Prajiturele 🧁

Anul trecut (deja vorbesc la trecut cand, doar de cateva zile, s-a dus anul vechi) a tot venit Mos Craciun. O veste minunata, o invitatie, o intamplare deosebita, o cunostinta cu care descopar ca am atatea in comun, un cadou gandit cu mine in gand, un concert de muzica, you name it. Sunt atatea cadouri de suflet primite ca nu imi vine sa cred. Uneori stau si ma gandesc ce am facut? Ca nu stiu daca le merit. Si imi vine in cap vorba dintr-un cantec: I must have done something good.

Azi vreau sa vorbesc despre un cadou foarte special, ca toate de altfel, si in acelasi timp sa imi laud o prietena draga, pentru ca merita si pentru ca imi doresc tot ce e mai bun pentru ea: Georgiana. E o autodidacta dedicata care a invatat sa faca produse naturale cosmetice. Dupa ce mi-a povestit de fiecare data cand ne auzeam la un telefon o groaza de chestii, intamplari, sfaturi, lectii, produse reusite si mai putin reusite, mi-a facut o surpriza care m-a lasat fara cuvinte (si pe mine ma lasa fara cuvinte destule in ultima vreme, dar in sens negativ cateodata). Mi-a facut nu doar o groaza de produse cosmetice naturale, cu multa dragoste dar mi le-a si trimis prin posta, de departe, intr-o forma asa frumoasa ca m-a emotionat. ♥️ Atentia la detalii imi place la nebunie. Chiar i-am spus ca nu doar produsele sunt extraordinar de bune dar forma in care le prezinta este absolut minunata. O sa vezi imediat in poze. Ultima poza este o cutie facuta chiar de ea. Acum mi-am adus aminte ca de la ea am de ani de zile si o superba ornamentatie de Craciun, din origami, pe care o scot la sarbatori si imi umple inima de bucurie, stiind ca e de la prietena mea. 💞

Un mare atu pe care il are Georgi, e ca are o pregatire profesionala care o ajuta sa inteleaga si sa faca ceea ce face, mai usor ca mine. Este inginer chimist si a lucrat in laboratoare cu tot felul de produse si instrumente, dar nu pe partea cosmetica, dar totusi ajuta. Stie ce inseamna un laborator, ce ii trebuie, stie sa combine produse si sa faca o magie parfumata divina. E foarte dedicata si se documenteaza, citeste, se aboneaza la tot felul de lectii, cumpara carti. Imi atrage si mie atentia la ce descopera, ca sa fiu si eu atenta. Datorita ei am renuntat de cativa ani la demachierea cu produse din comert si am inceput sa ma demachez cu uleiuri presate la rece, sa le mai combin si sa ma joc cu ele. Si bine am facut ca i-am urmat sfatul. ☺️

Acum, de Craciun ce s-a gandit ea? Sa imi faca o supriza. Nici macar nu mi-a zis. Ma trezesc ca primesc un mesaj de la o firma de curierat ca sa vin la o adresa, sa ridic un colet. M-am speriat nitel. Confirm primirea mesajului dar scriu ca este o problema, ca eu nu am comandat nimic. Si ma suna o doamna sa imi spuna ca eu am un colet. Tot nu m-am prins. Si atunci imi spune din ce tara este. Atunci mi-a cazut fisa. Dar cum nu am reusit sa vorbesc cu Georgi, tot nu aveam o confirmare si ramasesem cu un semn de intrebare. Merg a doua zi si il ridic. Abia acasa, cand am inceput sa scot tot, mi-am dat seama clar. S-a umplut casa de parfum si de cosmetice iar cand le-am vazut, puteam jura ca unele sunt prajiturele. Daca ai citit pana aici, abia acum iti dai seama despre ce e vorba. 🤭

Mi-a facut de toate: crema de ochi, ser de fata, crema de fata cu neroli si crema de fata pentru piele sensibila, scrub de fata, scrub de corp, bomba efervescenta de baie, sapun de Craciun (terminat si minunat), 2 sapunuri cu glicerina in forme delicate de elefant si broasca testoasa, sapun bere (miroase a cacao si caramel pentru mine 😍), sapun avocado, sapun cu sare de mare, crema corp lavanda, balsam de buze. Deja le folosesc, pentru ca fiind naturale, au termen mai scurt de valabilitate decat cele obisnuite si mai ales pentru ca de multi ani nu mai pastrez nimic, folosesc tot ce am. Ce as putea sa mai zic? In viata mea nu m-am rasfatat atat si sunt obligata sa pun atatea pe fata si pe corp cum nu am pus niciodata. Eu mai mult de un demachiant si fffff rar o crema, dar doar daca e nevoie, nu folosesc. Ei, acum e alta situatie. Dar ma simt tare bine. Si pielea mea chiar arata diferit si luminos, as zice. E curata cum nu am mai vazut-o niciodata (am tenul gras, daca ma intelegi) si parfumul domnule, parfumul te imbie musai sa le folosesti. Nu stiu care e preferata mea inca, mai am de folosit cateva. Dar ma bucur de produse naturale, de calitate si mai ales facute de prietena mea, cu toata dragostea, pentru mine, prietena ei. Acum vreau nu vreau, chiar sunt frumoasa! 🤭

Recunostinta (III)

Iata ca sunt in al treilea an de cand efectiv scriu pentru tot ce sunt recunoscatoare in anul care se incheie. Traditia trebuie sa continue. Constat pe propria mea piele ca, cu cat sunt mai recunoscatoare, cu atat am mai multe motive sa continui sa fiu. Ori sunt o optimista incurabila, ori e ceva invatat, ori e ambele. Cred ca e ambele.

Anul acesta a fost plin de momente de neuitat, de oameni dragi, vechi si noi, de mai multe motive de recunostinta. Iti multumesc Doamne pentru tot! 🙏 Iti multumesc pentru:

• ca am mai trait un an frumos din aceasta viata
• ca am casa si masa
• ca am ajuns in locuri noi (imi plac foarte mult calatoriile):
  • Dunarea la intrarea in tara ( am incheiat traseul cumva, pentru ca anul trecut am vazut Delta Dunarii si varsarea Dunarii in Marea Neagra),
  • Cazanele Dunarii,
  • Pestera Cheile Nerei,
  • statuia lui Decebal de la Cazanele Mici ale Dunarii,
  • cascada Beusnita,
  • cascada Bigar,
  • Lacul Ochiul Beiului,
  • Manastirea Nera,
  • o plimbare spectaculoasa cu Semeringul Banatean,
  • orasul Oravita,
  • Parc Mulinologic din Sud – Estul Europei (Tinutul Morilor de Apa din Rudaria (de unde am venit cu 4 kg de faina si 2 kg de malai, macinate la moara – as fi luat un sac intreg daca aveam cum 😅 ),
  • Manastirea Strehaia,
  • salina Turda, Targu Secuiesc, Baile Tusnad, Parcul Mini Transilvania
  • Muzeul Micul Paris din Bucuresti,
  • Casa Mita Bicilista,
  • strada si muzeul Anton Pann din Bucuresti,
  • nordul Dobrogei si sudul Dobrogei cu manastiri pe care nu le vazusem inca, Manastirea Saon, Manastirea Cerbu, Manastirea Izvorul Tamaduirii (parca eram undeva in Grecia acolo)
  • Manastirea Pangarati din judetul Neamt
  • DORKOVO International Festival for Authentik Folklore, cu locuri atat de frumoase ca mi-as dori sa revin la anul: satul Dorkovo, comuna Pestera cu cetatea antica de pe coline, cu o priveliste de iti taie rasuflarea,
  • Kazanlak si Festivalul Trandafirilor, Valea Trandafirilor, Manastirea Shipka, mormantul cavalerului trac – excursie de o zi
  • drumetie in tara Luanei, Buzau, cu schiturile rupestre – excursie de o zi
  • Atelierul de borangic, Casuta rasturnata, Horezu si Manastirea Horezu – excursie de o zi
• locuri revazute:
  • Salina Tg. Ocna,
  • Salina Praid,
  • Sovata cu lacul Ursu,
  • Alba Iulia,
  • Sibiu,
  • Nordul Dobrogei cu Manastirea Cocos, Manastirea Celic-Dere, Padurea Babadagului, satele Sinoe, Istria, Panduru, Manastirea Dervent, Manastirea si pesterea Sf. Andrei, lacul Techirghiol cu o binemeritata balaceala dupa o zi fierbinte in masina prin sudul Dobrogei
  • Velingrad si defileul Pazardjik (musai sa il vada toata lumea, e spectaculos si te face sa te simti ca in tara)
  • Bicaz, Manastirea Bistrita, Durau si lacul de acumulare Bicaz, viaductul Poiana Teiului si Piatra Teiului
  • Slanic Moldova (si aici mi-as dori sa imi iau o casuta 🤭 )
• am constatat ca am trecut prin toata tara anul acesta si am o banuiala ca am mai facut asta dar vezi, daca nu imi notez, uit…
• prietenele mele dragi din Bucuresti si Constanta 💞
• buna 💖
• un prieten vechi pe care l-am cunoscut mai bine anul acesta si am descoperit an old soul, un om din alta epoca, bun, atent, sincer, respectuos, amuzant, de cuvant, prezent si foarte muzical, de la care invat foarte multe ♥️
• prietenii mei aromani
• mama si tatal de-al doilea care sunt prezenti si care au facut ca apartamentul sa se micsoreze (asta sa fie baiul 😅 )
• sora mea cu sotul si nepotelele mele pe care in sfarsit le-am revazut si am petrecut cateva saptamani la mare, impreuna cu coatele si picioarele primite in patul pe care l-am impartit cu maimuticile
• spectacolele nenumarate la care am fost la Ateneu, Sala Palatului, Teatrul National si de Opereta Ion Dacian, muzee, Lloyd’sPub si alte locuri frumoase si cu acustica buna 😍
• ca l-am vazut pe David Garret in sfarsit la Bucuresti 😍
• ca i-am ascultat pe Pink Martini (another check off of my bucket list 🤭 ) 💋
• ca l-am ascultat in concert si pe Nikos Vertis, trebuie sa recunosc ca jocul de lumini a fost fantastic, pe langa muzica greceasca
• ca am revazut “Tache, Ianke si Cadar” la teatrul Soveja din parcul Tabacariei, Constanta
• copiii pe care ii am la gradinita, in sfarsit sunt mai mari si ma simt in elementul meu cumva (cand sunt mici nu prea stiu ce sa fac cu ei si bazaie 😅 )
• toate cadourile primite, unele cu totul neasteptate dar toate la fel de frumoase
• telefonul cu mai multa memorie pentru a imortaliza mai multe momente de neuitat
• mancarurile de casa si lucrurile de mana facute cu toata dragostea
• vacantele atata de asteptate
• plaja de la Constanta si bronzul care s-a dus iar 🤭
• plimbarile pe jos si orele de sport pe care le-am facut, nu asa multe cat ar trebui si cat mi-ar placea sa fac dar totusi nu m-am oprit din a le face
• oamenii noi pe care i-am cunoscut
• intuitia mai ascutita care ma mai salveaza, atunci cand o ascult, din situatii in care intru, din naivitate 🙏
• cantecele lui Anton Pann, nu credeam ca o sa imi placa atata de mult ♥️
• berea Csiki Sor (recomandare de la un cunoscator)
• ca am mers cu trenul chiar mai mult anul acesta (imi aminteste de copilarie)

Tu pentru ce ii multumesti lui Dumnezeu? ♥️

Elena G 

Bulgare de fericire

Murivale, asa cum se semneaza pe operele lui de arta, mi-a dat azi, 23 octombrie 2022, un bulgare de fericire. Avea cativa adunati intr-un cos urias, ca niste lamai galbene-galbene sau ca niste sori mai mici. Luminau depozitul plin de picturi ale lui. Si erau foarte multe picturi.

Pe Murivale, sau pe numele sau adevarat, Vasile Muresan l-am cunoscut prima data anul acesta in primavara, prin intermediul unui prieten deosebit si drag, Constantin. Constantin il stie de multi ani si il viziteaza de cate ori are ocazia. Ca orice artist care se respecta, pe Murivale nu il gasesti impecabil, intr-o casa pusa la punct ci plin de culoare si intotdeauna la treaba. Picteaza foarte mult, picteaza tot ce ii cade in mana si e o prezenta foarte joviala. A avut o idee originala candva, de care povesteste in interviurile date: ca sa faca bulgari de fericire. Prietenul meu a primit unul. Azi am primit si eu unul. ♥️

Asa ca toata ziua m-am plimbat cu fericirea in mana, i-am mai dat-o lui Constantin sa o tina ca sa pot face poze si el glumea ca tine fericirea mea in mainile lui. Eu zic ca fericirea tine doar de mine si nu o pot lasa asa pe mana nimanui, sau cum mai zic unii filosofi, fericirea e in noi. Intentia lui Murivale e ca sa ofer bulgarele unui nepot sau nepoata si care apoi sa isi ia o casa cu el. Am zis ca o sa il tin eu deocamdata. Si eu vreau sa imi iau o casuta asa ca nu se stie. 😉

Fiecare bulgare de fericire vine semnat de artist si atunci cand daruieste unul, te roaga sa ii spui un cuvant, oricare. Pe care apoi Murivale il scrie pe bulgare si voila. Pe bulgarele meu de fericire scrie “cuvant”. Sincera sa fiu, imi doresc sa il pastrez cat voi trai si sa mai glumesc de acum incolo ca am fericirea cu mine. E o idee foarte originala si in acelasi foarte vesela. Bravo, maestre! 👏

Daca vrei sa il cunosti, sa schimbi o vorba cu el (este foarte dornic si deschis), sa ii vezi picturile in micul lui muzeu de acasa, MURIVALE, sa il suni sau sa achizitionezi un tablou de la el sau un bulgare de fericire, il poti gasi pe fb, aici pe pagina de artist si aici pe pagina personala, pe google si in expozitiile la care participa. Eu mi-am facut o nota mentala sa iau candva un tablou de la el. Acum insa are nevoie un pic mai mult ca oricand de aprecieri palpabile deoarece i s-a taiat lumina. 🥺

Te invit sa citesti mai multe despre el pe google si sa ii faci o vizita cat de curand. Toamna si creatiile lui sunt mai mult decat potrivite acum. 🤎

Elena Granzulea

La multi ani X 4 si ciocolata

Azi am avut o zi superba impreuna cu patru prietene apropiate si iubite. Ne-am sarbatorit iar, pentru ca patru dintre noi suntem nascute in mai, iunie si iulie si cu aceasta ocazie ne-am bucurat una de cealalta si de timpul petrecut impreuna, de cadouri, de zambete, de binete si frumusete.

Dar ce te faci cand Cris scoate o ciocolata? Nu ar trebui sa ne repezim la ea sa o desfacem cat mai repede si sa o gustam? Nuuuuuuuu, nu se face asa. Uite cum se face, watch and learn!😌

Anca si cu mine luam ciocolata si incepem sa o descifram (ca e din Grecia adusa si nu scria in engleza, Doamne fereste! 😅) Din obisnuinta, eu caut cantitatea de zahar din continut, asa cum se regaseste ea, intr-un tabel pe spatele ambalajului sau intr-o descriere fara tabel, depinde de fiecare firma cum pune info. Apoi o intoarcem pe ambele parti, Anca incepe sa citeasca, ea stie literele grecesti, gasim zaharul, intrebam daca e cu lapte si apoi o punem pe masa.

Cris a ramas masca. 😲 Si a imortalizat momentul cand noi ne uitam la ciocolata ca la un extraterestru. Asa ceva nu se uita niciodata, nu se astepta sa o studiem cu asa atentie in loc sa o mancam urgent. Dar csf, ncsf!!! Cu noi e grele. 😂

Si a ramas biata ciocolata nemancata. Nici una din noi nu a dorit-o. Poor thing!!! 🤣

Martini! Pink Martini!🍸💞

Ieri, ca deja e duminica, am fost la concertul Pink Martini, pe care il astept de cativa ani, de cand i-am descoperit. Cand am dat de ei, deja fusesera in tara dar eu nu am stiut. Si uite ca daca am avut rabdare si mai ales m-a iubit Dumnezeu, am ajuns sa ii ascult live acasa la mine. Ce sa vreau mai mult? A fost o surpriza neasteptata si un cadou anticipat de ziua mea, de la Anca. S-a gandit ea: decat cine stie ce obiect la care sa stramb din nas (joking), mai bine o parte de bilet la Pink Martini, unde stia ca imi doresc demult sa merg. 💝 Multumesc din suflet! 💋 E un cadou perfect. 💞

A fost superb! 😍 Mi s-a parut ca a durat prea putin si as fi vrut sa mai cante si eu sa mai dansez, alaturi de Pink Martini si de o parte din prietenele mele, cu care m-am potrivit perfect ca sa mergem impreuna.

O seara de vis, cu muzica frumoasa, intr-o companie la fel de frumoasa si melomana, o seara care m-a incantat asa de tare ca nu pot sa dorm inca si scriu postarea asta pe blog, pentru a marca o amintire de neuitat. 🥳

Carte postala

Azi am verificat cutia postala, dupa mai multe zile, pentru ca imi zic, lasa sa se mai adune. Si ce am gasit? Printre hartii si fluturasi cu care deja m-am obisnuit, am dat de o carte postala, o vedere, cum ii mai zic eu. Stiam ca trebuie s-o primesc, Krasimira nu a putut tine secretul. Chiar eram curioasa initial, pentru ca imi ceruse adresa. Si adresa de mult nu se mai cere. Imi zisese ca voi primi ceva, dar alte amanunte nu si ma gandeam ca o fi vre-un pachet. Nu am intrebat, pentru ca nu se cade. Apoi, cateva zile mai tarziu ma intreaba daca am verificat cutia postala si se desconspira ca mi-a trimis o vedere. M-am simtit asa de bine cand mi-a zis si mi-a rascolit amintirile.

A fost intr-o zona mirifica din Muntii Apuseni si in satul Mandra, pentru cine dorea, se puteau achizitiona si trimite cu timbru oriunde in tara, carti postale. A facut asta cand era mica, demult, asa ca nu a ratat ocazia sa reinvie un obicei uitat dar atat de frumos. A fost un gest deosebit ca s-a gandit sa imi trimita. Ca stiu ca nu se trimite la oricine, de obicei te gandesti la cineva drag. Mi-a facut o surpriza mi-nu-na-ta! 💗

Asa mi-am amintit ca faceam si eu, cand plecam in tabere. Bine, in acele vremuri, cam toata lumea avea acest obicei. Alta cale de a arata pe unde ai calatorit nu era. Pozele se faceau cu fotografi ambulanti in zonele turistice, erau ceva special si dura un pic pana iti ajungeau in mana. Mai aveai cartile postale. Era o placere deosebita sa le aleg si apoi sa cumpar timbre. Uneori, mai rar, aveau deja timbre preplatite. Trebuia sa ma gandesc la cine trimit si mai ales sa am carnetelul cu adrese. Bunicii erau intotdeauna pe lista, cativa prieteni din acele timpuri si cate vreo profesoara draga, la care trimiteam pe adresa scolii. Cum zicea si Krasimira, trimiteam si apoi urmaream sa vedem daca ajunge inaintea noastra/mea sau in acelasi timp cu noi/mine sau dupa noi/mine. Apoi a trecut timpul si am incetat sa mai trimit vederi insa am si acum o colectie deosebita si numeroasa acasa. Pentru ca aveam obiceiul sa iau si pentru mine, sa am amintire. Plus ca toate vederile primite le-am pastrat.

Acum am devenit nostalgica si ce crezi, mi-a deschis apetitul. Mi-am propus ca de acum incolo sa reincep sa fac asta si sper doar ca cei care le vor primi sa se bucure la fel de mult cum m-am bucurat si eu acum. Un telefon audio sau video, poze facute cu telefonul nu sunt ceva palpabil. Insa o vedere va ramane acolo, pitita intr-o carte, printre filele inimii. Cu cateva cuvinte scrise pentru cineva special. O amintire frumoasa dintr-un loc frumos, de la cineva care te are aproape. Tu pe unde te vei duce anul acesta si cui vei trimite o carte postala?

Elena G

A venit Mosul 🤗

Multumesc pentru tot, draga Mosule! 😘 Ai fost mai mult decat generos anul acesta si mi-ai adus exact ce imi doream. Ai venit cu televizorul, care este o minunatie, ce mai! Daca facea si mancare era perfect, insa are tot ce imi doream eu sa aiba, conform listei. Vede atat de colorat si de frumos, e o incantare sa ma uit la programe. La aceasta minunatie a contribuit tata cu fondurile atat de generoase, care mi-au achitat si internetul si telefonul pe tot anul viitor. Multumesc, tata! ♥️ Si prietenele, si cunostintele intrebate care au venit cu sfaturi foarte bune. Multumesc Anca si Georgiana, domnule Vasile!♥️

Nu ti-am zis ca am facut si o economie? 🤫 Am desfiintat in sfarsit cablul, ca il platesc de 7 ani degeaba, mai luam un televizor. 😂 L-am tinut mai mult pentru ai mei ca sa aiba la ce se uita cand vin pe aici insa chiar nu se merita si i-am pus in tema ca daca vor ceva, de pe net pot pune ce vor ei. Win-win. Si toata lumea e fericita.

Multumesc pentru fainaaaaaa!!! 😍 Azi ai venit cu un sac asa de greu, cred ca ai vazut ca am fost asa cuminte ca ce ai zis, stii ceva? Tu meriti tot sacul, ti-l daruiesc. O alta prietena draga, Cris si cu sotul ei, au fost in sfarsit la moara si nu m-au uitat. Am primit un sac cu cea mai faina faina 😉 care exista pe pamant (nu exagerez), adusa si in casa, tot tacamul. Si la un pret de mi-e si jena sa spun, la ce calitate este. Si cum nu prea pot pastra cele 40 de kg, ca daca stateam la casa, in hambar il tineam si zau daca dadeam un gram din faina asta :)), mi-am intins antenele si am gasit cu cine sa il impart. Pentru ca eu am primit asa generos tot, nu as putea sa fac diferit, asa ca faina o dau la fel. O cunostinta draga imi ia jumatate de sac, buna 6 kg si restul raman ale mele. Ii voi trimite si lui tata cateva kg, cate vrea el, si la surori, pentru bunicii mei adormiti 1 kg si restul, paini, painici, cozonaci, placinte, prajituri, torturi, blat de pizza, mucenici si tot ce mai imi trece prin cap si vreau sa fac.

Apai daca astea nu sunt cadouri minunate, nu stiu ce ar putea fi. Sunt foarte fericita!🥰

Elena G