te infige in el. Inca. The best is yet to come.
• In acelasi ulei, prajeste usor ceapa, nucsoarele verzi si cuisoarele. Pune si praful de migdale, mai prajeste putin apoi adauga piperul alb, supa de pui si amidonul. Lasa pe foc pana cand sosul se ingroasa.
• Scoate de pe foc minunatia, strecoara totul printr-o sita si reincalzeste.
• Adauga in acest sos delicios pieptii de pui si lasa-i la foc mic cca 10 minute sau pana cand puiul este moale. Adauga sofranul dizolvat.
• Ca metoda de servire,adauga deasupra  felii de migdale si coriandru proaspat tocat (optional). Serveste fierbinte cu paine Naan sau Parantha. Sus am spus ca il servesti cu orez basmati, pentru ca nu am vazut painea indiana decat rar aici. (asta ramane valabil si in 2017 😛 ) Si ce delicioasa este, incalzita in cuptor si apoi cu putin unt pe ea. Te lingi pe degete, nu alta. Dar pana atunci, orezul e perfect.

Pofta buna!

Mi-am adus aminte de painea indiana ca tot am scris despre ea si trebuie s-o laud si pe ea putin. Este prea buna. As manca-o si goala, doar unsa cu unt, atat de mult imi place. Am avut o incercare nereusita acasa pentru ca faina nu a fost buna, mi-au lipsit si seminte de ceapa ca sa ii dea gustul specific, in fine, chiar nu mi-a iesit deloc. Dar nu imi pare rau. E atat de buna in comert, chiar merita cumparata.

Manastire intr-un picior, ghici ciuperca ce-i?

Raspunsul sper ca il stii. Iti plac ciupercile? Si mie. Fffff mult. Asta m-a intrebat ieri o prietena. De aceea m-am gandit la ce retete am eu cu ciuperci pentru ca dorea si ea una. Am cautat ca nu stiam sigur care e mai reusita sa o adaug aici dar am gasit. N-o sa-ti vina sa crezi! Este una dintre cele mai parfumate mancaruri pe care le-am gatit si le-am mancat vreodata. Miroase superb. Vorbesc serios. Are arome de lamaie, nucsoara, utsuroi, piper, amestecate intr-un buchet cum rar intalnesti. Iar la gust, te lingi pe degete, nu alta. Din cauza asta, am repetat de cateva ori reteta si acum ca vorbesc despre ea, mi s-a facut pofta sa o mai fac o data. Intr-o zi cu soare. :))

Intr-o tara cu soare. Pentru ca azi ne plimbam prin Italia. Cui nu-i plac pastele si pizza? Hm… sunt si din acestia dar slava Domnului ca sunt rari. Glumesc. Oricum azi mancam paste se pare. 😉 Reteta am luat-o din cartea “Confident Cooking – Classic Essential Pasta” 1996, si sincer, nu prea am ce modifica sau adapta la ea, este perfecta. Pentru toata lumea. Si se prepara si repede. Ca o mancare chinezeasca. Este mai mult decat perfecta se pare. Nu mai zic cat e de delicioasa. Dar te las pe tine sa hotarasti.

Tortellini cu sos cremos de ciuperci

4 portii

Preparare 18 minute

Ingrediente:

• 185 g ciuperci mici ca marime
• 1 lamaie mica
• 60 g unt (80-82% grasime)
• 1 catel usturoi, zdrobit
• 300 ml smantana
• piper negru
• nucsoara
• 3 linguri Parmesan ras
• 500 g tortellini fierte, strecurate si lasate la cald (eu le cam fac in acelasi timp cu sosul sa le strecor imediat si sa le combin)

Preparare:

• Taie ciupercile fin. Razuie coaja de lamaie. Topeste untul intr-o tigaie medie si gateste ciupercile cca 30 secunde la temperatura medie.
• Adauga usturoiul zdrobit, smantana, lamaia rasa, piper negru si nucsoara, cat se ia cu degetele. Lasa totul sa se imbibe cca 1-2 minute (acum poti zice ca miroase divin). Adauga si parmesanul si lasa pe foc mic inca 3 minute.
• Pune tortellini calde intr-un bol caldut sau rece, cum preferi. Toarna sosul si amesteca bine sa se combine. Serveste imediat.

Pofta buna!

Daca ramane ceva pentru a doua zi, incalzeste la cuptor sau in cuptorul cu microunde (totusi nu recomand ultima varianta, eu una nu mai am asa ceva si pot si fara).