Fusilli a la Elena

Dupa atatea mancaruri care urmeaza retetele ad literam, iata in sfarsit ceva fara reteta. Gata, ma pot auto-proclama un adevarat bucatar.;) Nu e cazul, ca nu am studiat asa cum fac cei care urmeaza o scoala, eu o fac doar din pasiune si sunt mai mult autodidacta. Imi place. Nu as putea face asta zilnic intr-un restaurant dar acasa, din cand in cand, pentru mine si cei dragi, da. Revenind, deseori o mancare se gateste din minte cu cateva zile inainte, asa si a mea a inceput de ieri seara. E o intreaga munca in spatele unei mese, chiar daca pare ca nu e asa. Intreaba asta pe oricine trebuie sa gateasca acasa, zilnic.

Ce sa mananc maine, ma intrebam in gand. Faceam o lista mentala cu ce aveam prin congelator, frigider, camara, ca sa nu cumpar prea multe. Aveam chef de paste dar nu le vroiam simple, am mai mancat asa si sunt foarte usor de facut dar ma gandeam, am niste creveti mari in congelator. I-am luat special pentru o mancare cu paste, asa mi-a placut mie. Deci sa recapitulez: creveti am, ce mai am? Paste am si alegerea mea e fusilli, sunt ele asa carliontate cumva si tare dragute arata in farfurie. Usturoi am, fara usturoi nu se poate la paste. O prietena mi-a povestit ca usturoiul nu se marunteste si se consuma ci se zdrobeste, se prajeste in ulei usor, pentru aroma si apoi se arunca. Deci sa ii dau Cezarului ce-i al Cezarului. Usturoiul va fi zdrobit, sa nu supar italienii. 😉

Sunt asa incantata de ce am facut incat am zis ca daca nici pe asta n-o scriu, atunci ce sa scriu? Tot adunate de prin amintiri si foi? E loc si de acestea dar acum incepe artileria grea. Creatia mea. Mai am cateva retete proprii aici, destul de putine, daca ai chef, cauta-le in folderul My own. Una care imi vine acum in minte, pentru ca seamana cu aceasta, este fusilli cu sos de rosii. O minunatie! Oricum retetele mele sunt incercate, ca doar nu le postez de frumusete. Reteta de acum poate fi facuta pentru o persoana sau pentru 2 sau pentru 4, sau etc. Eu voi posta varianta pentru doua. Restul se imparte sau se inmulteste. Si pentru ca e loc de imaginatie, voi adauga si alte optiuni. Te poti juca foarte mult cu reteta asta, de asta imi si place, e versatila. Iar la gust, nu mai zic. Degust.

Iata ce mandra sunt, am numit-o dupa mine. Asa, pentru ca pot. 😉

Fusilli a la Elena

2 portii

Ingrediente:

• 85 g fusilli de persoana (au italienii dreptate cu gramajul, este exact o portie suficienta pentru a manca pana aproape de saturatie si mai ai loc, un piiiiiiiiiiic – daca preferi portii mai mari, go ahead)
• 10-12 creveti mari, curatati (in loc de creveti poti pune 2 piepti de pui taiati cubulete)
• 280-300 g smantana 20% grasime (uite ca nu mai e asa grasa, nu? 😉  dar merge si mai grasa)
• 4 catei de usturoi zdrobiti (doar pentru aroma, tine minte)
• 3-4 linguri de ulei
• un varf de cutit de sare
• coaja rasa de la 1/2 lamaie (asta face toata diferenta, crede-ma)
• 2 lingurite oregano (uscat)
• 1 lingurita rasa nucsoara pudra (obligatoriu)
• mirodenii amestecate pentru spaghetti (am primit de la o prietena si am zis sa le adaug dar a meritat, deci fa si tu la fel, joaca-te cu orice mirodenie)
• 2 lingurite ghimbir pudra (sau piper daca vrei, doar ca ghimbirul are o alta aroma si sa stii ca nu e asa de piperat in mancare pe cat se crede)
• 150 grame casacaval ras
• parmezan (nu am avut dar daca ai, ce faci?)
• ciuperci (eu nu am pus dar tu poti, daca iti place)
• 2 lingurite rase de faina (pentru ingrosare sos – optional, eu am incercat si a fost ok)
• 2 -3 lingurite de vin alb (nu am avut dar daca aveaaaaaaaaaaaaaaaam… 🙂 )

Preparare:

• Se vine de la serviciu flamand/a cu gandul la mancare. Se gandeste la ce bine era cand era gata masa, facuta de altcineva, bine-nteles, dar din pacate atunci nu se aprecia. Acum e prea tarziu, deci nu te mai plange. Fa in asa fel incat sa iti arati aprecierea cat nu e prea tarziu. Altfel, e randul tau sa nu fii apreciat/a. :))
• Se pune o cratita de marime medie, plina cu apa si un pic de sare, pe foc. Se da taaaaare la foc si se roaga in gand sa se fiarba repede ca nu mai poti de foame. Intre timp te misti si scoti pe masa tot ce iti trebuie. Si apoi te schimbi de hainele de serviciu in ceva mai confortabil. Se deschide si geamul de la bucatarie pentru ca se va incalzi intre timp.
• Cand s-a fiert apa se pun pastele si se asteapta peste 8 minute sau cat scrie pe punga. Daca ar fi sa respecti durata nu ar iesi “al dente” ci ar iesi cam nefacute asa ca lasa-le sa fiarba. Iti vei da seama si singur/a cand s-au facut.
• Intre timp, curata cateii de usturoi, zdrobeste-i cu lama cutitului asezata intr-o parte, nu cu partea taioasa. Intr-o tigaie, incalzeste uleiul si pune usturoiul pentru aroma. Prajeste-l cca 3- 5 minute, cat sa se rumeneasca si adauga crevetii sau prawns (cum se mai numesc ei intr-o limba de circulatie internationala) si lasa-i si pe ei la rumenit, cca 5 minute.
• Adauga apoi smantana, amestecand continuu la foc mediu spre mic, apoi mirodeniile, apoi faina daca vrei sa se ingroase sosul, daca nu, nu e musai. Se razuie jumatate de lamaie deasupra si se inspiraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. Asta e cireasa de pe tort, nimic nu se compara cu coaja proaspat rasa de lamaie. Poti folosi si coaja rasa de lamaie din borcan, daca ai, dar nu e acelasi lucru. La final adauga si cca 50 g cascaval ras si amesteca bine. Sosul e gata. Si miroase divin.
• Verifica daca pastele s-au fiert, fara a fi prea tari sau prea moi si strecoara-le prin sita. Rastoarna-le in portii egale in farfurii si pune deasupra sosul. Presara niste cascaval ras peste tot, toarna un vin alb in pahare si

Pofta buna! Eu stiu ca am avut.

 

Gatind pentru doi

Toamna! Ce anotimp romantic! Iti vine sa te cuibaresti in pat, cu …  laptopul sau tableta sau dragul tau (draga ta) in brate (depinde de preferinte), sa te uiti gales la ea/el si sa iti spui: eu cu cine voi vorbi astazi? Sau ce site-uri voi vizita? Ce up-dates voi face? Ce like sau dislike voi schimba? Ce vom face azi, etc, etc… Si dupa ce stai destul in pat, cu ochii la ecran sau in ochii celuilalt, acoperita cu patura, ti se face foame. Ce bine ar fi sa te strige cineva ca e gata masa…dar nu e (de cele mai multe ori) asa ca unul din voi sau ambii, faceti un efort…sa va sculati din pat…sa mergeti la bucatarie. Aici, mare lucru nu ar fi…dar stai…sunt ceva oua si mare noroc, mare, ciuperci proaspete. Ha, ha, ha! Asta da noroc. Ai tot ce trebuie si stiu eu acum o reteta rapida si usoara si pufoasa si delicioasa. Nu e a mea, e doar imprumutata din cartea “Cooking for two”, publicata in 1996 si incercata o data, undeva, candva, departe…

Omleta sufleu cu sos de ciuperci

2 portii

Ingrediente:

• 4 oua
• 1 lingura apa
• 2 lingurite tarhon proaspat, tocat
• 20 g unt

Sos de ciuperci:

• 60 g unt
• 1 ceapa mica, tocata
•  1 catel de usturoi, zdrobit
• 125 g ciuperci mici, proaspete, feliate
• 3 lingurite faina
• 1/4 cana vin alb sec
• 1/2 cana supa pui (sau o jumatate cub concentrat de pui dizolvat in 1/2 cana apa fierbinte, sau pur si simplu apa, daca nu ai nici una in casa)
• 1/4 lapte
• 2 lingurite mustar frantuzesc
• 2 lingurite tarhon proaspat, tocat

Preparare:

• Separa galbenusurile de albusuri. Intr-un bol, bate galbenusurile impreuna cu apa si tarhonul.
• In alt bol, bate cu mixerul albusurile, pana se intaresc.
• Incorporeaza cu grija albusurile in galbenusuri, in doua etape.
• Topeste jumatate din cantitatea de unt intr-o tigaie. Pune jumatate din omleta si lasa pe foc pana se rumeneste dedesubt.
• Pune apoi tigaia in cuptor sub grill, si lasa pana se coace si deasupra.
• Pune omleta pe o farfurie, impatureste-o in doua si pune deasupra sosul de ciuperci.
• Repeta pasii pentru a doua portie.
• Pentru sosul de ciuperci, topeste untul in tigaie, adauga ceapa, usturoiul si ciupercile si caleste-le pana se inmoaie ceapa. Adauga faina si amesteca bine. Scoate de pe foc tigaia si adauga pe rand si restul de ingrediente. Pune iar pe foc tigaia si amesteca pana fierbe si se ingroasa. Daca vrei sa iti usurezi munca, poti face sosul cu o zi inainte.

Pofta buna, iubirea mea!

I Love Peaches

A venit vara. Ajung in deplinatatea gustului o multime de fructe acum. Imi plac toate, asa frumoase, colorate, asezate imbietor pe tarabe la piata si mai ales parfumate. Cand trec pe acolo, ma imbat cu mirosul lor. Daca vrei o terapie cu arome, treci prin piata, pe la fructe. Merita. Dupa mine, cele mai parfumate fructe sunt piersicile si apoi caisele. Dar piersicile sunt ceva deosebit, chiar asa, cu coaja lor usor pufoasa. Ador sa le mananc si ma desfat in gustul lor minunat. Am gasit intr-o carte luata de la biblioteca o reteta de piersici foarte delicioasa. Din pacate, este prima reteta pe care o adaug aici, pe care nu am incercat-o inca, deoarece cred ca e mai bine sa profit de fructe in starea lor proaspata si naturala decat sa le consum gatite. Dar reteta aceasta ma indeamna sa o realizez odata asa ca am adaugat-o la colectia mea. Cartea din care este luata se numeste “The Practical Encyclopedia of Easteuropean Cooking” 1999.

Pentru ca e vara si au aparut piersicile, merita sa incerci sa le gatesti, asa, ca variatie. Bulgarii, caci a lor este reteta asta, au o idee parfumata despre cum sa realizezi un desert racoritor si imbietor dar si rafinat, datorita brandy-ului sau vinului alb sec. Ca sa vezi ca nu numai francezii folosesc alcool in mancaruri. Poti consuma piersicile calde si cu frisca rece si iti oferi un contrast senzational, sau pentru o zi fierbinte, consuma-le reci cu frisca, o alternativa excelenta si sanatoasa la o inghetata.

Piersici la cuptor

6 portii

Ingrediente:

• 40 g (3 linguri) unt
• 6 piersici tari
• 12 cuisoare
• 90 g (1/2 cana) zahar vanilat
• 45 ml (3 linguri) brandy sau vin alb sec (optional)
• fistic, frunze de menta si putin zahar pudra pentru decor
• frisca proaspata

Preparare:

• Incalzeste cuptorul la 180°C, 350°F, nr.  4 la cuptorul cu gaz. Unge o tava cu jumatate din cantitatea de unt.
• Taie piersicile in jumatate si indeparteaza samburii. Pune jumatatile de piersica in tava, cu partea scobita in sus. Pune in fiecare scobitura cate un cuisor (conform dex, asta ar fi singularul, cu toate ca pana acum nu l-am folosit niciodata).
• Imprastie zaharul peste ele, apoi adauga cate o bucatica de unt in fiecare piersica. Imprastie si brandy sau vinul, daca folosesti. Coace-le la cuptor 30 de minute sau pana cand vezi ca s-au inmuiat.
• Fa frisca din smantana grasa batuta bine cu zahar si cu putina zeama de la o lamaie, ca sa se intareasca mai repede. Pentru o textura mai usoara, adauga si cateva linguri de iaurt. Este o varianta sanatoasa si usoara de realizat.
• Serveste piersicile fierbinti sau reci, cu frisca proaspata, fistic si frunze de menta, si cu putin zahar pudra deasupra.

Pofta buna!

Stii ca nu e frumos sa mananci singur/singura. Desfata-te cu cineva drag alaturi. 🙂

Rafinat

Sunt unele retete care pur si simplu ma entuziasmeaza numai ca scriu despre ele. Felul cum arata, mirosul, gustul sunt speciale, irezistibile si deosebite si imi dau o senzatie de incantare totala, de parca l-as fi apucat pe Dumnezeu de picior. Asa este si in cazul de fata. Sau poate vorbesc asa si pentru ca le-am tinut minte de bune ce au fost, sau poate am muncit mai mult la ele, sau poate incantarea celor din jur a fost altfel, nu stiu. Cert este ca am retete care imi raman mai pregnant in minte decat altele, si aceasta de acum e una dintre ele. Am cules-o dintr-o carte de bucate din care au mai fost si vor mai fi alte retete aici, pe blog: “Good Housekeeping All Colour Party Cookbook” 1992.

E o reteta frantuzeasca, rafinata, o delicatesa din care, cu siguranta, ceri inca o portie. Si merge fantastic cu vin alb. Daca ai dorinta sa intri in bucatarie sa te apuci sa gatesti asa ceva, nu iti va parea rau pentru nici un minut petrecut acolo. Si nici celor cu care vei imparti asa o masa demna de un rege. Soare, daca doresti! 😉 Cum de nu ar fi asa, din moment ce este acompaniata de un sos facut din smantana, struguri si vin alb. Asta e cireasa de pe tort.
Nu stiu povestea acestei retete, dar sa zicem ca cele care poarta numele de Veronica vor fi acum fericite, pentru ca exista o reteta care le poarta numele, si este un nume foarte frumos.

Pui Veronique

4 portii

Ingrediente:

• 50 g unt la temperatura camerei (80-82 % grasime, nesarat daca gasesti)
• 1 lingura tarhon proaspat, tocat marunt (sau 2 lingurite tarhon uscat – imi place foarte mult aceasta planta atat de frumos mirositoare)
• coaja rasa de la o lamaie
• 1 capatana de usturoi, zdrobit
• 1,5 kg pui
• 300 ml supa de pui (sau apa dar nu e acealsi lucru, nu recomand ca ii ia din savoare)
• 150 ml vin alb sec
• 150 ml smantana grasa
• 175 struguri albi, taiati pe jumatate si fara seminte
• sare
• piper

Preparare:

• Freaca intr-un bol untul impreuna cu tarhonul, coaja rasa de lamaie, usturoiul, sarea si piperul. Pune jumatate din aceasta crema in interioul puiului.
• Leaga picioarele puiului cu o sfoara si apoi fa-i un masaj peste tot pe dinafara, cu celalalta jumatate de crema, insistand pe copanele. Pune apoi puiul pe o tava de friptura cu gratar si dedesubt toarna supa de pui.
• Lasa puiul la cuptor la 200°C/ 400°F, nr.  6 la cuptorul cu gaz pentru cca 1 1/4 ora. Intoarce puiul si pune cu o lingura  supa de pui peste el la fiecare cca 15 minute  in timpul coacerii.
• Scoate apoi puiul, taie-l in portii egale si aranjeaza-le pe un platou cald. Acopera bine ca sa se mentina cald.
• Acum treci la prepararea sosului. Indeparteaza cu o servetele grasimea de deasupra supei de pui, apoi pune tava pe aragaz. Toarna vinul si lasa sa fiarba toata compozitia pana se reduce cantitatea la jumatate. Amesteca din cand in cand.
• Adauga smantana si continua sa fierbi si sa amesteci pana cand sosul se ingroasa, devine cremos si stralucitor. Adauga strugurii, lasa inca putin pe foc si pune dupa gust sare si piper. Acum parca iti vine sa mananci dar mai ai putintica rabdare.
• Toarna acum putin sos peste puiul din tava calda, aranjeaza cat mai estetic strugurii si serveste imediat. Pentru mai mult sos, serveste-te din sosiera. Acompaniaza acest fel de mancare cu mange-touts sau pastai de fasole frantuzesti fierte, orez simplu fiert (as opta pentru basmati sau orez cu bob lung) si neaparat cu vin alb sec, rece. Petrecere frumoasa!

Si pofta buna!