Tag Archives: umor

Revelionul de altadata


La multi ani, 2022!

Elena G

Locul pomului de iarna in locuinta contemporana


Elena G

Reteta … aproape ideala


Trimit ieri un link pe whatsapp la cativa prieteni si cunostinte care ar putea fi interesate, de la un curs recomandat de Eugen Sechila, cel cu care am facut tabara de rezilienta, tabara pe care nu o voi uita niciodata. Uite aici link-ul, e un curs gratuit care pare interesant. Il dau mai departe pentru ca imi place si poate mai e interesat cineva aici. Never say never!

Cum să ai copii mai calmi cu ajutorul naturii

Azi dimineata citesc urmatorul mesaj de la o prietena din Constanta.

Mihaela: Foarte frumos dar ai ceva și pentru “cum sa ai părinți mai calmi”? 🤣🤣🤣🤣

Eu: 😂 sedatif pc

Mihaela: 🤣🤣🤣

Elena G

PS: in nici un caz acest text nu este o reclama la medicament. A se inlocui sedatif pc cu ce vrei tu. 😂

Care e culoarea ta preferata?


M-a intrebat ieri nepotica mea mai mare, Maria. Raspuns: De cativa ani si in prezent si prevad ca in viitor inca ceva vreme, albastrul. Toate nuantele de albastru, cu turcoaz si bleu vara. Doar sunt fata de la mare, nu? I-am explicat ca nu am o culoare preferata si ca de-a lungul timpului am trecut prin perioade de gri, negru, roz, mov, rosu. Nu se stie ce culoare imi va placea peste o zi, o luna sau 3 ani asa ca imi plac cam toate, in functie de cum ma simt. E randul meu acum. Care e culoarea ta preferata, Maria? Si Maria, cu un zambet asa schitat, ca e cam serioasa si mai tacuta de felul ei spune: blue. Asta pentru ca am vorbit in romana, engleza si spaniola cu ea. Ea stie spaniola si ii place foarte mult. Eu o stiu foarte putin.

– Elena, care e culoarea ta preferata? o intreb pe cealalta nepotica, sora ei mai mica, de 4 ani. Elena este o vorbareata si o zambitoare. Uneori ma vad in ea. Si cu zambetul pe toata fata, cu o siguranta zdrobitoare si imediat, spune:

-Curcubeu! 😅

Elena G

Poveste…


de groaza. 😅

A fost odata, ca niciodata. A fost o data, de doua ori, deja m-am enervat. A fost odata un apartament. Cel in care m-am mutat de cativa ani. Si apartamentul acesta avea lumina. De la becuri. Cica fusese renovat ca lumea, schimbate toate firele electrice, tevile, ce mai, nou-nout. Fostii proprietari isi facusera apartamentul ca sa le placa lor, ca ar fi trebuit sa se mute, dar s-au razgandit. Stateau prea aproape de parinti. Asta da, de groaza. :)) Depinde si de parinti. Uneori iti vine sa fugi cat mai departe de ei, dar parca te urmaresc.

Sa revenim la becuri. Au inceput sa se arda. Azi in sufragerie unul. Apoi al doilea. Apoi unul din peretele de la sufragerie. Apoi unul in dormitor. Apoi al doilea din dormitor. S-a ars si la bucatarie. De baie, ce sa zic, a patit-o si ea. Da, si pe hol, nu am uitat. In decursul anilor am schimbat la becuri de mi s-a urat. Am luat de toate felurile, si din acelea scumpe, economicoase, si din cele clasice, ieftine, am luat albe, mate, transparente, de 100 w, de 150 w, de 75 w., de 60 w. Rezultatul a fost acelasi. Eu trebuia sa am intotdeauna o rezerva sanatoasa de becuri in casa. Si pentru ca le tot schimbam ca pe sosete, am renuntat sa iau si economicoase pentru ca numai economicoase nu erau. Luam din cele de 100 w, clasice, la 1,50 lei, mai ales ca mie chiar imi place lumina lor. E mai calda si mai buna pentru ochii mei.

Explicatie nu aveam de ce se tot ardeau cand imi era mie lumea mai draga, pentru ca la un moment dat, in sufragerie, nu doar ca au crapat toate insa nici cand am pus becuri noi nu s-au mai aprins. Nu mai zic ca a mai cazut reteaua de la Enel. Si sigurantele. Urca-te pe scaun in hol si pune-le la locul lor. Stai cu lanterna pana functioneaza o luminita. Mai aprinde o lumanare. Mai am si o lanterna clasica pe gaz, dar inca nu am folosit-o. Dar de ce crezi ca am luat-o? 🤣

Pana la urma, satula de situatie si neavand lumina de nici un fel, sau doar un bec amarat in toata sufrageria, pentru ca le-am lasat la un moment dat pe toate sa se arda si efectiv nu am mai avut chef sa pun bec nou – cu scuza ca nu sunt toata ziua pe acasa, am cautat un electrician.

Problema e cu increderea. Nu stiam pe nimeni asa ca am rugat pe cineva cunoscut sa imi recomande, in asa fel incat sa nu mai am probleme. Asa am dat peste un nene care parea ok si a venit el in vizita sa vada ce e cu reteaua. A reparat, a schimbat, am vorbit legat de situatie, ce si cum. Asta s-a intamplat cred anul trecut. Si aveam acum lumina. Multa lumina. Eram incantata ca nu voi mai avea probleme.

Dupa destula vreme, cand credeam ca totul e ok, s-a ars un bec. Groaza! Parca stiam ca totul merge bine! Da de unde! Apoi, inca unul, ca becurile astea cand le apuca, unul dupa altul cad. Ca soldatii la datorie. Rasu-plansu. Acum nu am decat un bec in sufragerie, din 5. Noroc ca merge si lampa. In dormitor, din doua becuri, unul a dat ortu popii. Celalalt vad ca se tine cu dintii, de ceva… Noroc ca si aici am o lampa care merge. Cu bucataria, baia si holul stau bine. Nu stiu pana cand. 😂 Noroc ca imi place si asa, mai difuz, parca ar fi atmosfera de Craciun. Mai lipsesc luminitele si decorurile.

Daca asta nu e poveste de groaza, apai nu stiu care ar fi. 😄 Sfarsit!

Seara linistita!

Elena G

Terapie


“Snobul” de Alexandru Andy

Elena G

To Laugh Or Not To Laugh…That Is The Question


Some double-standard, passive-agressive…fun or not. For the “blue monday” to cheer you up.

 

 

and more … 😉😄 (if you like it, follow JP Sears)

Elena G