Tag Archives: reteta de post

De la mama


Azi am o reteta de la mama mea. Am rugat-o sa mi-o dea ca sa o pun pe blog. Nu ca e vre-un secret de familie dar are o valoare sentimentala aceasta reteta ca stiu ca o face mama. Si am zis ca nu strica s-o am si eu si tu, daca doresti. Atunci cand ma apuc de facut vreo placinta, evident ca prima sursa e in familie, nu? Si placinta mamei e foarte buna. Mie imi place.

Stiu ca ieri trebuia sa scriu reteta dar a intervenit ceva si nu am mai putut. Poti considera ca a fost post negru in locul celui de azi. πŸ™‚ Nu intotdeauna iese cum vreau dar uite ca se potriveste. In fond o zi de post negru e binevenita, organismul se reface si gandurile se aseaza mai bine. Azi in schimb te invit sa iti imaginezi cu puterea mintii, cum se face o placinta de post cu verdeata proaspata: stevie, spanac, urzica, loboda, ce vrei tu. E o varianta a pitei armanesti pe care o gasesti tot aici pe blog. Doar ca aceea se face de la 0 iar aceasta e un pic mai usoara pentru ca se face cu foi de cumparat, atunci cand nu ai prea mult timp sau esti obosit(a).

Placinta de stevie cu foi fine de placinta (a la mama)

Portii: nenumarate, cam o tava de cuptor

Ingrediente:

  • 700-800 gr stevie, spanac sau ce mai vrei tu si in orice combinatie
  • 8 foi de placinta (aprox. un pachet de foi fine de placinta)
  • 2 linguri de faina
  • 2 linguri de ulei
  • sare
Preparare:
  • Opareste stevia, spanacul sau urzica si se lasa la scurs intr-o sita. Dupa ce s-a scurs, amesteca bine cu putina sare, cu faina presarata cate putin si se amesteca fff bine. Adauga si uleiul si amesteca iar ff bine.
  • Pune in tava de placinta o foaie de copt. Unge cu putin ulei si mai pune o foaie peste. Si repeta actiunea iar. Stii cate foi de placinta ai acum in tava? Daca stii, nota 10 de la mine.
  • Toarna acum jumatate din compozitie peste foile din tava. Apoi pune o foaie peste, unge-o cu putin ulei si adauga restul compozitiei peste. Acopera iar cu 2 foi de placinta, unse cu putin ulei, una peste alta. ATENTIE!!! Ultimele 2 foi se pun deasupra, dar fronsate, incretite, peste care se pune iar ulei, un pic mai mult.
  • Stropeste acum placinta cu un pahar mic cu apa rece si pune in cuptorul incins deja. Lasa cca 10 minute la foc tare, dupa care da la medium pana se coace, cam inca 15-20 min, pentru a iesi rumenita.
  • Dupa ce o scoti din cuptor, las-o sa se odihneasca un pic (rabdare, rabdare), acoperita cu cateva servete curate. Pentru a nu le murdari, potriveste peste tava facaletul, cutitele mai lungi pentru a forma un fel de grilaj si a feri ca servetele sa cada peste placinta. Daca vrei ceva SIMPLU, acopera cu un capac, si gata cu servete si alte minunatii.
  • Se serveste calduta, cu iaurt.

Pofta buna!

De Paste numai de bine!


Daca nu te-ai prins inca (too bad for you), e vorba de paste. Lasa ca vezi mai incolo despre ce e vorba, nu stau sa explic acum. Doar ca azi m-am gandit la o noua reteta de post. Nu voi scrie din cele adunate si facute de mine ci voi scrie din experienta. Dupa atatia ani, pot zice ca am o mica experienta in bucatarie. Nu m-am nascut bucatareasa perfecta asa cum nimeni nu se naste iubit perfect, iubita perfecta, sot sau sotie perfecta, doctor sau mai stiu eu ce alte alegeri face fiecare in viata. Dar se invata, din experiente, ale altora dar mai ales ale noastre. Ne lovim cu capul de tavan si aaa, uite ca e podea pe jos. Asa si eu, dupa ce la inceput in afara de cartofi prajiti si omleta, mare lucru nu prea stiam, din nevoie, din necesitate si apoi din placere am ajuns sa gatesc retete noi. La inceput numai cu foaia in fata, urmaream la centima totul si nu pot sa zic ca nu imi iesea. Imi iesea dar mai departe de reteta nu vedeam si nu indrazneam prea mult. Incet incet, am mai scapat de reteta si am ajuns sa gatesc cam cum gateste orice om, dupa simt. Acum ma uit prin bucatarie si imi ochesc ce imi trebuie, dupa o scurta sau mai lunga deliberare si uneori si cateva cumparaturi si ma apuc de treaba. Azi am zis sa scriu ceva facut de mine. Nu e ceva pretentios si nici nu necesita multa munca si cheltuiala. Am zis sa scriu de paste. Ca tot se apropie. Si stiu cativa prieteni care mor dupa ele. Si eu pe acolo dar nici chiar asa. Deci, astazi te invit la paste cu sos de rosii. πŸ˜‰

Fusilli cu sos de rosii

Portii: 2

Ingrediente:

  • 200 g fusilli fara ou (poti pune mai mult sau mai putin, din experienta am observat ca uneori e prea putin, alteori prea mult si cand e prea mult, alegi cca 85 g fusilli de persoana)
  • 400-500 ml rosii tocate in suc de rosii (ideal proaspete dar merg si din conserva sau din cutie de carton, depinde cum ai in casa)
  • 300 g ciuperci proaspete (de orice fel, dupa mine, caci imi plac foarte mult. Prelungesc paranteza si adauga ca de curand am descoperit ciupercile uscate. Daaa! Stiu ca e cam tarziu dar asta e. Nu ma dusese mintea pana acolo ca nu stau toata ziua in bucatarie. Cand nu ai proaspete la indemana, te salveaza unele ca acestea in camara)
  • sare
  • piper
  • 1 -2 capatani de usturoi tocat marunt (cica in paste se zdrobeste usturoiul si apoi se scoate dar cum e permis aproape orice in bucatarie, de ce nu as manca bunatate de usturoi in loc sa il arunc. Sa nu imi iau eu doza de “penicilina”? No way! πŸ˜‰ Daca e capatana mica, e ok sa folosesti 2, si nu uita, sa fie usturoi romanesc, te rog)
  • ceapa (optional)
  • oregano
  • busuioc (optional)
  • cimbru (optional)

Preparare:

  • Se pune un vas cu apa si putina sare la fiert, suficient de mare sa incapa si sa se intinda pastele. Lasa-le sa inoate in spatiu larg ca sunt mai frumoase asa. Dupa ce apa da in clocot, pune pastele. Lasa-le sa fiarba la foc mediu pana se fac al dente. Eu una le prefer un pic mai moi, pentru daca as respecta timpul de fierbere scris pe punga, ar fi cam nefierte de fapt. Acum, de gustibus.
  • Asa. Pana se fierbe apa si apoi pastele te apuci de sos. Se incinge intr-o tigaie un pic adanca uleiul si se caleste usturoiul. Cu cat mai mult cu atat mai bine. Apoi se adauga ceapa. Eu uneori sar peste ea pentru ca, desi stiu ca e buna si sanatoasa, nu o iubesc tot timpul. Si sosul se face si fara ea, bine merci.
  • Dupa ce s-au calit acestea, se adauga ciupercile curatate si taiate mediu. Daca cumva gasesti ciuperci mici la piata sau la magazin, doar curata-le, desparte tulpina de palarie si arunca-le asa intregi in tigaie. Sunt tare dragute si gustoase. Lasa-le sa se caleasca, impreuna cu sarea, piperul, oregano, busuioc si cimbru. Daca ai mirodenii proaspete, cu atat mai bine, daca nu, am observat ca uscate fiind, daca le calesc inainte de a adauga sosul, ele se mai inmoaie si sunt mai placute. De asemenea, cimbrul stiu ca se foloseste mai mult la carne dar cred ca merge destul de bine si aici, adauga o aroma si un gust deosebit care cred ca poate placea unora.
  • Adauga acum sosul de rosii si lasa totul la foc mic sa scada un pic. Sau un pic mai mult. Poti pune si o lingurita de pasta de rosii, care este mai concentrata.
  • Dupa ce pastele s-au fiert, nu mai ramane decat sa le strecori si sa le pui in farfurii. Apoi adauga peste cele 2 portii si sosul de rosii cu ciuperci. Daca ai iesit mai mult sos, e excelent pentru ca imi place sa zic si eu dupa un om foarte intelept ca nu e niciodata suficient sos. Gata. Acum, n-o fi reteta italiana get-beget dar tot buna e. πŸ™‚

Pofta buna!