Ce sa mai faci cu legume

Azi mi-ar placea sa scriu inca o reteta. Nu e proprie-proprie, m-am inspirat din alte retete si am facut-o cumva sa fie a mea, adaptand-o. Pentru ca suntem inca in post si cred ca o detoxifiere a mintii si a corpului e foarte binevenita, iata la ce m-am gandit. De fapt,  totul a pornit de la vesnica intrebare: ce sa mai gatesc? Am impresia uneori, si stiu ca nu sunt singura, ca raman fara inspiratie, parca am tot gatit aceleasi mancaruri, parca am ramas fara legume si fructe si altele de gatit. E o munca intensa, pentru masa ma gandesc cu zile, saptamani inainte, ma uit, ma inspir, vad ce pofte mai am, ce pete mai am, ca daca mi se pune pata e musai sa mi-o satisfac, poate nu imediat insa in viitorul apropiat cu siguranta. Si atunci mi-am adus aminte ca am facut ceva anul trecut, vara si am zis, super, sa repetam experienta, pentru ca a fost delicioasa. Am gatit cu ce aveam in casa (in afara dovleceilor si rosiilor pe care le-am cumparat ieri) si iata ce mi-a iesit. Pune-o pe lista daca iti place. E ceva foarte usor si rapid si minunat de gustos. Oricum, postul ca postul dar sa vezi ce minunatii voi face dupa, cu unt, oua, lapte, branza si alte delicatese! Abia astept. :)) 

Am mai completat si cu desertul de ieri. Aveam pofta de gogosi zilele acestea si de cand am descoperit reteta aceasta de post, de la Savori Urbane, care imi plac teribil, si savorile si gogosile, adica, mi-am propus ca in week-end sa o fac si s-a potrivit sa o fac. Si ce bine am facut!:)) 

Gata, uite reteta. 

Legume feliate la cuptor

2-3 portii

Ingrediente:

• 2 dovlecei medii, normali sau zucchini (acestia din urma sunt preferatii mei)
• 6-7 rosii mai mici sau 4-5 mari
• 2-3 linguri ulei masline sau floarea soarelui presat la rece
• 1-2 lingurite busuioc uscat (sau cateva frunze proaspete)
• 1-2 lingurite oregano uscat (sau cateva frunze proaspete)
• 1 lingurita ghimbir pudra (pentru un gust usor intepator :)) sau piper proaspat macinat)
• 3-4 linguri de pesmet
• sare dupa gust (mai bine mai putina ca ii adaugi tu la servire)
• 4-6 catei usturoi zdrobiti (de data aceasta nu am avut insa am compensat cu ghimbirul; usturoiul e nemaipomenit in aceasta reteta oricum)

Preparare:

• Se intinde o foaie de copt pe tava cuptorului. Pentru cantitatea de ingrediente e potrivita ca marime si incape totul foarte bine. Cel putin eu am fost multumita.
• Se taie dovleceii felii, cam de 0,5-1 cm grosime. Se feliaza si rosiile, in felii mai subtiri. Se aseaza in tava, alternand dovleceii cu rosiile. Se pune uleiul si se presara apoi toate mirodeniile de mai sus sau orice ai prin casa. O reteta nu e statica, ea se transforma asa ca fii curajos/ oasa. Nu se strica nimic, din contra. Si daca se strica, iar nu-i nimic, din greseli au iesit cele mai tari retete asa ca gandeste-te la asta si mergi inainte. Pesmetul se adauga la final, cel putin mie asa imi place si se formeaza o crusta asa crocanta si buna in mancare asa ca merita pus.
• Se introduce tava in cuptorul pre-incalzit sau nu, nu conteaza ca iese la fel de buna. Se lasa cca 30-40 minute la 180°C, 350°F sau nr. 4 la cuptorul cu gaz. Legumele ies usor al dente.  In ultimele 10 minute poti muta tava aproape de grill, pentru o crusta crocanta si delicioasa. Daca nu ai sau nu vrei, nu-i bai, sa stii ca soarele inca va aparea pe cer. ;))
• Se serveste cu o salata de primavara sau de orice alt anotimp preferat. 😉

Pofta buna!

Risotto With a Twist

Intr-o zi, anul trecut, in bucataria sorei mele, m-am gandit sa gatesc ceva interesant, oricum, mai interesant decat ce gateste ea de obicei. Pentru ca ea este genul mai traditionalist, si imi pare ca ce face e ceva obisnuit, chiar plictisitor. Sora mea gateste foarte bine, multe retete, face niste ciorbe excelente si eu chiar mananc ce gateste ea, eu, care sunt o mofturoasa, mai ales la ciorbe. Dar ea gateste romaneste. Mie imi place sa experimentez, sa incerc idei si retete noi. Trebuie neaparat sa fie din bucataria internationala, retete romanesti oricum mananc toata ziua. Rezultatul lor, nu hartia. :))  Revenind, ma scuzi ca bat campii cu gratie de balerina, eram in bucatarie. Incercand sa imi impresionez sora cu talentele mele de bucatar sef, i-am spus ca o sa pregatesc ceva italian. A mancat vreodata risotto? Nu. Bun, atunci o sa fac un risotto sa vada cum este. M-am pregatit cu sortul de bucatar, am pus-o sa ma ajute la unele chestii, am stat destul sa mestec la acel risotto, deasupra cratitei, pentru daca nu stiai, trebuie mestecat non-stop, pana la final. E un alintat. Dar vai, am esuat lamentabil! Nu numai ca nu a fost impresionata dar nici nu i-a placut prea mult. Si eu aveam impresia ca o sa ramana muta de admiratie. Ce lovitura parerii mele excelente despre mine insami! Aveam impresia ca voi obtine aceeasi reactie ca atunci cand am gatit pentru prima data in viata mea risotto, acum 4-5 ani, la Londra. Lor le placuse atat de mult, s-au exprimat atat de frumos, au fost atat de incantati de mancare iar eu eram in al noualea cer. A trebuit sa ma trezesc si sa nu mai visez cai verzi pe pereti, pentru ca mi-am dat seama ca unora li se va parea extraordinar ceea ce gatesc eu, si sunt destui, deloc impresionati, care vor gandi ca, hm, e ok, dar nu stiu de ce te agiti atata ca nu e cine stie ce. Sau unele mancaruri le vor placea, altele nu. Tine de gustibus. Pentru ca si sorei mele i-au placut unele mancaruri, altele nu, ca risotto acesta.

Mie, in schimb, imi place risotto foarte mult. Nu aveam reteta pe care o incercasem inainte asa ca am cautat alta. Am gasit un risotto vegetarian care contine una din legumele mele preferate: dovlecelul numit zucchini sau courgette. Asa ca din start, de la ingrediente am stiut ca o sa imi placa. Pentru inspiratie si retete m-am intors catre unul din site-urile mele preferate, BBC Good Food – Recipes and cooking tips, asa ca poti verifica reteta de risotto si aici daca iti place in engleza. Dar gustul e acelasi, pe orice limba. Daca nu cunosti asa bine limba engleza, nu-i bai, citeste mai jos reteta si incearc-o. Sunt doua situatii: fie iti place , fie nu. Care din ele va fi?

Risotto cu zucchini, feta si masline

4 portii

Timp: 25-35 minute

Ingrediente:

• 100 g branza feta, maruntita
• o mana de masline negre, carnoase, tocate dar nu foarte marunt
• 3 linguri patrunjel proaspat, tocat nu foarte marunt
• 4 linguri ulei de masline
• 1 ceapa mare, tocata marunt
• 3 dovlecei zucchini, feliati (daca nu gasesti zucchini, incearca cu dovlecei obisnuiti, dar ai grija ca se inmoaie mai repede deci ofera-le mai putin timp de gatit)
• 250 g (o cana) orez risotto (poate fi arborio sau carnaroli, in Romania parca am vazut doar arborio dar sincer nu mai stiu exact ca nu am avut ocazia sa fac pana acum)
• 1 litru supa fiebinte de vegetale (doar zeama, sau apa fiarta dar nu mai este atat de gustos risotto)
• 140 g petit pois (un soi de mazare mica si dulce; daca nu se gaseste atunci mergi pe mazare; pentru iarna o gasesti congelata la diverse super-marketuri iar vara cred ca e intelept sa o cumperi proaspata. Ai grija ca mazarea dureaza mai mult sa se prepare asa ca o poti pune mai devreme decat soiul celalalt)

Preparare:

• Intr-un bol,  amesteca feta, maslinele, patrunjelul si 2 linguri de ulei de masline. Daca nu vrei sa mergi mai departe, serveste aceasta racoroasa si delicioasa combinatie pe paine prajita si tocmai ti-ai luat un pranz usor de vara.;) Sau poate gasesti alte idee de a o consuma, esti libera/ liber sa experimentezi.
• Incalzeste restul de ulei intr-o tigaie mare si adanca. Pune ceapa, prajeste-o cca 5 minute, pana se inmoaie. Adauga dovleceii, lasa-i sa se inmoaie cateva minute apoi pune orezul.
• Pune un polonic de supa vegetala si amesteca pana se absoarbe complet. Repeta operatiunea cu polonicul si amestecul pana se termina toata supa si este complet absorbita. Cu cateva minute inainte de ultimul polonic, adauga petit pois. Lasa la foc incet pana cand totul se inmoaie si devine cremos. Serveste in boluri, peste care pune amestecul de feta cu masline si patrunjel. Datorita faptului ca e asa moale, va avea foarte multa trecere la bunici si copii si de ce nu si la altii care vor aprecia un topping mai special pentru asa o mancare clasica. 🙂

Pofta buna!

Exotic

La multi ani George, Georgiana, Georgeta, Gheorghe ! 🙂

O sfanta Georgeta si fosta colega de facultate mi-a dat azi o reteta fantastica. La cum mi-a descris-o, este delicioasa, fat-free, usoara, usor de facut chiar si pentru o zi speciala ca aceasta. Abia astept sa o prepar si eu cat de curand. Este ideala pentru zile calduroase sau daca doresti, ca side dish la multe mancaruri, dupa parerea mea.

Iata deci ceva simplu si rapid. Te poti juca cu cantitatile de ingrediente pentru portii mai mari sau mai mici.

Salata de morcovi

Ingrediente:

• 2-3 morcovi
• o capatana usturoi
• jumatate de legatura de patrunjel, tocat marunt
• ulei de masline
• sare
• zeama de la o jumatate de lamaie

Pentru lipie:

• gris
• sare
• apa
• ulei de masline

Preparare:

• Fierbi morcovii, ii lasi sa se raceasca, ii tai rondele si ii pui intr-un bol de salata.
• Zdrobesti usturoiul si il adaugi impreuna cu patrunjelul tocat.
• Dupa gust, pui sare, ulei de masline si sucul de la lamaie
• Pentru lipie, amesteci intr-un alt bol grisul impreuna cu sarea, putina apa si ulei de masline.
• Faci din aluatul obtinut turte rotunde, le lasi sa se odihneasca putin, apoi le intinzi si le prajesti in tigaie. Nu uita sa le intepi cu furculita pe toata suprafata cat se fac.

Pofta buna!

Stiu ca poate nu e cea mai spectaculoasa reteta dar mie imi place numai descriind-o si cred ca e fffff delicioasa, mai ales cu lipiile.

Ave Caesar!

M-am gandit sa imi incep acest post cu titlul de mai sus decat sa pun pur si simplu numele retetei. E mai interesant asa. Daca nu scriu de fapt nici o reteta si ma apuc sa scriu despre celebrul imparat roman? Ce te faci? Probabil fie citesti sa vezi ce scriu si te gandesti unde se potriveste asta cu retetele cu care te-ai obisnuit fie dai mai departe. E prea mult pentru o zi sa te stresezi cu Cezar. Si poate ai dreptate.

Numai ca vestitul imparat a dat numele lui la atatea: de la cezariana pana la o salata celebra, si daca tu mai stii si altele, fill in. Se potriveste numele dar adevarata poveste a acestei salate e alta. 🙂 Salata asta e extraordinar de gustoasa si usor de facut si mai ales acum, dupa Paste, e o alternativa la mancarurile traditionale, dar destul de grele, de pe mese. Mie una imi place in mod deosebit si am facut-o de cateva ori si aici si la Londra. Ce mai imi place la ea e ca te poti juca, poti adauga ingrediente si este la fel de buna. Pune orice salata doresti, recomand una mai crocanta, nu foarte moale, dar nu incerca cu varza. Nu stiu de ce dar cred ca nu merge bine. Dar tu poti experimenta daca vrei, poate chiar iti place. Gusturile nu se discuta!

Acum ma gandesc la salata asta si deja o vad ce frumos arata, ce culori are in ea si ce aroma are, de la lamaie. Plus ingredientele, numai cand spun parmezan si ansoa si deja e speciala. 🙂 Doar mai adaug ca reteta am luat-o din cartea “Good Houskeeping Cookery Book”, 1985, o carte din care am multe alte retete si care sincer chiar imi place.

Salata lui Cezar

Ingrediente:

• 1 capatana de usturoi, curatat si zdrobit
• 150 ml ulei de masline
• 75 g crutoane
• 1 salata cos/ iceberg (sau orice salata mai crocanta)
• sare
• piper
• 1 ou
• 30 ml suc de lamaie (te rog sa storci o lamaie, e mai sanatoasa si mai buna varianta asta, lasa sucul gata facut)
• 25 g Parmezan, proaspat ras (daca nu ai, incearca cu cheddar sau orice alt cascaval, dar nu e acelasi lucru)
• 8 ansoa, marunt taiate (aici poti incerca si cu un piept de pui taiat cubulete si rumenit in unt)

Preparare:

• Pune usturoiul zdrobit in uleiul de masline si lasa-l sa se infuzeze 30 minute.
• Spala si usuca bine frunzele de salata  si rupele cu mana in bucati potrivite, intr-un vas de salata. E chiar placut sa faci asta. Adauga peste frunze uleiul infuzat si amesteca bine. Pune sare si piper.
• Fierbe oul 1 minut, sparge-l peste salata si amesteca iar. Oul va fi cam crud dar daca cumva il preferi mai tare, ai de ales. Adauga sucul de lamaie, parmezanul, ansoa si crutoanele si amesteca iar. Serveste imediat.

Tip: Daca servesti ca garnitura ajunge la 4 portii. Eu am servit ca fel principal intotdeauna. E foarte gustoasa si usoara. M-am repetat dar chiar asa e.;)

Pofta buna!

Un’ te duci tu, mielule ?

In burtica, domnule! 😉 Chiar imi place piesa asta cantata de Mircea Vintila. Saracutul! Dar e asa gustos. In special costitele. Ele sunt preferatele mele. Chiar imi place traditia asta de Paste cu mancatul mielului. Sau ied. Oricare. Unii prefera iedul asa ca poti incerca reteta si asa. Abia astept sa il gust, daca apuc sa iau.

Eu am o dorinta: in fiecare an de sarbatori sa pregatesc un anumit gen de bucatarie, sa “calatoresc” pe mapamond si sa celebrez sarbatorile in diferite stiluri, acasa. Asta daca nu plec cumva in alta parte si atunci scap de gatit. Nu ca nu imi place sa gatesc dar e asa bine cateodata sa nu o fac. Ce e prea mult strica. 😉 Plus ca spalatul vaselor nu e o treaba prea placuta. Pentru mine.

Si cum stau in Romania unde nu se gaseste inca totul, dar poate nici nu trebuie, ca de asta am creier sa il folosesc si e valabil pentru toata lumea, e necesar sa imi pun la lucru imaginatia si sa fac ceva traditional with a twist. More fun!

Anul trecut am vrut un Paste englezesc. E a doua oara cand sarbatoresc asa Pastele, numai ca o data la Londra, si a doua oara acasa. Si pentru asta am aplicat o reteta pe care am cules-o tot din Tesco Magazine, cu pulpa de miel la cuptor cu rozmarin. Inchipuie-ti ca pulpa mielului englezesc nu seamana cu cea romaneasca, e mai mare si mai rotunda, asta vreau sa zic, in rest e cam la fel de gustoasa. Oricum am facut tot ce am putut si apoi m-am bucurat la masa de tot ce aveam. Iar azi adaug aceasta reteta care nu cred ca e o necunoscuta, fara poze ca iar am uitat sa fac atunci. Daca stiam ca imi voi face blog, nu faceam eu poze la tot? 😛 Anul asta sincer nu stiu ce fac pentru masa, stiu doar de desert pentru care am si luat ingredientele. Voi vedea maine.

Mi-aduc aminte o data ca la Londra fiind, m-am gandit de sarbatori sa le fac traditionale 100%, asa cum le sarbatoresc ei si am inceput sa ma documentez. De Craciun am stat si am facut cele doua prajituri in casa: Christmas cake si Christmas pudding iar de Paste am stat si am pregatit hot crossed buns si  cartofii aceia fierti intai si apoi prajiti, ca si varza de Bruxelle fiarta. Era prima data cand faceam asa ceva, bine ca m-am descurcat dar aveam o stare asa de buna, si eram asa de incantata! Si mai e ceva care mi-a placut la nebunie: sosul lor pe care il numesc gravy. Este atat de delicios mai ales daca il faci in casa. Ca este si gata facut in comert dar nu se compara. Acum nu stiu daca as repeta experienta pe de-antregul dar recunosc ca si stilul lor de a gati e gustos si imi place.

Sa trec la reteta asta.

Miel fript cu glazura de jeleu de coacaze

Portii: 6   Timp: 2 ore 15 min

Ingrediente:

• 2 linguri jeleu coacaze
• 2 lingurite mustar praf englezesc (sau mustar normal)
• 1 lingura ulei masline
• 1 pulpa miel de aprox 2,3 kg (incearca miel romanesc)
• 2 catei de usturoi, taiati in felii subtiri
• 2 crengute de rozmarin, rupte
• sare
• piper proaspat macinat

Sos (gravy)

• 1 lingura faina
• 1/2  lingura mustar praf englezesc (sau mustar de orice fel, te descurci si fara praf)
• 450 ml ciorba de miel sau de vita (daca nu ai, incearca cu apa in care ai fiert carnea de miel sau de vita sau pur si simplu apa fiarta dar nu va avea acelasi gust totusi)
• 1 lingura jeleu de coacaze

Preparare:

• Incalzeste cuptorul la 180°C sau la punctul 4 la cuptorul care aceasta gradatie. Combina jeleul, mustarul si uleiul de masline si intinde amestecul peste pulpa. Fa incizii de cca 2,5 cm pe toata suprafata pulpei si introdu in ele felii de usturoi impreuna cu rozmarin. Adauga sare si piper.
• Pune pulpa de miel intr-o tava  si las-o la cuptor 40 de minute pentru 900 g, cam 1 ora si 40 minute in total, atentie la greutatea ei, pentru ca in functie de ea creste sau descreste timpul la cuptor. Daca pulpa incepe sa se coloreze prea mult inainte de timpul ei, acopera cu o folie de aluminiu/ foaie de copt (folia e toxica, se stie insa te descurci cu ce ai pana la urma) si las-o la cuptor pana la final. Dupa ce s-a fript, transfera pulpa pe un platou si las-o acoperita sa se “odihneasca” 15 minute inainte s-o tai.
• In acest timp, faci sosul asta delicios. Numai cand ma gandesc la el si deja mi-e pofta. Este intr-adevar ceva ffffffffffff gustos care merge cu tot, si peste carne, si peste cartofi, si peste legume, peste tot. Aduna grasimea care s-a scurs in tava si arunc-o (ai grija sa nu iei tot sucul care s-a scurs de la pulpa, doar grasime), adauga faina, mustarul si incalzeste totul pentru un minut. Apoi toarna ciorba cate putin, amestecand continuu pentru a nu face faina cocoloase. Adu totul la punctul de fierbere si apoi lasa pentru 2 minute la foc mic. Adauga jeleul de coacaze, sare si piper. Serveste intr-o sosiera alaturi de pulpa si toarna cu generozitate peste tot ce ai si vrei in farfurie. Vei reveni , pun pariu. Pe ce vrei tu.

Tip: in loc de jeleu de coacaze poti folosi un alt jeleu, de preferat de fructe de padure sau capsuni. De asemenea, in loc de usturoi si rozmarin, poti folosi caise coapte si bacon sau rosii uscate si masline negre. E un deliciu oricum. Si mirosul in casa vine extra. Deja mi s-a facut pofta.

Pofta buna!

Post … parfumat

E postul Pastelui si m-am gandit sa adaug ceva interesant. Nu este neaparat o mancare favorita de-a mea, dar stiu ca a fost foarte apreciata. E pacat sa o desconsider si sa nu o adaug aici doar pentru ca mie nu imi place in mod special. Altcineva ar putea-o aprecia la adevarat ei valoare, nu ca mine, a fussy eater. Eu am facut nazuri cand am mancat-o dar am apreciat ca a iesit foarte bine. Ce are in plus fata de alte mancaruri este aroma. Miroase minunat si cand gatesti, in primul rand iti parfumeaza casa. Chiar te sfatuiesc sa incerci si o sa vezi ce frumos si fresh miroase a lamaie verde, ghimbir, coriandru proaspat, iarba de lamaie sau citronela. Asta e un plus.

Un alt plus sunt ingredientele naturale si proaspete, orezul basmati brun sau nedecortificat care este mult mai sanatos decat cel alb. Ma opresc putin aici sa povestesc despre acest gen de orez, basmati, in primul rand. Este orezul meu preferat. E atat de parfumat incat atunci cand il gatesti, miroase ca orezul cu lapte. (Orezul basmati marca Tilda e cel care miroase asa, cel putin pentru mine, de aceea il si prefer. Am incercat multe branduri si acesta mi-a placut cel mai mult, asa ca il recomand cu caldura.) Apoi, nu se lipeste deloc, e ca orezul pe care il mananci in resturantul chinezesc, aerat si lunguiet. Deci mananca-l, caci ai una din cele mai bune variante de orez care exista pe lume. In my humble opinion! 😉 Daca cumva nu ai orez brun, incearca cu orez basmati alb sau cu orez cu bob lung, doar ai grija sa pastrezi timpul de gatit al fiecaruia.

Un minus, ca trebuie sa aiba din moment ce nu este o reteta romaneasca, il constituie ingredientele. Poti sa le gasesti sau nu. Orezul ramane la fel de parfumat si de placut chiar si fara ele.

Originea acestei retete nu o stiu exact, apreciez ca ar fi o reteta asiatica, indiana sau poate araba, pentru ca am cules-o din cartea “Coriander – A Book of Recipes” 1997, asa ca daca cineva stie despre ce scriu eu aici, sa imi spuna si mie ce origine are. Nu de alta, dar mie chiar imi place sa stiu.

Pentru o reteta racoroasa si parfumata, pentru o mancare deosebita in zi de post, gateste

OREZ PARFUMAT CU CORIANDRU

4 portii

Ingrediente:

• 225/1 cana de orez basmati brun
• 15 ml/ 1 lingura ulei masline
• 1 ceapa tocata
• 2,5 cm bucata de radacina de ghimbir (ginger) proaspat, decojit si tocat (daca nu ai, merge si cel uscat dar stii ca nimic nu s e compara cu ghimbirul proaspat)
• 7,5 ml/ 1 1/2 lingurita seminte de coriandru
• 7,5 ml/ 1 1/2 lingurita seminte de chimen (cumin)
• 1 fr de iarba de lamaie, tocat fin
• coaja rasa de la 2 lamai verzi (daca nu ai, si lamaia noastra obisnuita merge)
• 750 ml/ 3 cani supa de vegetale (sau efectiv fierbi legume si pastrezi apa, daca nu vrei sa faci supa normala; daca nu si nu, atunci adauga apa simpla si ai rezolvat)
• 60 ml/ 4 linguri coriandru proaspat tocat
• felii de lamaie verde sau galbena de decorat

Preparare:

• Pune orezul intr-un vas mare cu apa rece. Amesteca-l cu mana/ lingura si arunca apa. Repeta operatiunea asta de spalare a lui de 5 ori. (Deja stiu ca o lasi balta dar lasa-ma sa te conving: nu-i fun sa te joci cu orezul in apa? Cand erai mica/mic iti placea sa faci asta. Plus, nu cred ca nu face bine la pielea mainilor. Tip: daca ai copii pune-i pe ei sa faca asta, sa vezi atunci distractie. Cu conditia sa versi tu apa, nu vrei sa te trezesti cu orez pe jos.) Daca mai ai rabdare, lasa-l sa se si inmoaie 5 minute. De fiecare data. (Deja stiu ca nu ai timp, deci poti s-o lasi balta. Incearca doar o data macar, pentru orez, daca nu pentru tine.)
• Incalzeste uleiul intr-o cratita mare si adanca si adauga ceapa, mirodeniile, iarba de lamaie si coaja rasa de lamaie. Prajeste-le pentru 2-3 minute la foc mic.
• Adauga orezul spalat si iar spalat. Amesteca-l bine si prajeste-l un minut, apoi adauga supa de vegetale/apa  si adu-l la fierbere. Da-i incet la foc, acopera tigaia si las-o pentru 30 de minute pe foc mic. Verifica orezul sa vezi daca este inca dur si in cazul asta, mai lasa-l pentru 3-5 minute. Ia de pe foc tigaia.
• Adauga coriandru proaspat, amesteca usor orezul, acopera tigaia si las-o 10 minute. Serveste imediat, cu felii de lamaie verde.

Pofta buna!