Ce faci daca nu prea ai timp

Iti faci un sandvici (forma adoptata de limba romana). E simplu si rapid, il iei cu tine la pachet si tine cam 2 zile, in functie de ce ingrediente are. Azi vei citi aici cum sa iti faci un sandvici. Nu rade, vorbesc serios. Nu este un sandvici obisnuit, pe cel obisnuit nu il descriu, il fac pur si simplu. Dar o data, tot in Londra ma saturasem de vesnicul sandvici pe care il mancam destul de des la pranz. Am zis ca vreau altceva, si probabil din lejeritate, am cautat tot ceva rapid. In cartea ‘Good House Keeping cookery Book’, 1985 am dat peste un nume mai ciudat si o imagine in care am vazut un sandvici. Ma rog, vedeam mai ales cascavalul topit iesit usor din felii si am zis ca asta e. Vreau sa il fac pentru ca orice e cu cascaval cald e un deliciu pentru mine. Dupa nume, nu semana deloc a sandvici si am gandeam ca uite, si francezii au ceva asemanator, de care nu auzisem pana atunci. Asa am descoperit…

Croque Monsieur

4-8 portii

Ingrediente:

• 16 felii paine (fara coaja – nu inteleg obsesia strainilor pentru painea fara coaja, coaja fiind dupa mine cea mai buna parte a unei paini, mai ales daca e crocanta, dar poate ma insel)
• 5-10 ml (1-2 lingurite mustar)
• 225 g branza Gruyere feliata (sau cheddar sau cascavalul nostru romanesc, ca e foarte bun si el)
• 225 g sunca feliata (aici depinde doar de tine sa alegi ce fel de sunca vrei, de preferat una cat mai putin procesata)
• 75 g unt topit (80-82 % grasime, te rog, nu iti bate joc de tine cu variante mai ieftine ca sufera papipele gustative si e pacat)

Preparare:

• Unge jumatate din feliile de paine cu mustar. Taie feliile de cascaval sa se potriveasca perfect cu feliile de paine si pune-le peste ele.
• Fa la fel cu feliile de sunca, adica potriveste-le perfect pentru paine si aseaza-le peste cascaval si incheie cu celelalte felii de paine.
• Unge sandviciurile astfel formate cu unt topit, pe ambele parti si prajeste-le usor pe o parte,  in tigaie, cca 3-5 minute, pana se fac aurii apoi intoarce-le si pe partea cealalta pentru inca 3-5 minute. In loc de unt poti folosi 90 ml (6 linguri) ulei vegetal pentru un gust mai plictisit, imho.
• Taie sandviciurile in doua, pe diagonala si serveste-le fierbinti. Cu o salata alaturi cand ai timp.

Pofta buna!

Ceva special

Azi m-am saturat de mancare fierbinte. Vreau sa scriu despre o reteta mai calduta si foarte speciala si fina. Dar pe cat de speciala este, pe atat este de delicioasa. Poate fi servita si ca side dish langa o friptura dar poate fi servita si asa, intr-o seara calda si frumoasa in care nu vrei sa mananci prea mult. E o reteta vegana deoarece contine si oua. Am cules-o dintr-o editie de duminica a ziarului The Times, cred (imi aduc aminte ca in acea perioada citeam la Londra ziarul acesta ca aveam ocazia), din 28 mai 2005, de la sectiunea ‘Good Food’, sectiune care era ingrijita atunci de Gordon Ramsay. Te rog sa te delectezi cu o reteta frantuzeasca a unui bucatar celebru, cu o leguma deosebita: sparanghel (sau asparagus cum e cunoscut din limba engleza) si un sos fin: sosul hollandaise (olandez). Ca sa ma laud nitel, de parca mi-au murit laudatorii, sosul olandez l-am facut atunci pentru prima data si mi-a iesit din prima. Am ramas si eu si cei care au mancat uimiti. As repeta oricand experienta, cu mare placere.

Sparanghel verde cu sos hollandaise de grapefruit roz

4 portii

Ingrediente:

• 6 seminte de coriandru, zdrobite
• 3 galbenusuri
• 125 ml ulei masline
• sucul de la o lamaie
• sare de mare
• un varf de ardei iute cayenne
• 100 ml suc proaspat de grapefruit roz
• coaja rasa de grapefruit roz
• 24 fire sparanghel

Preparare:

• Pune semintele de coriandru, galbenusurile si o lingura de apa calda intr-un bol termorezistent. Pune bolul deasupra unei cratite cu apa fierbinte. Amesteca cu telul galbenusurile pana se deschid la culoare, capata o consistenta cremoasa si formeaza fundite cand se ridica telul.
• Muta de pe foc cratita si continua sa amesteci sosul pentru inca 3 minute. Incalzeste usor uleiul de masline si adauga-l incet si cate putin, in sos, amestecand continuu, pana cand se ingroasa si luceste. E posibil sa nu ai nevoie de tot uleiul. Adauga apoi sucul de lamaie, sarea si sosul iute. Mentine bolul cald pe tot parcursul operatiei.
• Intr-o tigaie sau craticioara, incalzeste sucul si coaja de grapefruit roz, la foc mediu, si lasa-l pana scade la 3 linguri. Toarna-l apoi in sos si amesteca-l bine cu telul.
• Pune o cratita mai mare pe foc, cu apa sarata, la foc mediu, pana incepe sa fiarba. Pune sparanghelul curatat si lasa-l sa fiarba 2-3 minute, in functie de grosimea lui.
• Serveste-l apoi in farfurii incalzite si cu sos hollandaise.

Pofta buna!

Ce faci in 15 minute

Inca o zi caniculara. Si inca o reteta vegetariana. Imi place nu numai ca e usor de facut, in timp scurt dar imi place si si titlul ei. E chiar haios. Sa vedem: no-nonsense Ratatouille poate fi tradus asa: ghiveci serios, Ratatoiulle cu sens, ghiveci fara prostii, etc. Hahaha!

Pana ajung sa scriu reteta ma mai gandesc care din titlurile astea se potriveste mai bine, conform cu starea mea de acum. Pana atunci mai bat campii cu gratie de balerina. Reteta am cules-o dintr-o carte care m-a salvat de cateva ori, pentru ca nu vroiam sa stau mult timp la cratita. Iti recomand si tie sa faci rost de Carolyn Humphries, ‘Simply Stylish Meals in 15 Minutes’, 1999, daca esti o persoana ocupata, grabita sau cateodata obosita de atata gatit, sau mai stiu eu ce dispozitie mai ai si pur si simplu vrei sa gatesti repede ca sa mananci si sa ai timp pentru altceva. Pe mine m-a atras titlul atunci cand am vrut sa gatesc ceva si mi-a placut si timpul de obtinere. Daca stau sa buchisesc, nu sunt chiar 15 minute dar hai, treaca de la mine. Tot pe acolo e, sa zic maxim 30 de minute. Si pentru ca e assa cald, o mancare doar cu legume e varianta ideala sa trec peste temperaturile acestea mari.

Ghiveci serios 😉  

Preparare: 10 minute

Gatit: 20 minute

4 portii

Ingrediente:

• 1 vanata mica, feliata
• 3 zucchini, feliati
• 1 ceapa, feliata
• 1 ardei gras, feliat
• 4 rosii, taiate cubulete
• 45 ml (3 linguri) ulei masline
• 2,5 ml ((1/2 lingurita) oregano uscat
• sare
• piper
• 15 ml (1 lingura) pasta rosii
• 30 ml (2 linguri) vin rosu sau apa

Preparare:

• Pune ulei intr-o tigaie mare si adauga legumele. Lasa la foc mediu cca 5 minute sau pana incep sa se inmoaie, amestecand continuu.
• Adauga oregano, sarea si piperul, pasta de rosii amestecata cu vinul sau apa. Puneti capacul peste tigaie si lasati la foc mic cca 15 minute, amestecand din cand in cand, pana se inmoaie legumele, dar nu foarte tare.
• Serveste cu paste in unt si parmezan ras deasupra. O delicatesa, ce mai!

Pofta buna!

Mmm…

Ce delicioasa este reteta asta, chiar te face sa inchizi ochii si sa zici: mmm. Se topeste in gura din momentul in care ai gustat-o. Stii, reteta asta seamana izbitor cu crema de zahar ars sau crème caramel, cum i se mai zice, doar ca nu e aceeasi. Ea contine smantana grasa si are o textura diferita dar incredibil de bogata. Unora le place foarte mult, mai mult decat crema de zahar ars. Eu trebuie sa recunosc ca o gasesc foarte cremoasa dar nu pot manca mult din ea. O portie imi e de ajuns, altfel s-ar putea sa imi para rau. Sugerez pe langa crema, capsuni, piersici si cirese. Iti dai seama cum arata? Ca un desert regal. Asa da! Eu o vad servita si la o zi de nastere, in loc de tort. Pana la urma, e permisa o variatie, daca se face cu gust.

Ca de obicei, una din sursele mele de inspiratie a fost “Good Housekeeping Cookery Book” 1985 si asa am invatat si eu ca exista atatea creme: Brulee, caramel, custard, spre deliciul meu dar si al altora care nu au mai gustat asa ceva. Sa trec la descrierea acestui desert frantuzesc atat de deosebit.

Creme Brulee

6 portii

Ingrediente:

• 600 ml smantana grasa
• 1 baton vanilie
• 4 galbenusuri
• 100 g zahar pudra

Preparare:

• Pune smantana la bain marie adica intr-un vas care este intr-un alt vas mai mare cu apa care fierbe la foc mic. Adauga batonul de vanilie si incalzeste pana aproape de fierbere, apoi scoate de pe foc. Da deoparte si batonul. Iti dai seama ce miros e acum, nu! De fapt tocmai ti-ai parfumat in mod natural dar si imbietor casa. Ai grija la vecini.
• Bate galbenusurile si 50 g de zahar pudra pana se fac de culoarea untului. Pune putin cate putin in smantana, amestecand continuu sa se omogenizeze bine.
• Pune 6 vase ramekin, care te ajuta sa servesti in portii individuale, intr-o tava, apoi introdu cu grija destula apa fierbinte, astfel incat ea sa ajunga la jumatatea inaltimii vaselor. Se cheama ca se face bain-marie. Pune cu grija crema in vasele ramekin, incercand sa fie cate mai egala la cantitate.
• Coace delicatesa la cuptorul incins la 150°C, 300°F, nr. 2 la cuptorul cu gaz pentru o ora. Nu permite ca se coloreze la suprafata. Scoate vasele din tava si lasa-le sa se raceasca, apoi pune-le la frigider peste noapte sau macar cateva ore.
• Pune restul de zahar pe deauspra si introdu vasele la cuptor sub un gril fierbinte pentru 2-3 minute, pana cand zaharul se caramelizeaza. Lasa-le sa se raceasca, apoi introdu-le iar la frigider pentru putin timp, inainte sa servesti. Stiu ca trebuie sa lucrezi multisor cu frigiderul si cuptorul, dar dupa ce gusti, descoperi ca merita tot efortul.

Pofta buna!

En passant par la Lorraine

Ador pizza, mai ales cand are multa mozzarela, sa se intinda kilometric felia de pizza si sa lase acele “zdrente” delicioase. Sa nu uit de salamul acela special, pepperoni, picant si delicios. Si de ciupercile proaspete, rumenite la cuptor. Si maslinele si coriandrul si sosul de pizza. Si bacon si ardei. Si nu mai stiu ce sa scriu, pentru ca deja o vad in fata ochilor. Dar nu despre pizza asta vroiam sa scriu. Ci despre ceva foarte asemanator, dupa parerea mea, si la fel de delicios. E vorba despre Quiché Lorraine, celebrul quiche frantuzesc, pe care l-am facut de atatea ori, pentru ca mi-a placut la nebunie. Este atat de versatil si poti sa il faci cu atatea ingrediente, e fantastic.

L-am descoperit in cartea asta simpatica despre care tot scriu aici pe blog, si daca voi avea sansa sa o cumpar de la ea de acasa, m-as bucura: “Good Housekeeping Cookery Book” 1985. La inceput am zis ca seamana cu o pizza dar nu e  chiar o pizza, e ceva diferit, dar totusi, parca seamana. 😉 Are bacon, cascaval, oua, deci e pe aproape. Citeste mai jos sa afli cum se face minunatia asta si te invit sa o incerci acasa, in intimitatea bucatariei tale unde esti regina sau rege, evident. Nu uita de sortul de bucatar si gata, treci la treaba. Scuze, nu vroiam sa sune ca o comanda, dar si eu sunt regina in bucataria mea, ma comport ca atare.

Quiché Lorraine

4 portii

Ingrediente:

• 175 g aluat fraged sau shortcrust pastry
• 75-100 g bacon, fara soric, taiat marunt
• 75-100 g branza Gruyere, feliata subtire (iti mai amintesti ca ziceam ca nu e niciodata suficient cascaval, asa ca poti indrazni si mai mult, poate 150 g, dar si alt cascaval daca nu ai Gruyere, ca cheddar sau alt cascaval neaos romanesc)
• 2 oua, batute
• 150 ml smantana cu continut redus de grasime sau lapte
• sare
• piper
• coriandru, marar, patrunjel, busuioc si altele dupa gust si placere (optional)
• salam pepperoni sau de Sibiu (optional)
• rosii taiate felii (optional)
• brocoli, ciuperci, ardei, etc (optional)

Preparare:

• Pe suprafata de lucru, imprastie putina faina si cu un facalet intinde aluatul, apoi pune-l intr-o tava de placinta de cca 20,5 cm . Coace-l “blind” la cuptor la 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru 10-15 minute, pana se face.
• Imprastie bacon peste aluat si apoi cascavalul, astfel incat sa acopere toate suprafata.
• Bate ouale, smantana si condimentele dupa gust si rastoarna-le peste restul de ingrediente.
• Coace minunatia la temperatura cuptorului de 200-220°C, 400-425°F, nr. 6-7 la cuptorul cu gaz pentru cca 30 de minute, pana cand creste si devine auriu. Serveste-l cald sau rece.
• Pentru ca totul e permis, poti inlocui carnea cu alte legume din cele enumerate la ingrediente sau dupa imaginatia ta. Cred ca merge acompaniat de un vin alb sec, ca sa pastram atmosfera frantuzeasca pana la capat. Recunosc ca nu ma pricep la vinuri, daca ai alta sugestie te rog sa imi spui  si sa imi si explici, ca imi place  sa stiu de ce.

Pofta buna!

Nu-i asa ca seamana cu pizza? 😉

Close up

Varianta cu rosii

Rafinat

Sunt unele retete care pur si simplu ma entuziasmeaza numai ca scriu despre ele. Felul cum arata, mirosul, gustul sunt speciale, irezistibile si deosebite si imi dau o senzatie de incantare totala, de parca l-as fi apucat pe Dumnezeu de picior. Asa este si in cazul de fata. Sau poate vorbesc asa si pentru ca le-am tinut minte de bune ce au fost, sau poate am muncit mai mult la ele, sau poate incantarea celor din jur a fost altfel, nu stiu. Cert este ca am retete care imi raman mai pregnant in minte decat altele, si aceasta de acum e una dintre ele. Am cules-o dintr-o carte de bucate din care au mai fost si vor mai fi alte retete aici, pe blog: “Good Housekeeping All Colour Party Cookbook” 1992.

E o reteta frantuzeasca, rafinata, o delicatesa din care, cu siguranta, ceri inca o portie. Si merge fantastic cu vin alb. Daca ai dorinta sa intri in bucatarie sa te apuci sa gatesti asa ceva, nu iti va parea rau pentru nici un minut petrecut acolo. Si nici celor cu care vei imparti asa o masa demna de un rege. Soare, daca doresti! 😉 Cum de nu ar fi asa, din moment ce este acompaniata de un sos facut din smantana, struguri si vin alb. Asta e cireasa de pe tort.
Nu stiu povestea acestei retete, dar sa zicem ca cele care poarta numele de Veronica vor fi acum fericite, pentru ca exista o reteta care le poarta numele, si este un nume foarte frumos.

Pui Veronique

4 portii

Ingrediente:

• 50 g unt la temperatura camerei (80-82 % grasime, nesarat daca gasesti)
• 1 lingura tarhon proaspat, tocat marunt (sau 2 lingurite tarhon uscat – imi place foarte mult aceasta planta atat de frumos mirositoare)
• coaja rasa de la o lamaie
• 1 capatana de usturoi, zdrobit
• 1,5 kg pui
• 300 ml supa de pui (sau apa dar nu e acealsi lucru, nu recomand ca ii ia din savoare)
• 150 ml vin alb sec
• 150 ml smantana grasa
• 175 struguri albi, taiati pe jumatate si fara seminte
• sare
• piper

Preparare:

• Freaca intr-un bol untul impreuna cu tarhonul, coaja rasa de lamaie, usturoiul, sarea si piperul. Pune jumatate din aceasta crema in interioul puiului.
• Leaga picioarele puiului cu o sfoara si apoi fa-i un masaj peste tot pe dinafara, cu celalalta jumatate de crema, insistand pe copanele. Pune apoi puiul pe o tava de friptura cu gratar si dedesubt toarna supa de pui.
• Lasa puiul la cuptor la 200°C/ 400°F, nr.  6 la cuptorul cu gaz pentru cca 1 1/4 ora. Intoarce puiul si pune cu o lingura  supa de pui peste el la fiecare cca 15 minute  in timpul coacerii.
• Scoate apoi puiul, taie-l in portii egale si aranjeaza-le pe un platou cald. Acopera bine ca sa se mentina cald.
• Acum treci la prepararea sosului. Indeparteaza cu o servetele grasimea de deasupra supei de pui, apoi pune tava pe aragaz. Toarna vinul si lasa sa fiarba toata compozitia pana se reduce cantitatea la jumatate. Amesteca din cand in cand.
• Adauga smantana si continua sa fierbi si sa amesteci pana cand sosul se ingroasa, devine cremos si stralucitor. Adauga strugurii, lasa inca putin pe foc si pune dupa gust sare si piper. Acum parca iti vine sa mananci dar mai ai putintica rabdare.
• Toarna acum putin sos peste puiul din tava calda, aranjeaza cat mai estetic strugurii si serveste imediat. Pentru mai mult sos, serveste-te din sosiera. Acompaniaza acest fel de mancare cu mange-touts sau pastai de fasole frantuzesti fierte, orez simplu fiert (as opta pentru basmati sau orez cu bob lung) si neaparat cu vin alb sec, rece. Petrecere frumoasa!

Si pofta buna!

It’s My Party…

Smile! 🙂

Sauna?

La multi ani mie! 😉

E ziua mea azi si imi ofer ceva special. Un desert frantuzesc cu ciocolata. Muuuulta ciocolata. Cremos si delicat, amarui, aromat, delicios, etc, etc. Pentru ca merit.

Partea draguta e ca se consuma rece si pentru perioada asta calda e nemaipomenit. Crede-ma ca e ceva foarte bun. Se gateste usor, repede iar rezultatul e ca vei servi nu o portie ci mai multe. Iata ce faceam eu ieri seara, dupa ce m-am spalat pe cap, ca sa aiba timp sa stea in frigider sa se aseze si azi sa ma rasfat. Si nu este traditionalul tort pentru ca am zis ca vreau ceva deosebit, este o crema de ciocolata facuta in boluri mici de portelan. Ca nu, azi nu mai fac nimic altceva. Decat sa imi imbratisez si sa petrec timpul cu floarea mea, poate sa scriu blogul si bine-nteles temele pentru examene. De nu le-as avea. In fine, asta e acum si conteaza pentru mine sa marchez cumva, frumos, ziua mea. Chiar daca am treaba, totusi nu o neglijez. Reteta aleasa este din “The Sunday Times” some long time ago. Dar mi-a placut cum suna titlul, delicat ca un portelan si rafinat.

Petit Pot au Chocolat

Serveste 8

Ingrediente:

• 350 ml smantana
• 1 baton vanilie  taiat pe lungime sau un plic zahar vanilat
• 250 g ciocolata amara (cel putin 70% cacao)
• 150 ml lapte
• 4 galbenusuri
• 2 linguri zahar

Preparare:

• Incalzeste cuptorul la 140°C/ 275 °F/ punct 1 la cel cu gaz. Intr-un vas incalzeste impreuna smantana si batonul de vanilie, amesteca bine sa se disperseze semintele, acopera si lasa sa se infuzeze cca 30 de minute.
• Intre timp, in alt vas, topeste ciocolata in lapte.
• Intr-un bol, bate galbenusurile cu zaharul, bine de tot, adauga apoi ciocolata topita si smantana cu vanilie (din care scoti totusi batonul) si amesteca bine. Srecoara minunatia printr-o sita si apoi imparte-o in mici boluri ramekin (sunt boluri de portelan, ceramica sau sticla, de diferite marimi care se folosesc la acele mancaruri care se preteaza a fi servite in portii individuale).
• Bolurile pune-le intr-o tava mare (eu am folosit tavile acelea mari si rotunde de la cuptorul electric rusesc, daca mai stie cineva de el si daca mai foloseste) in care adauga apa care sa vina cam pana la jumatatea bolurilor, nu mai mult de 2/3 totusi. Asta inseamna ca vei gati bain-marie. Lasa totul la foc mic cca 45 de min-1 ora.
• Lasa-le sa se raceasca apoi si pune-le la frigider sa stea cel putin 6 ore inainte sa servesti.

Pofta buna!