Pleuronectes flesus

Ce zi interesanta azi! E 11 a 11. Asta se intampla doar o data pe an, trebuie sarbatorit. :)). Si nu puteam sa ratez sa marchez asa o data semnificativa fara sa postez ceva. Iata ce urmeaza.

Am mancat peste cu diverse denumiri dar sa fiu sincera e prima data cand aud de cambula. Mi-am dat seama ca de fapt am gatit-o si mancat-o dar nu in tara, de aceea numele ei imi suna ciudat in romana. In engleza i se spune plaice. Se gaseste si la noi pe piata insa, daca nu cauti retete cu altfel de pesti, in afara de somon, crap, pastrav, etc, nu prea te duce gandul la cambula, sa fim seriosi. Daca nu dadeam peste reteta asta, nu cred ca as fi consumat. Sau poate am consumat cand eram mica si nu imi mai aduc aminte, cine stie! Dar nu e sfarsitul lumii. Reteta a fost culeasa din cartea “The Practical Encyclopedia of East European Cooking” 1999, scrisa de  Lesley Chamberlain. Mi-a placut asa mult cartea, ca am mai gatit din ea, si te invit sa te uiti si peste legume la cuptor, crema bavareza, supa rece de iaurt si castraveti cu nuci/ Tarator, baclava, tort de clatite, vita Stroganov, piersici la cuptor. Haha, sunt cam multe dupa cum constat si eu. Chiar mi-a placut cartea, nu gluma!

Si nu am terminat. Mai urmeaza niste lucruri interesante. Un sos polonez care nu e polonez. Reteta e cu acest sos, care e doar cu numele, nu si la origine. Noroc ca se face usor. Hai sa vedem despre ce e vorba.

Cambula in sos polonez

4 portii

Ingrediente:

• 4 file cambula de cca 225g/ 8 oz fiecare (poti inlocui cu calcanul, peste la fel de gustos, poate mai gustos ca si cambula)
• 75 g/ 3 oz/ 6 linguri unt
• 2 oua, fierte tari si feliate subtire
• 30 ml/ 2 linguri marar proaspat, tocat
• 15 ml/ 1 lingura suc lamaie
• sare si piper proaspat macinat
• cateva felii de lamaie, pentru garnisire
• cativa morcovi  mici fierti

Preparare:

• Pe un gratar (cel din interiorul cuptorului e bun), pune o foaie de copt, unsa un pic cu ulei. Topeste untul intr-o craticioara si unge pestele cu el. Adauga sare si piper si pune pestele pe gratar cu pielea in jos.
• Prajeste la grill (in caz ca nu ai cuptor cu grill, atunci intr-o tigaie sau gratar) la temperatura medie, cca 8-10 minute sau pana cand s-a facut. Transfera pestele pe o farfurie calda.
• In tigaia in care ai untul ramas, adauga ouale, mararul si sucul de lamaie. Lasa la foc mediu 1 min. Pune sosul peste peste :)), inainte de servire. Decoreaza cu felii de lamaie si serveste cu morcovi fierti. Nu-i asa ca e o reteta usoara? A durut? Super.

Pofta buna pe 11.11.2019!

Elena G

Oda untului

Daca ma intrebi despre ce imi place, am si eu ca toata lumea mancaruri, lucruri, oameni, locuri, obiceiuri, activitati, etc. care imi plac. Unul/ una din acestea e untul. De ce e special pentru mine? Pentru ca de la mama citire, cand a ramas insarcinata cu noi, a mancat o perioada doar unt. Sarcina a fost toxica si a tinut-o cateva luni in spital, cu perfuzii. Untul era singurul alimentul pe care il putea manca. Deci, dupa cum vezi, mancam unt inainte de a ma naste. Asa imi explic eu de ce si acum il consum cu foarte mare placere si in cantitati aproape industriale. Nu exista sa nu am in frigider si in congelator multe pachete de unt. Din pacate a ajuns destul de scump si il vanez cand e la reducere si atunci iau mai multe pachete o data. Le stochez la congelator pentru ca sa tina mai mult si sa le pot folosi in orice fac. Urmatoarea reducere nu se stie cand va fi si imi place sa fiu pregatita. Stiu ce se spune despre data de valabilitate si nu sfatuiesc pe nimeni sa faca neaparat cum fac eu. Insa mai stiu si ca depozitat in conditii bune, untul poate fi pastrat si consumat si dupa ce trece data de expirare (despre care se stie ca e mai mult de marketing). Imi folosesc simturile date cadou si daca nu miroase si nu are un gust ciudat, e bun de mancat. Adevarul e ca nu rezista el prea mult oricum, la mine, chiar si in congelator fiind. Insa luat asa, il verific oricum.

M-am gandit sa ii dedic un articol special pentru ca este ceva special pentru mine. Daca nu am chef de mancare gatita sau nu am nimic in casa, cateva felii de paine, mai ales prajita, cu un strat generos de unt, care se topeste si le inmoaie placut, care da un gust ca de prajitura painii si un miros minunat (pentru mine), cu sare/ branza/ cascaval, gem, unt de arahide (da, si aici imi place combinatia de unturi), etc ma indestuleaza. “Honest bread is very well – it’s the butter that makes the temptation.”(Douglas Jerrold) Il ador. Si nu concep sa nu am in casa asa ceva. Iar cand il gasesc la reducere, ma bucur ca un copil. Pentru ca, pentru mine, “the only thing better than butter is more butter.” ❤

Elena G

Chiftelute de peste

Cred ca o sa ma plictisesc de peste in curand, insa daca tot mi-am propus sa scriu retetele culese din diverse carti si incercate intr-o perioada buna a vietii mele (nu ca nu ar fi buna si acum insa a fost ceva special si imi amintesc cu drag de experienta aceea si ea m-a condus la hotararea de a scrie acest blog, asa ca da, daca a iesit ceva frumos si bun si folositor din asta, din punctul meu de vedere, a fost o perioada buna), sa facem cunostinta azi cu ceva tot cu peste. Reteta a fost culeasa din cartea “Marvellous Meals With Mince” scrisa de Josceline Dimbleby si aparuta in 1982. Despre carnea tocata ce pot zice? Nu ma omor dupa ea insa vezi tu, cineva a prins drag de ea si s-a ostenit sa faca o carte cu retete delicioase numai cu carne tocata. Asta da iubire! Si am ramas si eu uimita ce bunatati exista cu acest preparat. Am gatit cateva retete din carte si vreau sa le impartasesc cu tine. Azi va fi o reteta de carne tocata de peste. O alta reteta din aceeasi carte este si musaka cu cascaval Gruyere, o bunatate de mancare pe care am facut-o de cateva ori chiar. Mai sunt si altele si m-am hotarat chiar acum sa le adaug. Pentru ca sa se lege si sa descoperi si tu ce de mancaruri cu carne tocata poti sa faci. Un alt lucru am mai invatat eu atunci: ca cea mai buna carne tocata e bucata intreaga pe care ti-o alegi tu si ti-o toaca fie in fata ta acolo sau ti-o toci tu acasa cu robotul de bucatarie. Asa stii mai bine ce mananci. Sa vedem acum reteta de azi. Nu e foarte grea, dupa cum cred ca o sa observi dupa ce o vei citi.

Chiftelute de peste cu ceapa verde

4 portii

Ingrediente:

• 350 g/ 12 oz  file de cod, proaspat sau decongelat
• 75 g/ 3 oz firimituri de paine proaspata
• 1 legatura de ceapa verde
• 100 g/ 4 oz cascaval ras (la alegere)
• 1 lingurita/ 5 ml capere, tocate fin (pe care le pot inlocui cu masline verzi daca nu ai capere) – optional
• 4-5 varfuri de cutit de piper rosu
•  1 ou marimea M si 1 galbenus (de tara sau nr 0 sau 1)
• unt pentru gatit (reteta originala mentioneaza margarina insa in 1982 nu prea se stia de cat de nociva este, sau poate nu la noi in tara)
• sare

Preparare:

• Curata pestele de piele (pentru pestele congelat e mai usor sa faci asta cat inca este tare) si marunteste totul intr-un robot de bucatarie sau cu cutitul. Pune pestele intr-un bol mediu cu firimituri de paine. Toaca fin ceapa verde, folosind cat poti de mult din frunzele verzi (pe care uneori stiu ca nu le tocam in totalitatea lor) si adauga la peste si firimituri, impreuna cu cascavalul ras si capere.
• Asezoneaza cu sare si piper rosu si amesteca foarte bine cu o lingura de lemn. Bate separat oul si galbenusul si adauga in amestec. Pune intr-un vas faina si inmoaie-ti bine mainile. Cu ele infainate fa chiftelute de peste, nu foarte mari.
• Intr-o tigaie mai mare topeste o bucata de unt. Prajeste chiftelele de peste la foc mediu pentru 5-8 minute pe fiecare parte, pana se rumenesc. Incearca sa le intorci o singura data. Pune-le intr-o farfurie si toarna peste ele untul ramas din tigaie. Le poti servi cu o salata proaspata si maioneza, cum sugereaza reteta. Cred ca poti schimba maioneza cu iaurt grecesc de 10% grasime si sigur devine o varianta mai light si mai sanatoasa. 🙂

Pofta buna!

Elena G

La galuste

Imi plac foarte mult galustele cu prune. Am mancat rar, facute de vecina mea din Constanta, doamna Popazu, Dumnezeu s-o odihneasca! Cred ca odata pe an, toamna, suna la usa noastra si ne trezeam cu o farfurie cu galuste cu prune delicioase. Nu stiam cum se fac si nici nu am fost curioasa, cred, sa ma interesez, pana abia acum cateva zile. De ce? Pentru ca acum cca o saptamana am primit iar. De la alte vecine simpatice dar din Bucuresti. Si au fost asa de bune (galustele) incat ca un facut, m-am intrebat pentru prima data cum se fac si daca nu as putea face si eu. Aveam asa o idee demult cum ca se fac greu si cand aud asa ceva, din start imi spun ca eu nu cred ca voi face vreodata. Dar vorba aceea cu niciodata. O fi fost momentul acum, nu stiu ce sa zic. S-au potrivit cumva planetele, am eu ceva timp la dispozitie si sunt mai relaxata si linistita, nu am mai gatit demult si m-a apucat asa un chef si un dor si o fericire de gatit incat mi-am zis ca in acest sfarsit de saptamana fac galuste cu prune. Asa ca m-am uitat pe net, am gasit multe retete, mi-am facut lista cu ce am de cumparat si m-am apucat de treaba azi de dimineata cu asa o bucurie ca s-a transmis si in galuste. Nu am fost multumita de o anume reteta asa ca am adunat de ici, de colo si mi-am facut propria reteta de galuste. Se fac destul usor si abia dupa ce le-am facut mi-am dat seama ca nu trebuia sa imi fie frica de ele. Sunt delicioase si evident ca am de gand sa mai fac, chiar si cu alte fructe, asa drag mi-a fost sa le gatesc. Si s-au dus ca painea calda. Le-am impartit in stanga si in dreapta si ma bucur ca feed-back-ul a fost pozitiv, avand in vedere ca e prima data cand le fac. Iata reteta mea culeasa din alte retete si daca te multumeste, te invit sa o folosesti si tu.

Galuste cu prune

Portii: cca 15-20 (pentru prune mititele)

Ingrediente:

• 700-750 gr cartofi fierti (albi, fainosi)
• 2 oua
• 15-20 prune fara sambure
• 200 g faina
• 2 linguri unt
• 200 gr pesmet
• 100 gr unt (iti mai aduci aminte cum insist eu? 80-82% grasime, daca ai de casa, esti norocoasa/ norocos)
• 100-160 gr zahar brun
• nuci/ migdale sau alte seminte, maruntite (optional)
• 1-2 lingurite scortisoara
• 2 lingurite sare
• 1/2 lingurita nucsoara

Preparare:

• Umple o cratita suficient de mare, in care sa incapa toti cartofii, cu apa si pune-o la fiert. Pentru a nu inghiti multa apa si a fi nevoit/sa sa pui apoi multa faina care intareste aluatul, fierbe cartofii in coaja. Se recomanda doar cartofi albi, fainosi.
• Intre timp, intr-o tigaie de marime medie, pune 100 gr unt sa se topeasca la foc mediu, fara sa il arzi. Acum poti adauga semintele, daca ai si daca vrei, sa le rumenesti usor. Eu am preferat fara pentru ca mai cant si trebuie sa fiu atenta la gat. Semintele irita. Adauga apoi pesmetul si amesteca-l cu o lingura de lemn pana se rumeneste frumos. La final, adauga zaharul brun, si stinge focul, sau stinge focul si adauga imediat zaharul. Cum vrei, tot acolo e. El se va amesteca si se va carameliza foarte putin. Cand se mai raceste, poti adauga scortisoara dupa gust si nucsoara. Daca nu ai mirodenii, ajunge si pesmetul cu zahar. Lasa sa se raceasca.
• Inainte sau dupa pesmet, scoate samburii din prune (exista si galuste cu prune cu samburi dar e de gustibus, eu prefer fara, deocamdata, ca nu se stie, poate vreodata voi face si cu samburi asa ca nu pot zice ca e definitiv ceva). Pune prunele intr-un vas cu 2-3 linguri zahar brun peste ele (absoarbe umezeala din fructe) si amesteca-le. Daca prunele nu sunt asa de moi, merge si fara zahar dar chiar le da o aroma mai deosebita si le indulceste nitel, ca tot sunt ele mai acrisoare. Tot aici poti adauga inca o lingurita de scortisoara dar e optional.
• Cand cartofii sunf fierti, scoate-i din cratita, strecoara-i si decojeste-i. Eu nu i-am lasat sa se raceasca, a fost ok sa lucrez cu ei si fierbinti, pentru ca in timpul procesului de zdrobire, se mai racesc ei oricum, pana la o temperatura rezonabila ca sa poti lucra cu mana. Fa-i piure fie cu ce iti place tie mai mult sau cu ce ai la indemana, sunt multe instrumente. Eu am un pasator de piure sau cum i-o mai zice la acest instrument si m-am obisnuit asa. Plus ca e mai usor de spalat asa ca bifeaza si partea practica, ce imi place mie foarte mult. Adauga cele doua oua, 2 linguri de unt (daca nu ai unt merge si ulei, cca 2-3 linguri, dar nu are acelasi gust, crede-ma. Daca cumva faci de post, atunci da, oriunde vezi unt, pui ulei), un varf de cutit de sare, faina si amesteca bine. Va iesi un aluat usor lipicios dar destul de consistent.
• Am citit ca se poate lucra pe uscat, adica cu faina pe maini si pe suprafata de lucru, sau pe umed. Am ales pe umed asa ca din aceasta experienta, am fost chiar multumita. O recomand. Nu stiu cum e pe uscat dar cand voi mai face si voi alege aceasta metoda, revin aici si imi spun parerea proprie si personala. Deocamdata, pot zice ca a fost bine asa. Deci, cu mainile vesnic umede, am luat din ochi (o barna) o cantitate oarecare si am aplatizat-o in palma. Se ia apoi una bucata pruna care se acopera cu aluatul. Lucreaza usor in palma galusca pentru a se uniformiza si a acoperi bine toata pruna. Dupa caz, mai adauga aluat sau mai scoate. Stratul nu trebuie sa fie foarte gros dar nici foarte subtire, pentru a nu se rupe. Daca vrei, poti lucra si cu jumatati de pruna, pentru a face mai multe si marunte. Se aseaza galusca astfel formata pe o tava umeda ca sa nu se lipeasca. Si tot asa se lucreaza pana se termina aluatul si prunele.
• Intr-o alta cratita (sau din motive de spatiu, goleste cratita in care au fiert cartofii, spal-o bine si umple-o iar cu apa curata) se pune apa rece cu doua lingurite de sare si se da in fiert. Cu mainile umede si cu lingura aceea cu care ai scos cartofii, spalata si ea, introdu cca 4 galuste in apa fierbinte care fierbe la foc mediu. Lasa la fiert galustele pana se ridica la suprafata apei. Le poti lasa chiar mai mult, ca sa se fiarba si prunele din interior, cum vrei. Dar ca sa stii. Le scoti din cratita una cate una. Le introduci in tigaia racita cu pesmet (tot din motive practice, ca oricum o golesti si o speli la final) sau intr-un vas in care ai rasturnat pesmetul facut. Le rostogolesti ca sa se acopere bine cu pesmet si le asezi frumos sa stea cuminti pe un platou.
• Le poti consuma calde sau reci, simple sau decorate cu: 2 linguri de smantana/ iaurt simplu grecesc (varianta mai sanatoasa), nuci pisate, cateva frunze de menta, scortisoara…

Pofta buna!

PS: Daca nu faceam poze, nu credeam nici eu ca am facut asa ceva. Dar mi-au iesit si sunt foarte incantata. Am pus toata inima mea in ele, asa mi s-a spus. Si chiar asa a fost, le-am facut asa de bucuroasa. Si abia astept sa mai fac si alta data. 🙂

Panem nostrum cotidianum I

De cand am gustat prima data, m-am indragostit. Numai ca nu stiu de ce nu am fost curioasa sa fac in casa. Nu m-am gandit, poate si pentru ca se poate cumpara. La Londra se gaseste peste tot si tot aici am facut cunostinta cu ea prima data. A fost coup de feudre. Mama a gustat si ea insa ea nu a uitat si a fost mai isteata ca mine. Chiar s-a apucat de facut si a si impartit-o frateste, de curand, cu Mihaela, nepoata ei iar feed-back-ul a fost extraordinar.

Cred ca te intrebi acum despre ce tot insir eu aici de cateva randuri. Vorbesc despre painea noastra cea de toate zilele. Dar cu o mica diferenta: painea cu usturoi. Daca mama tot a facut-o inaintea mea, m-am gandit ca nu ar fi rau sa scriu reteta aici, ca sa nu o uit, nu de alta. Plus ca retetele mele preferate imi place sa le impart cu lumea. Lumea mea exterioara fiind destul de mica, le impart mai ales cu lumea mea interioara, care e plina mai ales de monstri, pardon, zane si spiridusi si animale care vorbesc. Paranteza asta absurda trebuie sa se potriveasca cu descrierea mea, nu crezi? Daca nu, mai citeste o data. Daca nu si nu, lasa-ma.

Sa nu ratacesc prea mult prin mintea mea ca uit pentru ce m-am apucat sa scriu. Vorbeam de paine. Paine cu usturoi. Este deosebit de delicioasa, sa te lingi pe degete, nu alta, dar si foaaaaaaaaaaaaaarte usor de facut.  Si se poate pastra si congelata foarte bine, in cazul in care vrei sa fii pregatita pentru alta data. Aviz amatoarelor si amatorilor.

Sa nu uit. Reteta am cules-o din culegerea “Complete  Comfort Food”, contributing editor: Bridget Jones (nu, nu este personajul din cartile lui Helen Fielding), 2009.

Paine cu usturoi

3-4 portii

Ingrediente:

• 1 bagheta frantuzeasca sau paine obisnuita  (de obicei este mai reusita reteta cu bagheta iar la paine as alege una coapta pe vatra dar tu alegi cum iti place mai mult, pana la urma)
• 115 g (4 oz, 1/2 cana) unt nesarat, la temperatura camerei (unt dde cca 80-82 % grasime, neaparat)
• 5-6 capatani usturoi, tocat
• 30-45 ml (2-3 linguri) verdeata proaspata, ca patrunjel, asmatui si putin tarhon (daca nu ai decat patrunjel, e foarte bun si acela)
• 15 ml (1 lingura) arpagic proaspat
• sare grunjoasa
• piper negru proaspat macinat, daca se poate

Preparare:

• Se incalzeste cuptorul la 200°C, 400°F, nr. 6 la cuptorul cu gaz. Amesteca si freaca bine untul cu usturoiul si verdeata,  impreuna cu sarea si piperul. Poti varia, amestecand untul cu masline tocate sau rosii uscate, impreuna cu putina coaja de lamaie sau alte combinatii de mirodenii, verdeata si legume sau fructe, dupa imaginatie. Imi ploua deja in gura cand scriu. 😉
• Taie painea in diagonala, in felii de cca 1 1/2 cm grosime, dar ai grija sa nu tai pana jos in asa fel incat painea sa ramana intreaga.
• Unge cu grija feliile cu portii egale de unt cu verdeata si ai grija sa ramana painea intreaga cand faci asta. Daca mai ramane unt, intinde-l deasupra painii.
• Impacheteaza bagheta magica si aromata in folie de aluminiu sau daca nu ai, in foaie de copt si lasa la cuptor cca 20-25 de minute, pana cand untul s-a topit si crusta a devenit crocanta si aurie. Cand servesti, nu ramane decat sa rupi feliile.

Pofta buna!

Ficati de mancat

De la Imperiul Otoman la alt imperiu azi. Imperiul Rus. Si o reteta celebra dar cu un organ de vitel sau miel, dupa preferinte: ficat. Din el mai poti face si un delicios pate de casa. Cand ai pofta. Sursa de inspiratie pentru reteta de azi a fost o poza foarte colorata si apetisanta din cartea lui Anne Ager “Cooking in a Hurry” din 1980. Veche si cartea dar ideea e haioasa. Cui nu-i place sa termine rapid de gatit ca doar nu ar vrea sa stea ore intregi in bucatarie? Mai ales cand ii este foame sau mai sunt si altii care asteapta mancare. In mod ideal ar trebui doar sa bati din palme si sa apara felul la care te-ai gandit. Day dreaming? Wake up, please. Acum se potriveste o vorba pe care o am pe un magnet de frigider: I love you, I need you, I like you, I vrea tu. Dap, ai vrea tu! :))

Du-te in bucatarie si transpira putin muncind la o reteta de-li-cioa-sa. Nu o sa iti para rau si cine va manca alaturi de tine va avea un stomac fericit. Si zambitor. Si tu la fel. Spor la treaba!

Ficat Stroganoff

Preparare si gatit: 25 minute

Ingrediente:

• 750 g ficat miel sau vitel, taiat fasii de cca 5 mm grosime
• faina
• 1 ceapa medie, taiata fin
• 50 g unt (gras, cat mai gras)
• 100 g ciuperci feliate (de preferinta ciuperci albe, mici si rotunde sau Champignon)
• 6 linguri sherry sec (nu-i bai daca nu ai, nu pui, dar pe viitor daca poti, cumpara un sherry ca sa il folosesti la gatit )
• sare
• piper negru
• 150 ml smantana (grasa, grasa – nu de alta dar am citit recent ceea ce stiam cu totii, ca grasimea naturala e grasime buna si oricum cu sport si portii mici o poti elimina)

Preparare:

• Trece fasiile de ficat prin faina asezonata cu sare si piper si scutura-le bine de orice surplus.
• Prajeste ceapa la foc mic in unt cca 2 minute, intr-o tigaie mai adanca. Adauga ficatul si lasa-l sa se rumeneasca incet, intorcandu-l pe toate partile, tot la foc mic.
• Adauga ciupercile si lasa totul cca 3 minute.
• Adauga sherry, sare si piper, acopera si lasa sa se patrunda totul cca 5 minute.
• Adauga apoi smantana si las-o sa se incalzeasca dar fara sa o fierbi. Acum e gata mancarea
• Serveste-o cu salata si taitei fierti. Dupa ce ii strecori de apa, pune-le cateva bucatele de unt, in functie de cantitatea fiarta si putina sare. Sunt deliciosi asa.

Pofta buna!

Puiul meu

De atatea ori am scris retete ale altora. Ma gandesc sa scriu si ceva ce fac eu. Nu stiu cat este, poate, o reteta straina, stiu doar ca atunci cand vreau sa mananc piept de pui, ma gandesc sa il gatesc asa, simplu si repede. Ti-am spus ca nu prea imi place sa stau in bucatarie si daca tot stau, sa o fac cu placere. Si am o mare placere sa gatesc puiul astfel. Ca side dish la acest fel de mancare merge orice, dar cel mai bine se potriveste piure-ul sau cartofii fierti cu unt si verdeata (menta sau patrunjel si marar, sau oregano, etc, dupa cum iti place). Sa iti povestesc cum prepar eu carnea de pui si daca pana la sfarsit nu ti se face pofta si nu te repezi la bucatarie sa faci si tu, inseamna ca nu ai citit cu atentie ;)… sau nu iti place puiul in general. Ce imi place mie la aceasta reteta, este ca se poate consuma si rece. De multe ori mi s-a intamplat sa revin dupa ce am mancat si sa mai fur bucati din farfurie. Delicios. Sa nu uit de mirosul din bucatarie cand prajesc puiul. Ador sa il prepar asa. O alternativa simpla si rapida. Si sa iti mai spun ceva. Daca vrei, poti face o salata rapida, cu de toate si la sfarsit sa adaugi si bucatile fierbinti de pui si bingo! Tocmai ti-ai facut un fel de salata Cezar proprie. 🙂 Uite un secret: atunci cand prajesti astfel puiul, sa stii ca pare mult mai mult si te saturi mai repede tot mancand bucatelele decat daca ai avea in fata un intreg piept de pui prajit. Asa ca daca tii cumva si cura de slabire, ajuta.

Piept de pui la tigaie

Ingrediente:

• 2 piepti de pui dezosati, fara piele
• sare
• piper
• oregano (sau orice alta mirodenie care iti place, optional)
• unt (80-82% grasime)
• vin alb (optional)

Preparare:

• Taie pieptii de pui in bucati de cca 5-10 cm, asezoneaza-i cu sare, piper si condimente. Condimentele pot lipsi, sa stii ca puiul este foarte gustos si fara, in cazul in care il vrei simplu.
• Intr-o tigaie  pune 2 lingurite de unt din acela gustos sa se topeasca. Atunci cand untul s-a topit , adauga si putin vin alb (doar daca vrei, se poate si fara vin), apoi lasa sa se incinga totul. Adauga bucatile de pui, pe rand. In functie de marimea tigaii, vei pune de mai multe ori.  Lasa-le sa se rumeneasca bine cca 2-3 minute pe o parte si intoarce-le si pe partea cealalta inca 2-3 minute. In acest moment miroase incantator in bucatarie, aromele de unt si vin si carne prajita te imbratiseaza puternic. Dar mai asteapta putin. Continua pana cand termini tot puiul, adaugand din cand in cand cate o lingurita de unt si putin vin, pentru ca ele se mai termina deoarece patrund in carne si nu vrei ca tigaia si carnea sa se arda.
• Pune bucatile de carne intr-un bol cu capac, pe masura ce se prajesc, ca sa raman calde. La final, serveste-le cum doresti. Eu stiu ca ma servesc dinainte de a ma aseza la masa, atat sunt de gustoase. Dar nu mult, pentru ca merg foarte bine intr-o farfurie cu piure si salata si un pahar de vin alb.

Pofta buna!